Cum reducem risipa de alimente?

La nivel mondial peste o treime din alimente sunt irosite, iar în țările civilizate (Europa, SUA) cantitatea este aproape de jumătate. Deci cantități enorme de alimente care ar putea hrăni cei aproape un miliard de oameni (aproximativ 1 din 8) care suferă din cauza lipsei acestora. Dar, pentru fiecare dintre noi, risipa alimentară înseamnă risipă de bani. Bani cu care am putea face multe alte lucruri, dacă am respecta câteva reguli de bază.

Risipa de alimente poate duce la daune inutile asupra mediului și face parte dintr-o alocare asimetrică a resurselor: parți ale lumii sau societății unde se face risipă în timp ce altele ar putea folosi aceste alimente pentru traiul zilnic.

Fă o listă de cumpărături

Aici e simplu: trebuie să fim realiști când facem lista de cumpărături. Adică să includem chiar ce știm că vom mânca, nu alimentele pentru “dieta ideală”, de care nu ne putem ține.

Lista de cumpărături face echipă bună cu jurnalul de nutriție. Având o listă de cumpărături vom cumpăra doar ce ne trebuie, în cantitățile care ne trebuie. Evident, aici se aplică și regula: nu mergi la cumpărături pe burta goală, pentru că vei ajunge cu tot felul de porcării acasă, bani aruncați și riscuri pentru sănătate.

Pentru fiecare dintre noi e ceva diferit, avem gusturi diferite, bugete diferite, diete diferite. Dar, oricum ar fi, ideal este să avem un meniu prestabilit pentru o săptămână și să îl urmăm cât mai fidel.

Accentul trebuie să fie pe calitate, nu pe cantitate. Cei mai mulți dintre noi avem oricum kilograme “în plus” și restricția calorică este o metodă dovedită pentru anti-aging.

Comandă sau cumpără ce știi că mănânci

O metodă foarte bună este cea a comenzilor săptămânale, cea mai mare parte dintre alimente eu le comand, conform, evident, unei liste.

Eu mă folosesc de trei instrumente oferite de aplicația Freshful (click pentru detalii):

* îmi arată și produsele din comenzile anterioare, deci este mai ușor să includ produsele preferate sau pe care le comand frecvent, inclusiv produse de igienă sau curățat, nu doar mâncare

*există buton de “repetă comanda” (repetă exact aceeași comanda din istoric)

*opțiune de “produs favorit”, unde ne putem construi o “listă scurtă” de alimente pe care le comandăm mai des și pe care le folosim în rețetele noastre

Îmi place și pentru că au propriul depozit (București), deci ce apare pe stoc pe site este și livrat. Iar pentru livrare se folosesc mașini frigorifice, deci se menține “lanțul de frig”, produsele proaspete și practic se elimină riscul de alterare.

Aici mai apare un element interesant: găsim și produse locale, de la producători care au trecut prin procesele de verificare specifice pentru comercializarea în magazine.

Prefer să țin și stocuri de mâncare uscată sau conservată în casă, pentru cel puțin 2-3 luni (2 adulți și un copil), din mai multe motive: protecție față de creșterile de prețuri ocazionale, eventualitatea venirii apocalipsei, diversitate de ingrediente pentru când “nu stiu ce să gătesc”.

Dar sunt atent să folosesc conservele și produsele mai vechi, fac deci o rotație a stocului, pentru a nu risca să îmi expire în cămară.

Stochează corect în frigider

Fiecare categorie de alimente are o temperatură optimă de păstrare (scrisă pe ambalaj) iar frigiderele au și ele zone speciale unde fiecare aliment se păstrează cel mai bine. Întotdeauna le punem la rece imediat ce am venit cu ele de la cumpărături sau ne-au fost livrate.

Prepară și congelează

Ce avem în cantitate mare, de exemplu atunci când cumpărăm în sezon cantități mari poate fi preparat (conservat) și/sau congelat. De exemplu, putem pregăti mesele pentru următoarele zile, porționat, le punem în cutii și le refrigerăm (1-2 zile) sau congelăm (pentru perioade mai lungi).

Este foarte important să stocăm porționat la cât folosim la un moment dat, nu pachete mari, pe care dacă le dezghețăm le condamnăm la alterare și aruncare.

Folosește cât mai mult din ingrediente

De exemplu, un pui întreg se poate face supă (fiert cu totul) iar apoi din bucăți mergem spre cuptor sau alte metode de preparare. Oasele și țesuturile cartilaginoase eliberează colagen, foarte util pentru articulații, piele, păr, unghii.

Coaja cartofilor și a altor legume sau fructe are o cantitate mai mare de fibre și minerale, deci, dacă le spălăm bine le folosim integral, fără pierderi.

La conopidă și broccoli e și mai interesant: cotoarele devin o supă-cremă delicioasă, impreună cu cartof, țelină, ceapă, de exemplu.

O maioneză (gălbenușuri) va avea drept completare niște bezele (albușurile).

Termenul de valabilitate

Pentru a reduce risipa alimentară ideal este să cumpărăm alimente cu termen de valabilitate cât mai lung, dar acest lucru poate să nu fie întotdeauna și cel mai sănătos. Ne propunem să mâncăm cât mai multe alimente proaspete și să le folosim pe celelalte cu măsură. Excepție fac conservele de leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut), care oricum ar trebui fierte acasă, deci se justifică folosirea lor, mai ales pentru economie de timp.

Eu verific starea alimentelor (inclusiv a ce lor cu termen de valabilitate mare) și decid și după aspect, gust, miros, dacă mai sunt bune de mâncat. De multe ori ajungem să aruncăm alimente perfect comestibile doar pentru că au depășit cu câteva zile termenul de valabilitate. Dacă au fost păstrate în condițiile optime, ele pot rezista și mult după această perioadă. Excepție peștele, fructele de mare și carnea, unde riscul pentru sănătate este prea mare, de aceea le gătim imediat ce le-am cumpărat și apoi le mâncăm sau le stocăm (cum ar fi carnea la garniță făcută din surplusul de carne de porc de Crăciun, de exemplu).