Cântărim mâncarea?

Cei care își țin jurnale în diverse aplicații de calcul ale caloriilor/nutrienților sigur că trebuie să o facă. Altfel, o estimare nu are vreun sens, corpul având un mecanism de reglare mai fin decât aproximările noastre. Chiar și la cei cu “metabolismul dereglat”.

La fel, datele din tabele și aplicații sunt aproximative, niște medii. Nu are nimeni de unde să știe dacă fructul e bine copt (mai mult zahăr) sau carnea e ceva mai grasă.

Am observat că cine vrea să slăbească tinde să subestimeze cantitățile iar cine vrea să “pună”, invers, le supraestimează. Când mă uit la cineva care “pune greu” sau este “ectomorf” observ că, în general, mănâncă precum o balerină la dietă.

Cine și când ar trebui să își cântărească mâncarea?

Ar trebui să o facem doar în anumite condiții pentru că, la fel ca și pentru cântar, această parte a unui program de fitness poate să devină obsesie și să se piardă din vedere obiectivul.

Începătorii

Cei care țin pentru prima dată dietă și nu prea le iese trebuie să devină conștienți de cantitățile de mâncare și de aportul energetic. Repet, asta doar dacă nu le iese. Cât “dieta merge” sau sunt suficiente modificări calitative, nu văd rostul cântăririlor. Cred că viața trebuie să fie despre a ne bucura, inclusiv de mâncare.

Avansații

Când deja aduci corpul spre o limită este necesar și un reglaj fin. Jurnalul nutrițional, calculul de nutrienți, micile ajustări, analizele atente ale detaliilor sunt importante. Fie că vorbim de reducerea stratului de grăsime sub limita fiziologică, de creșterea în masă musculară sau de performanța sportivă, estimarea cât mai exactă a cantităților de alimente (și implicit de nutrienți) devine esențială.

Dietele medicale

Putem vorbi de diverse afecțiuni (diabet, boli genetice), dietă ketogenică ținută în scop medical (epilepsie) sau de alte situații când sănătatea cuiva depinde de respectarea unei diete stricte, cântărirea, cel puțin la început, este o condiție a reușitei.

Metode

Cea mai exactă presupune folosirea unui cântar de bucătărie cu care să cântărim ingredientele înainte de preparare. Prepararea (în special cea termică) presupune pierderi de apă, care pot varia în funcție de mulți factori.

Am un cântar de bucătărie de la Heinner Electrocasnice (la ofertă pe emag.ro, practig gratis, click pentru info), foarte util atât pentru mine cât și pentru persoanele cu care lucrez, când le fac o demonstrație. Se poate pune o farfurie sau un castron pe “zero” și apoi cântări ce avem de cântărit.

Metoda părților din întreg estimează prin împărțire sau prin regula de trei, simplă. Avem alimentele ambalate, deja cântărite. Beau jumătate de sticlă de iaurt, știu că a avut 500ml, deci am 250ml de adăugat în jurnal șau în aplicație.

Cantități cunoscute: cântărești un aliment (fruct, legumă, bucată de brânză) și știi cam cât are. Pentru multe alimente găsim deja aceste cifre pe internet. Așa putem estima cantitățile cu o relativă precizie. În ultima vreme, unele restaurante precizează cantitățile de ingrediente folosite, deci se poate face o estimare ceva mai generală. Produsele ambalate au deja cantitatea notată și se poate porni de acolo.

Cantități estimate: marimea palmei sau a pumnului este o unitate de măsură aproximativă, inutilă pentru calculele stricte, dar utilă pentru o direcție generală a dietei, mai ales la începători.