Azi am vazut un avatar. Nu, nu filmul de care vorbeste toata lumea si la care nu o sa ma duc. Am vazut intr-un supermarket avatarul lui Jean Valjean. Un baiat in jur de 25 de ani, cu mucii curgand, care a bagat in san doua bucati de cascaval. Pentru mine mersul la supermarket devine o expeditie, deci am urmat “Prima Dierectiva” si l-am urmarit discret cum a iesit din magazin punand cosul gol la loc, fara sa cumpere nimic.

Ma tot intreb… nu a cumparat nimic pentru ca nu avea nici un ban sau pentru ca era un hot de mancare foarte zgarcit? Adica ma gandeam ca putea sa ia una gratis si una sa o plateasca. L-am intrebat si pe un angajat cine plateste paguba… a spus firma. Zic… pai puneti o camera si la lactate sau spuneti-i paznicului sa fie mai vigilent in zona. Imi raspunde scurt si plin de inteles: “ma doare in cur”.

Si acum stau si ma intreb: cat de sigur este orasul in care traiesc daca prin el umbla oameni care nu au nici macar ce manca? Ce pazea politia duminica la pranz la Universitate, unde erau o duzina de “aurolaci”, unele “aurolace” chiar cu copilul intr-o mana si punga in cealalta?

Noi am fost ultimul balon de oxigen al UE. Dar pentru Romania oare mai exista vreun balon de oxigen? Sau ne vom sufoca in propria prostie si hotie? E groasa, ca in 2010 taranii si fermierii nu prea mai au cum sa produca mancare. Si pana vine UE sa ne cultive pamantul poate mai trec 2-3 ani. E clar, trebuie sa se intareasca paza la magazinele alimentare.