Arhiva etichetelor: aditivi

Alimente de post

Cristian Margarit Publicat în de 2

alimente de post

Ce alimente de post găsim în magazine?

Alimentele procesate și junk-food-ul sunt periculoase din nenumărate puncte de vedere, chiar și prin acelea că, incluzându-le în dieta noastră, pierdem nutrienți și sănătate din alimentele pe care le-am fi putut mânca în schimb. De asemenea, răspândirea alimentelor procesate, “de supermarket” și “de import” în mediul rural, distruge posibilitatea producției sustenabile de alimente sanatoase pentru post (click pentru listă) și reduce la minim bruma de cultură nutrițională și de “bucatarie tradițională” existentă la noi.

Dar găsim în supermarket și mai toate alimentele clasice (ingrediente) de origine vegetală, care sunt potrivite în post: leguminoase, rădăcinoase, frunze, nuci, semințe, cereale/pseudocereale, ciuperci, fructe, condimente. La fel, multe pot fi de import, în sezon în alte părți ale lumii, dar utile pentru sănătate.

Ce se mănâncă greșit în post?

Sunt, de obicei, alimentele dăunătoare, în general: zahăr și dulciuri, derivate din faină albă și uleiuri rafinate/grăsimi procesate (inclusiv margarină). Calorii goale, lipsă de proteine, lipsă de grăsimi sănătoase, lipsa de vitamine și minerale.

Cartofii prăjiti sunt de post. Dar sunt ei utili sau ajută la curățarea corpului? Din contră.

Produsele de patiserie contin nenumărați aditivi (incluși în premixurile folosite), este greu de spus care sunt cantitățile maxime permise, pentru că nivelul de toleranță este individual. Aș evita aceste produse cu totul, în primul rând pentru că ele sunt tot “calorii goale” și sunt la baza bolilor “omului modern”: diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer.

Care sunt aditivii periculoși din produsele de post?

Aditivii alimentari se găsesc în aproape toate alimentele procesate, cu rol în îmbunătățirea gustului, aspectului, duratei de viață etc.

Cele mai periculoase ingrediente întâlnite în produsele de post sunt zahărul și rudele sale (siropul de fructoză/glucoză, amidonul modificat, gemurile și dulcețurile), uleiurile vegetale hidrogenate (margarina), glutenul, îndulcitorii de sinteză (aspartam, zaharină), potențiatorii de aromă (monoglutamatul de sodiu), conservanți (benzoat de sodiu), sulfiții (în fructele uscate).

Sunt și așa-zise “E”-uri neutre sau chiar utile: lecitina, acidul ascorbic (vitamina C), riboflavina (vitamina B2, folosită drept colorant), pectina (fibre solubile din măr cu rol de gelifiant), azotul (atmosfera protectoare, previne oxidarea). Chiar dacă acidul citric nu este dăunător în sine atunci când îl avem drept aditiv în sucul de mere, prefer să mănânc merele proaspete și întregi, eventual suc proaspăt obținut prin presare. Eu consider agenții de îngrosare (“gumele”) ca fiind neutri din acest punct de vedere dacă sunt prezenți în cantități mici și ocazional în dieta noastră.

Ce E-uri evităm?

În ultima perioadă există pe piață din ce în ce mai multe produse cu aditivi siguri sau procesate modern, semn că producătorii răspund cererii noastre de alimente mai sănătoase.

Ne ferim cel puțin de: E102, E104, E110, E122, E123, E124, E127, E129, E132, E133, E142, E143, E151, E155, E160b, E200, E201, E202, E203, E210-219, E220-228, E280-283, E310-312, E620-625, E627, E631, E635.

Ce ar trebui să mâncăm în post?

Cine ține post poate folosi drept sursă de inspirație nenumăratele rețete vegane sau rețetele clasice “mânăstirești”. Diversitatea este importantă.

al vapore

Combinațiile clasice de leguminoase și cereale. Adică linte, mazăre, fasole, năut. Combinate, de preferat, cu cereale fără gluten sau pseudocereale: orez, porumb, hrișcă, mei, quinoa, amarant. Formează o proteină completă. La nevoie suplimentăm cu un concentrat proteic vegetal. Click pe imaginea de mai jos pentru oferta suplimente.ro (mix de proteine vegetale sub formă de pudră).

Grăsimi sănătoase: nuci și semințe, avocado, măsline, nucă de cocos. Se pot completa cu suplimente de grăsimi sănătoase: CLA, GLA, omega 3. Sunt ieftine și hrănitoare semințele de in, nucile, migdalele.

Fibre, antioxidanți, vitamine și minerale luăm din salate, frunze verzi sau alte tipuri de legume și ciuperci, alge. Cât mai diverse. Primăvara avem urzici, leurdă, untișor și alte plante sălbatice, dar foarte hrănitoare. Iarna avem legumele conservate, care își păstrează bine calitățile și ne ajută cu economia de timp.

Rapsodie

Fructele pot fi și ele pe listă, dar mare grijă la cantități și la asocieri. Sunt de preferat fructele de pădure (congelate) sau fructele exotice cu beneficii suplimentare (ananas).

Cum alegem legumele si fructele?

Prefer legumele și fructele de sezon, locale, din surse verificate. Iarna avem rădăcinoasele (morcov, țelină, sfeclă roșie), leguminoasele (fasole, mazăre, linte, năut), murăturile (care păstrează calitățile nutritive prin fermentație lactică), merele, perele de toamnă, gutuile.

Salatele rămân în continuare un element important, pentru aportul de fibre, vitamine, minerale, antioxidanți, fitonutrienți. Dar și pentru volum. Ele reprezintă o “bază” în care putem adauga rapid puțin ulei de măsline, zeamă de lămâie, fasole sau mazăre, năut, porumb și avem o masă rapidă și sănătoasă de post.

Pentru legume conservate eu aleg dintre variantele de la d’aucy (se citește “dosi”, cu accent pe “i”), bio și la borcan de sticlă când e posibil (porumb, mazăre, morcovi, năut etc.) sau chiar la conservă “de tablă” (de la această firmă nu conțin BPA- bishpenol A).

Porumb dulce bio, D'Aucy

Legumele și chiar fructele (de pădure) congelate pot aduce și ele un aport semnificativ de sănătate în sezonul rece, mai ales că au apărut și cele “bio”. Pe lângă acestea avem zarzavaturi de seră și diverse tipuri de alimente conservate prin fierbere (fără conservanți).

Cât de sănătoase sunt surogatele din soia?

În funcție de cantități și modul de procesare, soia poate fi un aliment dăunator sau benefic. Nu aș include într-o dietă sănătoasă “brânza” tofu sau șnițelele din soia (mai ales că ar trebui prăjite). Laptele de soia ar putea fi folosit în cantități mici, ocazional, fără efecte secundare negative. Există, în schimb, nenumărate alte surse de proteine vegetale, mult mai sigure, sănătoase și hrănitoare: nuci, semințe, alune, fasole, mazăre, năut, linte, ciuperci, alge, chiar drojdia de bere.

Painea noastra cea de toate zilele

Cristian Margarit Publicat în de  

bread

Am multe articole despre paine si cereale (da click pe cuvintele subliniate pentru mai multe informatii pe subiectul respectiv), am luptat impotriva lor in ultimii zece ani nu neaparat pentru ca ar fi otravitoare ci pentru ca pur si simplu “mancam” mult prea mult din aceasta grupa alimentara, pentru ca produsele sunt ieftine, li se face reclama mincinoasa, suntem obisnuiti cu ele (traditia, bat-o vina) si dau dependenta. Iar efectele se vad: cea mai bolnava natie din Europa. Si aproape cea mai proasta. Desi noua ne place sa ne credem destepti.

Din punctul meu de vedere paninea este unul dintre cele mai putin sanatoase alimente, consumul exagerat fiind un risc major pentru sanatate. Chiar si pentru painea neagra, integrala sau cu maia.

Painea bibilca sau “painea lui Ezechiel” era cu totul altceva, ca ingrediente si mod de preparare.

Ce contine painea?

Ingredientele de baza ar trebui sa fie faina (de grau), apa, drojdie si sare. Faina de grau (in special cea alba) are cantiati de vitamine si minerale neglijabile, nu are grasimi sanatoase, vine cu o cantitate mare de carbohidrati (pentru care avem nenumarate alternative mai sanatoase) si cu o proteina blestemata: glutenul. Glutenul face rau multor oameni, nu doar celor cu boala celiaca, lucru usor de observat cand se renunta la paine, dispar ca prin minune tot felul de probleme de sanatate, de la distensia abdominala si alergii pana la acnee si oboseala cronica. Gliadinmorfina din grau este un opioid care induce somnolenta si dependenta.

Avem variante de grau mai sanatos (Graul si verisorii sai). Apoi, secara, orzul si in special ovazul sunt mai sanatoase decat graul. Tipurile de gluten din ele sunt diferite de cel din grau. Pot fi adaugate ulterior alte ingrediente, de la masline la ceapa si de la seminte la cartofi, condimente si altele. Acestea pot imbunatati valoarea nutritiva a painii, atat timp cat nu sunt arse.

Painea “moderna” va contine si nenumarati aditivi, incepand cu gluten suplimentar, unii mascati sub forma unor “mixuri” obscure, fara a sti exact ce avem acolo sau ascunse sub forma unor denumiri stiintifice greu de inteles de multe ori si pentru cei mai educati dintre noi. Cele mai multe paini de pe piata au si potentiatori de aroma (extract de malt).

Desi i se face foarte multa “reclama”, maiaua, cultura de drojdii din flora spontana nu are avantaje semnificative fata de drojdia “industriala”. Este pur si simplu o cultura “salbatica” fata de una selectata pentru beneficiile pe care le aduce fluxului de productie industrial (in principal scurtarea ciclului de productie, inducand o fermentatie mai rapida si permitand folosirea utilajelor moderne). Exista si culturi care includ fermenti lactici (sourdough), care au, intr-adevar, beneficii.

Coacerea painii presupune formarea de compusi cancerigeni, in principal acrilamida (prin reactia Maillard). Acrilamida este deja pe lista de substante asupra carora EFSA a emis avertismente. Da, coaja de paine este cancerigena. Daca prajim painea inca o data situatia este si mai grava. Daca apar zone arse deja vorbim de otrava in toata regula.

Daca faci painea in casa macar poti controla tipul de faina folosit, timpii de coacere si poti garanta lipsa aditivilor.

Painea neagra este mai buna decat painea alba?

Este, din punctul meu de vedere, cel mai mare mit. Painea neagra are anumite avantaje (cantitati ceva mai mari de fibre, vitamine si minerale, dar nesemnificativ la scara unei diete sanatoase) dar vine si cu dezavantaje: blocheaza asimilarea mineralelor (acidul fitic), fibrele au efect iritant asupra tubului digestiv, este mai greu digerabila, are un potential alergenic mai mare.

Trebuie sa tinem cont de termenul de comparatie cand cineva incearca sa ne vanda gogosi de tipul “oamenii care mananca produse din cereale integrale au risc mai mic de diabet”. Cine si de ce mananca paine? Ce mancau celilalti oameni? Cereale procesate, zahar, uleiuri rafinate, prajeli, gogosi, dulciuri? Normal ca e ceva mai bine cu cele integrale, dar nu optim si in nici un caz recomandabil sau sanatos.

Cu ce inlocuim painea?

Desi exista varietati de paine fara gluten care se apropie binisor de painea clasica, de fapt placerea nu avem cu ce sa o inlocuim pentru ca este data de gluten, componenta cea mai periculoasa din paine. Dar putem merge catre alte tipuri de cereale (secara, ovaz, orz), cereale fara gluten (orez, porumb) si apoi catre pseudocereale (hrisca, mei, quinoa, amarant) care vin cu proteine, vitamine si minerale in cantitati mai mari.

Pentru cei care vor mai multe informatii, exista o carte foarte buna pe piata.

Aditivii din iaurt

Cristian Margarit Publicat în de  

Voi continua seria articolelor scrise pe baza informatiilor obtinute in vizita la fabrica Danone cu un subiect foarte sensibil. Aditivii din iaurt. “Porcariile” puse in “ceva”-ul din care se face iaurtul, ca sa merg pe filonul conspirationist. Dupa cum am spus, la Danone chiar se foloseste lapte, este adus de la ferma cu cisternele si transformat in iaurt in fabrica respectiva cu ajutorul unor fermenti produsi de cateva companii foarte mari si vechi din domeniu. Deci iaurtul e facut din lapte, dar, da, se pot adauga in el si diverse alte ingrediente. Cea mai mare parte insa nu le-am regasit in produsele Danone si nu se regasesc nici in produsele altor firme, fiind pur si simplu mituri urbane.

In primul rand trebuie sa ne uitam cu atentie la etichete si sa discutam concret despre fiecare produs in parte. Unora le este usor sa arunce pe internet liste de aditivi, insinuand ca s-ar gasi in “iaurt”. Care iaurt? De la ce producator? Din ce gama? Ce produs anume? Exista mii de produse pe piata si chiar sute de la o singura firma. Discutiile generale nu au rost. Cateodata nici macar nu este numit aditivul ci “criticul” spune doar “prafuri” sau “baga porcarii”. In urma vizitei facute  ne este clar ca iaurtul este facut din lapte, colectat de la ferme. Sa credem ca sunt in produse dar nu sunt pe etichete mi se pare totusi o exagerare prea mare.

Laptele praf si proteinele din lapte

Metodele moderne de obtinere a laptelui praf presupun folosirea laptelui degresat, deci riscul de prezenta a grasimilor oxidate in produsul finit este eliminat. Este posibil sa faci iaurt din lapte praf, dar hai sa ne gandim cat de mult ar costa fata de folosirea laptelui proaspat.

Proteinele din lapte, folosite ca supliment in industria fitness-ului de zeci de ani, au ajutat milioane de oameni sa arate mai bine si sa fie mai sanatosi. Putem gasi proteine din lapte (sau alte componente, cum ar fi lactoza) in multe alte produse alimentare, inclusiv in branzeturi, produse de patiserie, produse din carne, formule pentru copii etc. Proteinele din lapte sunt proteine cu molecula mica, care raman in zer dupa separarea casului si pe care, in mod traditional, le consumam sub forma de urda.

Proteinele adaugate in iaurtul Oikos, de exemplu, sunt proteine din zer (valoare biologica maxima), cele pe care le apreciem atat de mult pentru beneficiile in digestie, imunitate, crestere in masa musculara si refacere dupa antrenament. Mai mult, suplimentele cu proteina de zer sunt de cateva ori mai scumpe.

Chiar si asa, cantitatile adaugate in iaurturi pentru atingerea nivelului optim de proteine sunt nesemnificative in economia unei nutritii diverse si sanatoase. Din ce etichete am citit nu am mai vazut laptele praf ca ingredient la Danone. Se pare ca a fost eliminat din toate produsele.

Gelatina

Din punctul meu de vedere o proteina nedreptatita in trecut (se considera ca are valoare biologica redusa). Aduce aminoacizi utili pentru refacerea pielii, parului, unghiilor, articulatiilor. Este chiar folosita ca supliment nutritiv sau componenta a unor tratamente injectabile. O gasim in piftie, supe si carne, peste, fructe de mare. Este cea mai “curata” proteina, care nu contine contaminanti sau substante biologic active (hormoni, radicali liberi etc.). Cu toate astea, gelatina nu mai exista in produsele Danone. Deci, desi e buna, nu este folosita, din motive comerciale (este un produs de origine animala, deci produsele nu ar mai fi cumparate de lacto-vegetarieni, de exemplu) si de imagine. Eu unul as vrea sa fie gelatina in iaurt, m-ar scuti de a o lua separat. Noi folosim gelatina acasa in diverse alimente sanatoase pe care le preparam in casa, inclusiv budinci, dulciuri, jeleuri, creme etc.

Amidonul

Este una dintre formele de stocare a energiei folosita de plante (similar cu glicogenul animal), un polimer al glucozei (mai multe molecule de glucoza legate intre ele). Il gasim in special in radacini (morcov, tapioca), tuberculi (cartofi), rizomi, seminte (cereale), banane verzi (plantain). Desi controversat, aportul in alimentatia oamenilor este predominant, ca sursa de energie. La un aport zilnic mediu alimentar de cateva sute de grame, 1-2 grame in plus dintr-un iaurt chiar nu vad cum ar prezenta o problema. Nici teoria cu “se aduna” nu se aplica, pentru ca ar trebui sa aduni 100 de iaurturi intr-o zi. Intr-un covrig ai poate amidonul din 20 iaurturi (aproximativ).

In ultimii ani amidonul rece (cum am gasi in cartofii fierti si apoi raciti) este considerat chiar un factor prebiotic (hrana pentru probiotice, bacteriile prietenoase). De asemenea, fiind o molecula complexa indicele glicemic este relativ redus. As fi mai degraba ingrijorat in legatura cu excesul de fructoza usor asimilabila provenita din “sucuri”. Dar ca si in cazul celorlalte ingrediente, in gama de produse sunt destule fara amidon. Iaurturile albe nu contin nimic altceva decat lapte, ferment si, eventual, proteine din lapte.

Colorantul rosu extras din insecte (carmin sau cosenila)

Mult zgomot pentru nimic. Nu este folosit astazi in niciun iaurt Danone. Daca avem bunul simt sa citim eticheta inainte de a vorbi, gasim extractul de sfecla rosie, sau antociani (extrasi din varza rosie sau din struguri rosii) drept colorant.

Totusi, exista ipoteze conform careia omul ar trebui sa urmeze o alimentatie insectivora, considerata naturala de unii antropologi. In multe zone ale lumii se consuma insecte, sursa foarte buna de proteine, cu aport scazut de grasimi. Exista si intregi categorii de medicamente extrase din insecte, nemaivorbind de miere sau propolis. Deci chiar daca am avea “cosenila” in mancare… unde este problema? Doar la cei care tin post? Oricum nu au voie lactate, cremwursti sau salata de icre. La veganii care mananca insectele ascunse prin cirese /nuci/seminte/boabe/cereale/fructe/legume? Ipocrizie? Da. Ignoranta? Da. Dezinformare in scop de audienta si scandal? Desigur.

Zaharul adaugat in iaurturi

Se adauga pentru ca asta se vinde; este foarte simplu sa alegi un alt produs, chiar de la Danone, care sa nu contina zahar adaugat. Orice om care crede ca are un cuvant de spus va arunca direct replica “da’ de ce nu pun mai putin?” sau chiar “da’ de ce nu fac fara zahar?”. Ba da, exista nenumarate sortimente fara zahar si chiar s-a reusit reducerea cantitatilor din cele in care se foloseste zahar. Dar exista o limitare: preferinta consumatorilor. Un psiholog sau un economist iti poate spune imediat ce se intampla “la raft”. Orice om care gandeste o poate face. Acele produse “cu mai putin zahar” vor pierde in fata celor care au mai mult zahar. Este alegerea pe care o face consumatorul. Cumparatorul. Clientul. Omul. Firma pune pe piata ce se vinde. Firma are si produse fara zahar, firma face si educatie, pe banii ei. Alegerea insa este de cealalta parte. Daca insa comparam cantitatea de zaharuri dintr-un iaurt cu fructe (maxim 13,5% la Danone, inclusiv lactoza din lapte si fructoza din fructele adaugate in iaurturile cu fructe) cu cea dintr-o prajitura (40%), batoane de cereale (20%) sau din ciocolata (50%), ne vom da seama ca daca vrem desert cel mai potrivit e un iaurt.

Ca si in cazul amidonului, daca ar fi sa ne raportam la consumul zilnic mediu, dintr-un iaurt iei o cantitate foarte mica. Pentru cei care fac sport sau vor sa isi mentina nivelul energetic printr-o gustare sanatoasa e chiar util. Cei mai multi sportivi cumpara suplimente care contin dextroza pura, in acest scop.

Potentiatorii de aroma

Sperietura mare este in legatura cu monoglutamatul de sodiu. Insa aceeasi oameni care promoveaza panica vor fi regasiti mancand produse din soia, tomate sau altele care contin glutamatul. Este de facut o discutie separata insa iaurturile Danone nu il contin. Poate de la alte marci.

Aracetul, urina de vaca si altele asemenea

Pentru nivelul unui producator major la nivel global astfel de subiecte sunt absolut ridicole si nu cred ca merita mentionate. Laptele este verificat (fiecare cisterna) inca de la intrarea in fabrica, atat sub aspect microbiologic si al reziduurilor de antibiotice, cat si al continutului nutritional si de alti potentiali contaminanti (aflatoxina).

In articolul urmator voi scrie despre conservarea iaurtului si termenul de valabilitate.

Lapte mai curat, mai scump si mai rar

Cristian Margarit Publicat în de  

La B1 TV de la 11.00 la Mihai Jurca (Viata e frumoasa) despre paine, lapte, reglementari si sanatate.

Ne referim la acel lapte natural, muls direct de la vaca, laptele cu care eu am crescut. Era fiert, dar nu era procesat industrial.
La intrarea in UE am primit niste avantaje (unii dintre noi inca nu le observa), dar ne-am angajat sa respectam si anumite reguli. Totusi, pentru aplicarea (conformarea) la aceste reguli am primit si derogari/amanari. Adica au existat, de exemplu, perioade de 5 ani in care am fi avut timp sa ne punem la punct, daca asta vroiam si puteam. Urmeaza si altele, care ne vor afecta serios capacitatea interna de a produce si comercializa alimente, lasand consumatorul si fara micii producatori, care puteau sustine o economie (fie ea si primitiva) interna relativ functionala si stabila.

Este normal sa existe si norme pentru siguranta alimentelor, altfel am fi la mana epidemiilor de boli infectioase si a toxiinfectiilor. Persoanele sensibile (copii, gravide, batrani, persoane cu boli cronice si imunitate scazuta) ar risca sa moara in urma unor astfel de cazuri. Deci, laptele crud destinat vânzărilor către consumatorul final trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni (max. 100.000/ml) şi de celule somatice (400.000/ml) prevăzute de legislaţie. Din cate am inteles din discutiile cu diversi producatori, limitele sunt relativ mari, in realitate laptele cu adevarat curat (chiar si de la vaci crescute in gospodarii particulare) fiind mult mai curat.

In mod paradoxal, colectarea laptelui, racirea si pasteurizarea ulterioara permit amestecul laptelui contaminat (chiar neconform) cu cel “curat”, cu un rezultat admis de catre autoritati ca fiind “conform”. Cu toate astea, exista si situatii (rare) in care, cu toate masurile luate, apar boli cauzate de agenti patogeni atat din corpul animalului dar si de pe utilaje, vase, maini murdare etc. De asemenea, testele de antibiotice ar trebui facute si ele acestor loturi de lapte, nu doar testele de microorganisme si celule somatice (in general puroi provenit din ugerele infectate).

Cele mai des intalnite probleme sunt cauzate de E. Coli, Campylobacter, Salmonella, Stafilococi, Brucella, Mycobacterium, Yersinia si Listeria. Dar acestea apar si la produsele lactate (sau alte alimente) industriale. Se pune si problema “ipotezei igienei”, adica a pericolelor reprezentate de sterilizarea excesiva a mediului si alimentelor.

Dezbaterea despre consumul de lapte crud ar trebui sa fie o alta discutie, avem norocul ca legea sa permita comercializarea lui ca lapte de consum uman (cu respectarea reglementarilor mentionate), dar existand si posibilitati de eludare a acestor reguli: declararea laptelui drept lapte pentru animale sau cumpararea in comun de vaci/animale de lapte, astfel incat consumi laptele de la propria vaca, pe propria raspundere.

Intrebarea care se pune este daca putem lasa fara sursa de venit 40.000 de oameni care acum vand lapte “la piata” in schimbul salvarii catorva vieti (ipotetic pierdute din cauza consumuli de lapte “de la tarani”). In SUA, consumul de lapte crud (deci nu cel de la tarani si fiert, mult mai sigur) a cauzat intre 1998 si 2011 doar 2 decese (284 de spitalizari in total). Ne-am intreba acum cate au fost cauzate si de junk-food, de exemplu.

Indiferent de raspuns, ca tara, suntem obligati sa respectam aceste reguli, pentru ca politicienii s-au angajat in numele nostru, al cetatenilor. Daca vrem sa salvam micii producatori, atunci ei ar trebui ajutati macar sa produca la nivelul secolului 21 si nu la nivel de ev mediu. Desigur ca de aceasta masura restrictiva pot beneficia firmele mari, care este normal sa stea cu ochii pe 30% din piata (atat se vinde direct in piete din totalul produs la noi). Producatorul foarte mic (1-3 vaci) nu isi va permite sa cumpere sisteme de racire sau sa faca testele. Si nici nu este invatat sa faca asa ceva. Eventuala scumpire a laptelui pentru acoperirea costurilor va lovi tot in “cetatean”.

http://cid.oxfordjournals.org/content/43/5/610.long

Micii crescători de bovine, obligați să scumpească laptele vândut în piețe

http://www.cdc.gov/features/rawmilk/

Am scris despre lapte si alte articole, pe care le puteti gasi mai jos.

De la 15 ianuarie intra in vigoare, in sfarsit, regulamentul 1333/2008 al UE, dupa o amanare de 5 ani. Astfel, producatorii romani de paine vor fi obligati sa respecte aceste reglementari privind aditivii.
Desi noi nu mancam paine si descurajam consumul acestui produs “traditional” dar daunator sanatatii, e bine sa stim de ce se folosesc aditivi. Aditivii sunt folositi in paine pentru a corecta deficiente ale ingredientelor de baza (in special ale fainii), dar si pentru a obtine efecte de gust, aspect, miros, termen de garantie. Calitatea painii s-ar obtine prin procedee consumatoare de timp, aditivii scurteaza mult procesul de productie reducand costurile. Nu toate E-urile sunt rele, din contra, cele mai multe sunt sigure si nu prezinta probleme pentru sanatate.

Se stabilesc prin hotarari interne si greutati standard la paine (o aberatie dupa parerea mea), cat si reguli de etichetare mai stricte (desi nu prea citeste nimeni etichetele).

Ajuta asta cu ceva consumatorul? Prea putin si doar in mod indirect, lasandu-l iar la mana producatorilor mari, pe de o parte si a celor care incalca regulile din dorinta de profit, pe de alta parte.

Am scris si despre programul “cornul si laptele”.

Alimentatia si echilibrul hormonal

Cristian Margarit Publicat în de  

In ziua de azi dezechilibrele hormonale sunt ceva obisnuit inca de la varste fragede. Metodele de tratament dezvoltate pentru adulti sunt aplicate si la copii, in lipsa unei solutii reale. “Tratarea” tulburarilor de ciclu menstrual cu anticonceptionale (hormoni artificiali), terapia de substitutie cu hormoni tiroidieni la persoane mult prea tinere sunt masurile foarte riscante pe termen lung dar propuse practic fara alternativa oricui ajunge la endocrinolog.

Alimentatia influenteaza mediul hormonal in mai multe feluri, atat direct, prin prezenta in mancare a hormonilor naturali, sintetici sau a substantelor care imita efectul hormonilor in corp cat si indirect, prin reactia organismului la cantitatile si calitatea diferitilor nutrienti (grasimi, proteine, carbohidrati, minerale, vitamine, enzime, fitonutrienti).

Direct, prin hormonii naturali sau artificiali prezenti in alimente

In alimente sunt prezenti hormoni de la plante si animale, in mod natural. Daca avem un aliment produs prin metode traditionale, atunci nivelul acestor substante este foarte redus si diferitele substante se echilibreaza reciproc.

In procesul de crestere a animalelor se folosesc hormoni sintetici, in special hormon de crestere si hormoni steroidici (sexuali; estrogeni, progesteron, testosteron). O mica parte din acesti hormoni raman in carne si in produsele de origine animala, ei fiind foarte asemanatori cu cei care actioneaza in corpul uman. Teoretic aceste cantitati mici sunt mai departe distruse de bariera noastra intestinala, dar practic se pare ca raman activi in cantitati suficiente incat sa ne afecteze sanatatea.

Pesticidele, aditivii alimentari, substantele rezultate prin procesare pot perturba si ele functionarea normala a sistemului hormonal, prin actiuni diverse de inhibitie a activitatii unor glande sau prin mimetism molecular, actionand similar (sau chiar mai puternic) decat hormonii naturali.

Pe lista suspectilor avem in prim plan produsele lactate, produsele procesate din carne (mezelurile), soia.

Astfel, vedem pubertate precoce, stoparea cresterii, fenomene de virilizare la fetite si de feminizare la baieti, tulburari de ciclu menstrual, obezitate, tulburari de ordin psihologic.

Indirect, prin dezechilibrele nutritionale si metabolice induse

Excesul de carbohidrati, proteine si grasimi cu efect inflamator duce, de la cea mai frageda varsta, la sindromul metabolic, diabet, boli cardiovasculare, hipotiroidie, instalarea pubertatii precoce, ginecomastie. Multe “tulburari de comportament” au drept cauza reala alimentatia plina de junk food si chimicale, dar saraca in nutrienti esentiali.

In reclame vedem aproape exclusiv alimente procesate, pline de hormoni, zahar, aditivi, alimente moarte din punct de vedere biologic, margarina… toate “recomandate” in alimentatia copiilor. Efectul il vedem apoi cu totii: una dintre cele mai bolnave natiuni din Europa, inca din copilarie.

Alimentele vinovate sunt in special cerealele procesate, zaharul, uleiurile rafinate, soia.

O dieta curata si diversa va aduce o multitudine de nutrienti care vor crea o stare de echilibru, inclusiv hormonal, randament intelectual mai mare, mai putini bani aruncati pe medicamente si mai putin timp pe holurile spitalelor.

Iata de ce este importanta o dieta bine gandita si programata inca dinainte ca un copil sa fie conceput. Apoi, mai ales in familiile unde un membru incepe sa manance sanatos, transmiterea acestor obiceiuri catre copii este esentiala. Prezenta in casa a mezelurilor, dulciurilor si alimentelor procesate este o crima pentru acesti copii care inca nu stiu sa aleaga pe cont propriu si se bazeaza pe deciziile adultilor din jur.

Vitamina C simpla

Cristian Margarit Publicat în de 3

Am mancat ieri aspartam, ciclamat, lactoza si o gramada de alti aditivi. Nu au fost nici “colalait”, nici dulciuri sau vreo inghetata. Au fost doar niste tablete de vitamina C cumparate din farmacie, pe care scria “vitamina C simpla”. Pana sa imi atraga un coleg atentia ca sunt pline de chimicale apucasem sa mestec vreo 2-3. Ma intreb cum se pot vinde asemenea lucruri sub forma de “vitamine”, in farmacii, cand efectul toxic probabil ca il depaseste pe cel benefic? Cum poate fi denumit un produs “simplu” cand el are 5-6 aditivi periculosi pentru sanatate?

Deci, daca inca nu ai ajuns la nivelul de a consuma doar produse fara eticheta macar citeste eticheta la ORICE inainte sa mananci, pentru ca surprizele pot fi oriunde, chiar si in cele mai banale produse. Daca nu stii ce inseamna si ce efecte are unul dintre ingrediente e simplu: nu mai mananci.

De asemenea, e bine sa faci un calcul pentru cantitatile de substante active pe care le cumperi si sa vezi cat te costa, de fapt, un gram de vitamina C, in exemplul de mai sus. Vei avea surpriza ca pe langa efectul toxic pentru sanatate unele au efecte toxice si pentru buzunar.

In rest, incerc sa iau vitamina C, dar din surse curate, chiar extrasa din amla, acerola sau in variante fara aditivi(sunt destule pe www.suplimente.ro).

All Natural

Cristian Margarit Publicat în de 6

Cand am vazut prima data emblema “all natural” pe pudrele proteice de la Now Foods si Sports mi-am zis “iata ce idee buna, suplimente nutritive de calitate, dar fara ingrediente artificiale”. Acum ingrijorarea noastra privind indulcitorii, aromele, conservantii si alte chimicale s-a sfarsit. Avem si “proteine” 100% naturale, sanatoase din toate punctele de vedere.

wheyproteinstrawberry

Imi fac abia acum “mea culpa”, pana azi nu am incercat aceste pudre proteice. Am avut feed-back foarte bun de la clienti, prieteni, colegi insa, culmea, desi testez toate tipurile de pastile, buline, pudre, lichide… inca nu incercasem proteina de zer de la Now Foods. Dupa discutia privind gustul la aroma de capsuni la un alt brand renumit, azi am avut surpriza sa constat ca un supliment “all natural”, fara ingrediente artificiale, este MAI GUSTOS decat cel cu chimicale. Singura fantezie ramasa nesatisfacuta este un shake din aceasta proteina cu aroma de capsuni si o banana bine coapta.

In consecinta, oricine va dori sa guste din Whey Protein cu aroma de capsuni de la Now Foods, vine la Get Fit Shop(str. Cuza Voda nr. 58, Sector 4, Bucuresti, tel 021-330.33.13) si bea o portie mixata pe loc, gratuit.

Beneficiile proteinei din zer sunt binecunoscute: mareste anabolismul proteinelor(stimuleaza constructia masei musculare), creste imunitatea, se asimileaza usor, completeaza necesarul de proteine din dieta, are o valoare biologica mare, ajuta programele de slabire, creste capacitatea de refacere si recuperarea dupa accidentari, interventii chirurgicale.