La 17.20 la Antena 2, despre varsta biologica.
Ce este varsta cronologica? Dar varsta biologica?
Varsta cronologica este cea “din buletin”, adica de cate ori s-a invartit pamantul in jurul soarelui de cand ne-am nascut. Varsta biologica este un termen care defineste starea relativa a corpului nostru fata de un optim sau o medie. Dupa inchiderea perioadei de crestere, la cei mai multi oameni apare fenomenul de degradare a functiilor vitale pana la incetare (moarte).
Cum putem evalua varsta biologica?
La prima vedere putem evalua varsta biologica dupa starea pielii (in special pe fata), postura, nivel de energie fizica si mentala. In profunzime se poate merge de la clasicele analize de sange care arata functionarea organelor interne (colesterol, glicemie, puls), capacitate aerobica maxima, acuitate vizuala, tensiune arteriala, capacitatea antioxidanta, nivelul de hidratare, densitatea osoasa, compozitia corporala, la cele hormonale (hormon de crestere, testosteron, estrogen) si chiar la cele genetice (numarul de mutatii sau lungimea telomerilor). Deci avem un raport intre cum se simte in mod concret corpul si cum s-ar simti omul “mediu” sanatos la aceeasi varsta. Poti fi, concret, mai tanar sau mai batran decat varsta cronologica.
Exista, deci, un “ceas biologic”?
Da, avem un ceas biologic, el incepe sa “ticaie” inca din momentul conceptiei, cand, dupa o “resetare” a sa prin contopirea materialului genetic de la cei doi parinti apar si modificarile in exprimarea acestuia, dar si in structura sa de baza. Daca “ceasul biologic” este accelerat, atunci apare o maturizare rapida, dar si o imbatranire prematura. In diverse modele biologice (experimente de laborator) s-a putut induce in mod semnificativ prelungirea vietii unor animale.
Care ar putea fi durata noastra de viata?
Dupa diferite cercetari genetice si comparatii cu rudele noastre apropiate (primatele) se poate spune ca durata maxima de viata a omului s-ar indrepta catre 100-120 de ani, unii ridicand stacheta chiar la 130 de ani. Asta ar insemna conditii optime, chiar cu 2-3 generatii in urma, nu doar la fat, copil sau adult. Dupa o perioada de scadere odata cu aparitia agriculturii, in ultimele sute de ani observam o noua tendinta crescatoare in durata de viata a oamenilor, atat datorita conditiilor de viata mai bune cat si progreselor medicinei. Se preconizeaza, din pacate, ca urmatoarele generatii vor trai mai putin decat parintii lor din cauza degradarii mediului si modului de viata in societatea moderna.
De ce am vrea sa avem o varsta biologica mai mica?
Este alegerea fiecaruia cum vrea sa traiasca. O varsta biologica mai mica si o imbatranire mai lenta iti dau mai mult timp sa te bucuri de viata, sa realizezi lucrurile pe care ti le-ai propus, in conditii de sanatate si fericire. Mentinerea functiilor fizice si intelectuale sunt reprezentate, deci, de o varsta biologica mai mica. Deci, mai bine tanar si sanatos decat batran si bolnav.
Ce boli ne scurteaza viata?
Bolile care ne pun capat vietii difera in diverse regiuni ale globului, dar in asa-zisa lume civilizata avem boli ale exceselor: diabetul si complicatiile sale, accidente vasculare, cancer. Daca in privinta accidentelor sau bolilor infectioase avem mai putine mijloace de lupta, impotriva bolilor cronice, degenerative putem actiona din timp, prin prevenire, tinand cont inclusiv de predispozitiile genetice.
Care sunt principalele metode pentru a ne mentine in forma si a avea o viata lunga si sanatoasa?
Pentru ca ne nastem cu niste “credite” este ideal sa ducem un mod de viata care sa ne conserve rezervele si sa asigure mentinerea functionarii optime cat mai mult timp. Asta inseamna, in primul rand, o viata cumpatata, fara excese. In zilele noastre sunt cateva directii pe care se merge pentru a ne mentine tineri: evitarea toxinelor, controlul stress-ului, alimentatie si suplimentatie, miscare, medicatie si tratamente medicale speciale.
Cand putem incepe un program de mentinere a capacitatilor fiziologice si intelectuale?
Ideal, acest program ar trebui perpetuat de la o generatie la alta, fiind cunoscute acum efectele alimentatiei si modului de viata pentru generatiile urmatoare. Deci macar inainte de momentul conceptiei mama ar trebui sa-si curete corpul apoi sa se hraneasca bine si sanatos in timpul sarcinii si alaptarii, urmand educatia alimentara, care ii va asigura copilului un start bun in viata din acest punct de vedere. Chiar daca parintii sau bunicii nostri nu au inceput pentru noi un astfel de program, el poate fi implementat in orice moment, chiar si la varste inaintate, cu efecte semnificative chiar si in recuperarea unor functii ale organismului (considerate pana de curand pierdute ireversibil in imbatranire sau boli degenerative).
Ce tip de alimentatie este bine sa adoptam?
Studiile din acest moment ne directioneaza catre o restrictie calorica in conditii de nutritie optima, adica sa-i dam corpului substantele necesare, dar fara energie in plus. Astfel, se pot declansa anumite mecanisme de adaptare care vor incetini degradarea informatiei genetice si vor induce chiar repararea ADN-ului. Se merge si pe principiul ca mancand mai putin introducem in corp si mai putine toxine, conservand in acelasi timp capacitatile de metabolizare a nutrientilor.
De asemenea, se propun metode alimentare cum ar fi reducerea aportului din anumiti aminoacizi (metionina), reducerea aportului de carbohidrati, alcalinizarea organismului etc. Metionina este gasita in cantitati mari in branza, nuci si seminte oleaginoase, carne si peste.
Care sunt cele mai utile alimente si modalitati de preparare?
Personal, m-as orienta catre super-alimente, alimente dense micronutritiv, bogate in antioxidanti si fitonutrienti, dar care aduc un numar mic de calorii, deci o cantitate mica de energie. Surplusul de energie este una dintre cauzele stress-ului oxidativ suplimentar si care uzeaza organismul. Se urmaresc metodele de preparare care cresc biodisponibilitatea nutrientilor (ex. fierberea morcovilor sau oparirea spanacului) in acelasi timp cu prevenirea formarii de compusi toxici (cuptor in loc de gratar sau prajire).
Exista o dieta speciala in acest sens?
Alimentele pot influenta inclusiv exprimarea informatei genetice, dupa cum ne arata epigenetica si nutrigenomica. Dieta trebuie sa tina cont de predispozitiile, capacitatile si preferintele individuale. Bineinteles, ea tine cont si de posibilitatile concrete de procurare a alimentelor. Un punct important, pe langa sanatatea fizica sunt optimizarea si mentinerea functiilor intelectuale pe termen mediu si lung. Deci, pentru fiecare om se concepe o dieta personalizata, adaptata in timp la necesitatile in schimbare ale fiecaruia. Dieta mea preferata este o dieta in general low-carb, sezoniera, locala, completata cu super-alimente exotice si suplimente nutritive.
Cum ajuta suplimentele nutritive acest program?
Suplimentele nutritive au mai multe roluri: completeaza alimentatia acolo unde este greu sa obtinem nutrientii din surse naturale (vitamine, oligoelemente), aduc nutrienti practic imposibil de obtinut din alimente (ex. extracte standardizate de plante medicinale), dar dovedit benefici, asigura o protectie suplimentara impotriva toxinelor.
Care sunt cele mai utile suplimente?
Eu folosesc vitamine si minerale, extracte de plante (inclusiv resveratrol), omega 3, antioxidanti, probiotice, enzime digestive. Terapia cu enzime digestive este interesanta pentru ca, odata cu trecerea timpului, capacitatea de producere a enzimelor scade si scade chiar compatibilitatea acestora cu substratul, deci, cand imbatranim, enzimele nu isi mai indeplinesc functiile. Folosesc si colagen hidrolizat, glucosamina si condroitina, extract de turmeric (efect antiinflamator) si scortisoara, ceai verde. Cele mai multe actioneaza si la nivel genetic, nu doar in stomac, sange sau intercelular.
Exista si medicamente care ajuta? Cum pot fi ele folosite?
Exista, desigur si medicamente sau alte metode medicale, dar, spre deosebire de suplimente (care sunt naturale si extrase din plante, de exemplu), in cazul medicamentelor este necesara recomandarea unui medic specialist. Se poate merge aici pana la tratamente hormonale de substitutie, cel mai popular fiind hormonul de crestere (HGH). Totusi, noi preferam sa mentinem si sa optimizam functiile hormonale cu ajutorul nutritiei si modului de viata, pentru ca astfel de tratamente prezinta si riscuri serioase.
Care este rolul efortului fizic?
Miscarea este foarte importanta, pentru ca suntem facuti sa ne miscam. Lipsa de efort fizic este la fel de periculoasa ca si supraalimentatia. Rolul sportului este acela de a mentine functiile corpului prin stimularea mecanismelor de regenerare si detoxifiere. De asemenea, sportul contribuie semnificativ la controlul stress-ului.
Cat sport e bine sa facem?
Sportul sau alte activitati fizice trebuie bine dozate astfel incat ele sa ramana la nivelul de stimul si sa nu uzeze prematur corpul, asa cum se intampla in sportul de performanta sau muncile fizice grele. De asemenea, trebuie tinut la minim riscul de accidentare, pentru ca recuperarea dupa o accidentare poate fi chiar imposibila la varste inaintate. Chiar si perioada de convalescenta (ex. statul la pat) poate duce la pierderi rapide de masa musculara si osoasa, foarte greu de compensat ulterior. Tentatia este mare sa se forteze, mai ales la inceput, inclusiv prin intrarea in diverse competitii, dar eu descurajez aceste tendinte care tin de orgoliu, nu de sanatate.
Ce tipuri de sport sunt cele mai recomandate?
Personal consider ca cea mai buna metoda este combinarea unor activitati sportive care sa “tinteasca” diferite aparate si sisteme: postura, flexibilitate si stretching, antrenament cardiovascular si antrenament de forta, cu greutati, la o intensitate aleasa corect si cu timpi de refacere suficienti. Programul de sport poate fi inceput la orice varsta, dar sub supravehgerea unui specialist, nu neaparat
Cum tinem stress-ul sub control?
Pe langa sport trebuie sa ne planificam atent viata si activitatile, pentru a fi proactivi si a nu reactiona la elementele stresante, in primul rand psihologic, prin somatizarea emotiilor. Sunt cunoscute cazuri de persoane, care, dupa accidente vasculare cu pierderea functiilor intelectuale au avut parte de o imbunatatire semnificativa a starii de sanatate fizica: reducerea glicemiei (disparitia diabetului), regenerarea unor tesuturi si organe, normalizarea tensiunii arteriale, o viata lunga, fara boli.
Ce alti factori nocivi trebuie sa evitam?
Sunt importante si expunerile la campuri electromagnetice (telefon, aparate electrice, fire de inalta tensiune), radiatii (inclusiv cele naturale, care pot fi mai mici sau mai mari de la o regiune la alta), poluarea atmosferica, chimicalele moderne care ne inconjoara. Evident ca nu putem trai in pestera, dar putem reduce din expunerea curenta (care, de obicei inseamna neglijenta), reducand astfel si riscul imbatranirii premature. Prevenirea bolilor infectioase printr-o igiena corecta, evitarea autoadministrarii de medicamente si a interventiilor chirurgicale inutile (ex. operatii estetice) cred ca sunt masuri importante de asemenea.
Tu cat ti-ai propus sa traiesti?
Eu mi-am propus in adolescenta sa traiesc 100 de ani, din pacate am trecut si prin diverse vartejuri ale vietii cand am neglijat acest plan, dar in cele mai multe situatii fac eforturi sa tin cont de conservarea corpului si intelectului pe termen mediu si lung.
Ce faci pentru a-ti atinge acest obiectiv?
In cele mai multe situatii fac eforturi sa tin cont de conservarea corpului si intelectului pe termen mediu si lung. Dau o atentie deosebita odihnei, surselor de alimente, antrenarii psihicului (proces de invatare permanenta). Folosesc o gama larga de suplimente nutritive si fac sport din cand in cand. Incerc sa tin cat mai mult cont de limitarile pe care le am si sa le accept ca atare.
