Omul “modern” se confruntă cu o serie de boli cronice și degenerative, care au primit chiar această denumire, de “boli ale omului modern”, pentru că, în populațiile tradiționale erau mult mai rare sau apăreau doar la bătrâni. În zilele noastre, incidența anumitor boli a crescut foarte mult, în timp ce vârsta la care apar a scăzut semnificativ. Aceste probleme pot fi puse și pe seama unei mai bune îngrijiri medicale, vizite mai dese la medic, analize medicale care prevăd apariția unei boli, raportare mai bună. Dar mare parte din efect este cauzat totuși de stilul de viață așa-zis modern: alimentație haotică, prezența substanțelor toxice în mediu și alimente, stress.

Bolile omului modern

Printre cele mai grave probleme cu care ne confruntăm (care ne scurtează viața și ne aduc suferință) sunt: cancerul, bolile cardiovasculare, diabetul (și obezitatea), problemele autoimune, depresia (da, și bolile psihice sunt pe listă).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6713921/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5352455/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5691680/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4964428/

Din ce în ce mai multe studii științifice leagă bolile degenerative și autoimune de starea microbiomului, deci cel mai bun medicament pentru noi ar fi o dietă probiotică și prebiotică, o dietă care să permită formarea și menținerea unei flore intestinale benefice.

Cu toate acestea, sedentarismul reprezintă și el un factor major, care nu trebuie neglijat în favoarea nutriției. Oricât de bine ai mânca, dacă nu faci mișcare, riscurile vor rămâne crescute.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4241367/

Alimente medicament

Este o figură de stil care ne oferă o denumire pentru alimentele mai puțin prezente în dieta omului obișnuit, dar care ar putea să prevină anumite boli sau să ajute la tratamentul lor. Evident că nu pot ține locul medicamentelor adevărate, care, în multe situații, în pofida efectelor secundare negative, prelungesc viața și îmbunătățesc starea bolnavului. “Mâncarea ar trebui să ne fie medicament”, este o afirmație atribuită părintelui medicinei, Hipocrate, dar suficient de valabilă și astăzi, chiar dacă a fost inventată pe parcurs.

Multe dintre aceste alimente doar acoperă un necesar de nutrienți (pentru care o persoană are deficit), deci reprezintă o revenire la normal, nu o “medicație” în sine. Altele conțin efectiv substanțe active farmacologic. În medicina tradițională chineză (după care se tratează 1 din 5 oameni de pe glob) medicamentele și alimentele se întrepătrund, în funcție de cantitățile folosite.

De asemenea, eliminarea alimentelor nesănătoase (inclusiv a celor gătite la temperaturi mari) reprezinta un pas extrem de important pentru sănătate pe termen mediu și lung.

Oricine are o boală diagnosticată trebuie să urmeze sfatul medicului (da, trebuie să ai un medic bun, doar e sănătatea ta în discuție). Nu recomand schimbarea sau abandonarea tratamentelor în favoarea soluțiilor “naturiste”, decât cu acordul și sub supravegherea medicului. Eu consult 2-3 medici pentru fiecare problemă pe care o am, de obicei de tipuri diferite (tânărul bine informat, medicul cu multă experiență de “stil vechi” etc.). Citesc cu atenție efectele secundare ale medicamentelor și le discut cu medicul. Da, îmi permit să cred că am capacitatea să ma informez, sa judec și să decid. Cine nu are norocul ăsta va trebui să meargă “pe încredere”.

Testele nutrigenetice pot da informații suplimentare pentru o nutriție personalizată, atât pentru prevenirea cât și pentru tratarea unor boli.

Atenție: există și contraindicații ale anumitor alimente în cazul anumitor boli sau medicații (click pentru articolul despre fructele și legumele contraindicate).

Alimente

Frunzele (în special cele sălbatice, pe care le găsim primăvara), dar și rucola au cantități mari de vitamine și minerale, plus antioxidanți și… fibre. Fibre cu efect prebiotic. Fibre care ajută flora intestinală benefică. Alcalinizarea dietei începe să fie o metodă confirmată științific.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5986475/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5902672/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4354933/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3195546/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5490517/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6412956/

Deși cantitatea optimă, din punctul meu de vedere, este la nivelul de 500-700g de frunze pe zi, putem îmbunătăți componența oricărei rețete prin adăugarea de frunze de salată. Click pe imaginea de mai jos pentru 3 rețete de sandwich-uri care includ și frunze, pe lângă ingredientele clasice.

Leguminoasele, prin aportul de fibre, proteine de origine vegetală (cu mai puțină metionină) ajută în diabet și la prelungirea vieții.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5336453/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5413842/

Click pe imagine pentru o rețetă cu năut. Puteți găsi aici zeci de rețete care să includă năut, linte, fasole, mazăre și chiar soia boabe (pentru doamnele aflate la menopauză).

Fructele de pădure pot contribui pozitiv în diabet (afinele), infecțiile urinare (merișoarele). Cătina, goji, aronia și cam tot ce este mic și colorat are efecte benefice.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6273426/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5000656/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6152740/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4931534/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5227968/

Ciupercile au atât rol antiestrogenic (ciupercile albe) și de susținere a imunității (în special ganoderma). Un supliment cu ciuperci și astragalus, util pentru întărirea imunității găsiți dând click pe imaginea de mai jos:

Ovăzul (în special tărâțele de ovăz, mai bogate în fibre) reprezintă o sursă de prebiotice care susțin flora intestinală benefică și imunitatea. Click pe imaginea de mai jos pentru o rețetă cu fulgi de ovăz.

Nucile și semințele, pe lângă fibre și grăsimile sănătoase vin în special cu minerale (magneziu în semințele de cânepă și nucile caju) și aminoacizi cardioprotectori (arginina), fistosteroli, polifenoli. Atenție: crude și rehidratate!

Click pe imaginea de mai jos pentru o rețetă de salată cu semințe de cânepă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6316378/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5137221/

Peștele și fructele de mare: aport de omega 3, zinc, seleniu, vitamina B12, vitamina D. Ajută în special în zona de boli cardiovasculare. Pentru omega 3, doza trebuie să fie serioasă, în caz de suplimentație, 6-9g pe zi dintr-un supliment de calitate înaltă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6267444/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6591979/

Click pe imaginea de mai jos pentru cel mai bun supliment cu omega 3 de pe piață, cu acizi grași sub formă de trigliceride. Da, trigliceridele sunt naturale, chiar dacă sună ciudat termenul. Se referă la acizii grași legați de glicerol. 3 câte 3.

Carnea, în special supa de carne, poate să ajute în problemele articulare (prin aportul de colagen) sau chiar în răceli (celebra supă de pui cu legume). Carnea roșie și ficatul reprezintă surse de fier ușor asimilabil, utile în anemiile feriprive (prin deficit de fier în dietă). Atenție: studiile care arată efecte negative pentru consumul de carne nu țin cont de modul de preparare a cărnii, cantitate, asocierea altor alimente, modul de viață. Probabil că riscul cel mai mare este adus de grătar și prăjire. Întotdeauna salată lângă friptură (click pentru articol).

Lactatele fermentate aduc probioticele despre care am amintit, de asemenea, lactatele de la animale care au păscut iarbă conțin o cantitate relativ mare de CLA, util în prevenirea cancerului dar și a diabetului, bolilor cardiovasculare. Rețeta de salată cu semințe de cânepă de mai sus are și brânză feta (dar putem vorbi și de o telemea de la ciobani).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6413010/

Pentru cine nu mănâncă lactate sau nu are acces la brânză din lapte “natural”, se poate folosi un supliment nutritiv de origine vegetală, care conține același tip de acid gras. (Click pe imagine pentru oferta suplimente.ro)

Produselelor apicole, începând cu mierea și ajungând până la apilarnil, li se atribuie calități vindecătoare în nenumărate afecțiuni, în special legate de infecții (propolisul).

Condimente

În condimente găsim fitonutrienți și diverse alte substante foarte puternice, care pot avea și efecte secundare negative, pe lângă cele pozitive. De aceea, interacțiunile cu tratamentul medicamentos trebuie studiate înainte să folosim cantități de condimente care pot avea un efect fiziologic. Prin efectele lor antioxidant și antiinflamator, se descoperă că ajută în prevenirea și tratamentul mai multor boli, dar pot și agrava altele. Deci, mare grijă!

Turmericul și scorțișoara- utile în hiperglicemii (ajută cu sensibilitatea la insulină, dar și prin rolul antioxidant și antiinflamator).

Ghimbirul are prea multe beneficii pentru a fi enumerate, dar iată o listă în studiul de mai jos (click pe imagine pentru studiu).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4106649/

Plante aromatice (oregano, busuioc, cimbru, rozmarin) sunt bune pentru prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare, prin efectul antioxidant asupra grăsimilor, atât în procesul de gătire cât și în organism.