Bunătăți tradiționale de iarnă

Devine deja un obicei ca de 1 decembrie să se mănânce fasole cu cârnați (sau ciolan) și alte bunătăți tradiționale de iarnă. Din ce în ce mai puțini dintre noi le creștem și preparăm pe cont propriu, așa că suntem în căutare de variante „de cumpărat” cât mai „curate”. Aveți mai jos o selecție din ce am găsit eu interesant pe Freshful by eMAG, dar sunt disponibile acolo mult mai multe variante, pentru toate gusturile și buzunarele.

De la fasole cu cârnați gata făcută (sau ingredientele pentru a ne face singuri), diverse preparate din porc, mici și slănină până la murături și brânză de burduf, micii producători locali se întrec în rețete diverse și gusturi cât mai autentice. La acestea se adaugă sarmale, tobă, lebăr, jumări, ceafă sau coaste de porc pentru friptură și bineînțeles cozonacul, toate pot fi găsite fie gata preparate, fie sub formă de ingrediente, dacă avem timp sau vrem să „intervenim” și noi la rețetă.

Ce înseamnă „curate”?

Alimentele tradiționale erau automat „curate” pentru că nu se foloseau diverșii aditivi pe care îi au la dispoziție astăzi producătorii. Avantajul pentru comenzile noastre este că putem studia liniștiți lista de ingrediente pe site sau în aplicație. Ne uităm după rețete scurte, cu nume de ingrediente pe care le recunoaștem: carne, sare, condimente, eventual un antioxidant sau un nitrit, dar nu mai mult. Totuși, nu toți aditivii sunt periculoși, de exemplu nitritul este în regulă dacă nu vom expune apoi alimentele la temperaturi foarte mari (unde se pot forma nitrozaminele). Important este să nu prăjim sau să frigem excesiv mezelurile și produsele afumate.

Ideal, „curat” înseamnă: carne de calitate, proporție decentă (mai redusă) de grăsime, fără exces de sare, condimente simple, fără potențiatori de aromă, amidon, proteine vegetale, zahăr sau grăsimi hidrogenate. Faptul că putem compara etichetele direct în aplicație ne ajută să alegem varianta cea mai apropiată de „ca la țară”.

Ce am ales?

Fasolea cu cârnați înseamnă proteine, grăsimi și niște carbohidrați cu asimilare lentă (din fasole). Fasolea vine în plus cu fibre, ele au efect protector pentru tubul digestiv, ajută flora intestinală și sațietatea. La fel și murăturile, care aduc și ele fibre și acizi organici. Aici trebuie să ținem sub control cantitatea de pâine (sau să o eliminăm cu totul), pentru că altfel încărcăm și mai mult farfuria cu carbohidrați.

Controlul daunelor pentru fasole cu cârnați: alegem cârnați mai slabi, cu mai multă carne și mai puțină slănină, îi rumenim în cuptor sau AirFryer și lăsăm grăsimea în exces să se scurgă. Nu avem nevoie de foarte mult cârnat la o porție, sosul de fasole, bine condimentat cu cimbru, foi de dafin, usturoi, piper și boia, are deja gust intens. Putem folosi o cantitate minimă de ulei la călirea legumelor sau chiar să le înăbușim și să îngroșăm sosul pasând o parte din boabe, nu cu făină. Două–trei rondele de cârnat de calitate, puțină pâine integrală și o porție decentă de fasole fac deja diferența față de farfuria „clasică” plină de cârnați grași și pâine albă.

Preparatele din porc presupun un aport mai mare de grăsimi, ceea ce face necesară o reducere a grăsimilor și carbohidraților din restul dietei noastre. De asemenea, avem grijă să le preparăm cu atenție, să nu generăm prea multă arsură. Deci încercăm temperaturi mai mici și timpi mai lungi de preparare. Eu pun cârnații sau micii la cuptor sau AirFryer, ies foarte buni și o parte din grăsime se scurge, fără a fi arsă. La friptură, un strat cât mai mic de grăsime, carne mai slabă (mușchi, cotlet) și multe legume în tavă ajută la gust și la digestie.

Avem o diversitate mare: am ales jumări, ceafă de mangalița (fragedă), mușchi afumat, jumări, slănină. Chiar și niște mici din porc și vită. Și muștar natural. Pentru cine evită porcul am pus pe listă un kebab de vită, am tot testat varianta asta de carne tocată bio și a fost în regulă. La mici și kebab strategia este similară: porție mai mică, mai puțină pâine, fără cartofi prăjiți.

La aperitive, platourile cu tobă, lebăr, mușchi afumat, slănină și brânzeturi pot fi echilibrate cu legume crude: ceapă verde, ardei, ridichi, castraveți, frunze de salată. Punem în farfurie și ceva colorat, nu doar maro și bej.

Pentru o altă masă mergem pe o mămăligă cu brânză de burduf. Dacă e frig și ai făcut efort fizic, aceste calorii vor veni la fix. Dacă ești o persoană sedentară atunci ar trebui să calculezi cantitatea pe care ți-o permiți. Brânza de burduf este concentrată, sărată, grasă, foarte gustoasă, dar densă caloric.

Cozonacul și prăjiturile de casă fac și ele parte din „peisaj”. Aici “damage control” înseamnă să alegi desertul preferat, să mănânci o porție clară, nu să ciugulești toată ziua. E mai bine un fel de desert mâncat conștient, după masă, decât bucățele mici din mai multe dulciuri diferite, pe parcursul întregii zile.

Cu ce le asociem?

Întotdeauna lângă carnea în cantitate mare este bine să fie legume sau salată. Legumele și salata vin cu fibre, antioxidanți, fitonutrienți cu efect benefic. Au și un efect „de volum” care ne va ajuta să mâncăm mai puțin. O salată mare de varză, sfeclă, morcov sau un amestec de murături bine clătite de sare poate echilibra farfuria surprinzător de bine.

Iar în cadrul dietei zilnice este bine să includem și citricele. Prin vitamina C și antioxidanți ele oferă protecție imunitară, ajută sănătatea pielii și starea de bine. Se digeră ușor și vor ajuta tranzitul intestinal prin fibrele conținute. Pot fi și un desert mai ușor, în zilele în care vrem să „luăm o pauză” de la prăjituri.

Strategii simple

Pe lângă alegerea unor produse mai curate și ajustarea rețetelor, contează mult și strategia pe ansamblu. Putem păstra tradiția și gustul, dar să reducem șocul asupra organismului.

Dacă știm că prânzul sau cina vor fi o masă tradițională, cu multe preparate din porc, încercăm ca restul zilei să fie mai simplu: dimineața un iaurt cu nuci și un fruct, la prânz o supă sau o ciorbă mai ușoară, iar masa grea să fie singurul festin al zilei.

O plimbare lungă după masă, un pic de joacă cu copiii, o urcare de scări în loc de lift sau chiar o alergare ușoară, dacă este obiceiul deja format, vor ajuta la controlul glicemiei și al trigliceridelor și vor susține digestia.

Cei cu probleme de sănătate (diabet, prediabet, ficat gras, trigliceride crescute, gută, hipertensiune, boală cardiovasculară) trebuie să fie și mai atenți: carne puțin mai slabă, porții mai mici, mai multă salată, murături bine clătite, cât mai puțin desert și alcool.

Hidratarea

Este clar că pe lângă apă se vor strecura și alte băuturi. Ținem la minim băuturile „răcoritoare” cu zahăr, care aduc calorii goale și cresc foarte mult glicemia. Dacă alegem să bem un vin, măcar să fie unul de calitate, este o selecție foarte mare din care putem alege. Încercăm să alternăm fiecare pahar de alcool cu un pahar de apă sau ceai, atât pentru hidratare, cât și pentru a reduce cantitatea totală de alcool.

Ce evităm?

Evităm alimentele de „umplutură”, dulciurile industriale, băuturile cu zahăr, cantitățile mari de pâine și alcool. Nu este o problemă să gustăm, să ne bucurăm de toate, dar cu măsură. Ideal este să evităm combinația maximă: multă carne grasă, multă pâine albă, desert mare și mult alcool în aceeași seară.

Evităm și pauzele alimentare prea mari, pentru că ele pot duce la o compensare la mesele ulterioare, cu excese greu de controlat. Mai bine gustăm puțin câte puțin din toate, cu porții conștiente, decât să „postim” toată ziua și apoi să mâncăm tot ce prindem seara.