↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » colesterol

Arhiva etichetelor: colesterol

Colesterol și glicemie

Cristian Margarit Publicat în 20 iunie, 2024 de CristiM21 iunie, 2024

Colesterol și glicemie

Cei mai mulți dintre noi vom constata, la un moment dat, că avem colesterol și glicemie crescute. Poate și hipertensiune arterială. Dincolo de discuțiile filozofice privind, în special, nivelul lor optim, realitatea este că sunt indicatori ai funcționării organismului nostru. Odată crescute va trebui imediat consultat medicul și urmat stilul de viață recomandat, inclusiv dieta. Personal nu aș sări din prima cu medicația puternică ci mi-aș propune întâi o recuperare naturală, în condițiile în care putem “prinde” aceste afecțiuni într-o fază incipientă.

Paradoxuri

Aportul alimentar de colesterol influențează doar într-o mică măsură nivelul din sânge. Și acesta tot într-o mică măsură riscul de boli cardiovasculare. Doar anumite fracții ale colesterolului din sânge (inclusiv cel oxidat) sunt periculoase, în special în combinație cu alți factori (stress oxidativ, deshidratare, hiperglicemie, exces de sare, printre altele).

La fel și pentru glicemie, sunt alimente (în special anumite tipuri de grăsimi) care afectează glicemia (pe termen mediu și lung) și sensibilitatea la insulină chiar mai mult decât zahărul în sine. Chiar și o dietă keto sau low-carb poate duce la rezistență la insulină (prin mai multe mecanisme). De aceea, ieșirea dintr-o astfel de dietă (cum ar fi trecerea la o dietă de vară, cu mai mulți carbohdrați, în special din fructe) trebuie făcută inteligent, nu brusc.

Excludem, pe cât posibil

Am făcut această listă cu mulți ani în urmă, sub forma “celor 5 NU”, dar putem reduce și la trei, pentru simplificare. Zahăr, făină și ulei. Am mai putea pune pe listă mezelurile (carnea procesată), lactatele foarte grase, aditivii alimentari (ca semn pentru calitatea slabă a ingredientelor de bază).

Zahăr și dulciuri. Putem mânca fructe, puțină miere și chiar puțin zahăr, ca excepție. De exemplu la cafea, dacă nu poți altfel. Includem pe această listă și înghețata, sucurile cu zahăr. Citim cu atenție etichetele, inclusiv la produsele “de dietă”. Unele pot fi acceptabile, mai ales într-o fază de tranziție.

Făinoase și produse de patiserie. Pe lângă făina albă, vor conține zahăr, grăsimi nesănătoase și prea puțini nutrienți esențiali. Au un indice de sațietate foarte mic, raportat la caloriile pe care la duc. Putem menține câteva felii de pâine de secară pe zi, de exemplu. Sau câte o “poftă” pe care să ne-o facem ocazional.

Uleiuri vegetale (inclusiv în variantele “tartinabile”). Sunt și ele calorii (aproape) goale, așa cum sunt zahărul și făina albă. Deci excludem prăjirea dar putem adăuga puțin ulei de măsline de calitate la salate sau în alte rețete. Dacă vrem beneficiile nucilor și semințelor, le mâncăm întregi. Nici uleiurile așa-zis “presate la rece” nu sunt recomandate sau sănătoase.

Mezeluri și carne procesată. Pe lângă aditivi, modul de preparare este critic: multe sunt prăjite sau la grătar, metode de gătire nesănătoase, care produc substante nocive. Studiile arată clar această asociere, atât pentru glicemie cât și pentru colesterol. Și există deja dovezi științifice pentru mecanismele biochimice responsabile.

Lactate grase. Chiar dacă au calitățile lor și chiar beneficii, cantitățile excesive, aportul caloric foarte mare și dezechilibrul de nutrienți (excesul de calciu) le aduce pe această listă. Sigur că putem mânca un iaurt sau o brânză de calitate, ocazional. Dar nu ne  bazăm dieta pe ele. Sunt alimente utile pentru creștere (copii, adolescenți), pentru refacerea după efort (sportivi, activități fizice intense) însă pentru majoritatea oamenilor au mai multe dezavantaje decât avantaje.

Alcool. Chiar dacă “Știința” arată că doza “permisă” este “zero”, realitatea din diverse zone ale lumii este că oamenii trăiesc mult și bine chiar dacă mai beau câte un păhărel. Mai ales vin și mai ales în zona Mediteranei, cu celebrele “blue zones”. Totuși, una este să bei ocazional câte un pahar și alta este să devii alt om și să bei până când îți bate ficatul gras în țeavă.

Ce ne ajută?

Toate alimentele “curate”, rețetele gătite sănătos, pe cont propriu, din ingrediente de calitate. Sau alese cu atenție din meniurile restaurantelor. Indiferent de opțiunea “filosofică” și alegerile personale. Pot fi diete bune de tip vegetarian, carnivor, cu post intermitent, hiperproteice, keto sau de orice alt tip. Rezultatele contează, nu dogma.

Pește oceanic și fructe de mare: conțin proteine de calitate, omega 3, vitamine și minerale utile. Foarte important: nu prăjite și nu la grătar. Arsura este dăunătoare și omega 3 foarte sensibili la căldură, deci vom rămâne la supe, cuptor, maxim plită cu mare grijă la temperatură și prevenirea arsurii.

Carnea și organele: nu este un paradox. Atunci când avem carne de calitate și o preparăm corect, ea ajută o dietă sănătoasă.

Ouăle. Chiar dacă au mult colesterol, ouăle au și nutrienți care ajută la creșterea colesterolului bun și reducerea celui rău. Dar nu arse în ulei.

Sursele de proteine vegetale (leguminoasele): fasole, mazăre, linte, năut. Studiile arată clar că includerea lor în dietă ajută la ținerea glicemiei și colesterolului sub control. Pot fi incluse foarte ușor în rețete, mai ales că avem variante gata de mâncat (eu folosesc conservele fără BPA de la d’aucy).

salate cu fasole

Toate legumele și frunzele. Pe lângă sursele de proteine curate, aceste vegetale bogate în fibre și antioxidanți dar sărace în calorii sunt o parte majoră a nutriției pentru “colesterol și glicemie”. Salatele mari și supele/ciorbele de legume sunt baza unei diete sănătoase de vară. Notăm aici rucola, sfecla roșie, ceapa roșie, usturoiul.

salata cu branza si seminte de dovleac

Nuci și semințe. În stare crudă au grăsimi sănătoase, fibre, vitamine, minerale și fitonutrienți care ne ajută. Pot fi incluse ca gustări sau adăugate în salate și diverse alte rețete. Sunt utile în special semințele de cânepă (aport mare de magneziu), in, susan, nucile (inclusiv cele de Brazilia, bogate în seleniu).

Iaurtul “grecesc” are o cantitate mai mare de proteine și putem alege variante cu conținut scăzut de grăsime. Iaurtul și probioticele pot ajuta la controlul glicemiei și colesterolului prin efectele benefice pentru flora intestinală (microbiom).

Cereale bogate în fibre. Mă refer aici în mod special la tărâțele de ovăz și pâinea integrală de secară. Dar se pot adăuga și niște tărâțe de psillium.

Condimentele și plantele aromatice. Toate sunt utile (inclusiv prin efectul antioxidant și antiinflamator) dar vedetele ar fi: curcuma (turmeric), scorțișoară, ghimbir, chimion, negrilică, susan, cuișoare, coriandru, busuioc, rozmarin, oregano.

Și anumite fructe pot fi utile, chiar dacă pe moment ele cresc glicemia, indicele glicemic nu este mare și pe termen lung contribuie la menținerea ei și a colesterolului în limite sănătoase. Notăm afinele (fructele de pădure), căpșunele, merele, citricele. Cu cât sunt mai verzi (necoapte) cu atât au mai puține zaharuri dar cu cât sunt mai bine coapte cu atât au cantități mai mari de antioxidanți.

Suplimentele

Mai ales când alimentația nu este perfectă sau deja problema s-a agravat, există o serie de suplimente care pot completa nutriția zilnică. Trebuie cumpărate din canale oficiale și de la firme de prestigiu, pentru a evita falsurile, produsele inerte și subdozate, contaminările. Pe suplimente.ro găsiți aceste suplimente importate direct din SUA, de la NOW Foods, o firmă cu peste 50 de ani de experiență și un raport calitate/preț excelent. Click aici pentru detalii.

Comandă Omega 3

Omega 3 de calitate. Sunt utile mai ales pentru cei care nu mânăncă în mod regulat pește bogat în omega 3 sau vor să evite pericolele care vin odată cu acesta (ex. mercur, diverși contaminanți). Sunt deja confirmate științific efectele benefice pentru vasele de sânge și sistemul nervos, reducerea inflamației și îmbunătățirea circulației sângelui. Se pot alege variante “de bază” sau avansate, în funcție de bugetul personal.

Vitamina C cu bioflavonoizi. Vitamina C previne glicarea iar bioflavonoizii au efect antioxidant și antiinflamator, inclusiv pentru vasele de sânge.

Curcuminoide (extract de turmeric), pe lângă efectul antiinflamator au și un efect hipoglicemiant. Alegeți suplimente cu extracte standardizate de calitate, dacă nu folosiți suficient la rețete. Este util și pentru sportivi, cu masa de după antrenament.

Se combină foarte bine cu acidul alfa lipoic, un supliment cu efecte benefice și pentru creier.

Putem adăuga la listă “banala” l-carnitină (efectele sunt optime împreună cu sportul), cromul, suplimentele cu magneziu, coenzima Q10 și multe altele.

Un element interesant este vitamina D3, luată chiar și vara, dacă nivelul din sânge este prea scăzut. Ea se sintetizează la soare doar între anumite ore, când oamenii evită expunerea. De aceea chiar și persoanele care petrec timp în aer liber pot avea un deficit, mai ales pentru că alimentele obișnuite conțin doar cantități infime.

Plan alimentar orientativ, de vară

Da, sunt diferențe mari între alimentele locale disponibile de la un sezon la altul. Sigur că vom completa și cu alimente de import, atunci când ele aduc beneficii. Pentru cei care vor un alt număr de mese, planul se poate adapta, păstrând principiile, calitatea și diversitatea.

Dimineața

Varianta 1: porridge sau smoothie cu tărâțe de ovăz, iaurt grecesc (sau pudră proteică), afine, scorțișoară, nuci.

Varianta 2: omletă la cuptor, cu legume și ciuperci, plus o felie de pâine crocantă de secară.

Varianta 3: pate de sardine și ficat de cod, cu măsline pe pâine crocantă de secară sau pâine fără gluten.

Prânz

Varianta 1: piept de curcan la cuptor, cu salată și orez sălbatic.

Varianta 2: pește la cuptor cu cartofi și legume.

Varianta 3: mâncare de fasole cu mămăligă în care am adăugat puțin ulei de măsline și turmeric.

Seara

Varianta 1: pește la cuptor cu salată diversă (se pot adăuga și semințe de cânepă).

Varianta 2: supă de pui cu legume.

Varianta 3: salată de vară cu brânză slabă.

Atenție la cantități!

Chiar dacă avem calitatea, selecția și gătirea bună a alimentelor, după ce ne stabilizăm cu ele va trebui să avem grijă și la cantități. Pentru că orice exces este dăunător, prin definiție. Chiar și un aliment sănătos poate deveni dăunător dacă este mâncat în cantități prea mari. Aceste cantități se stabilesc în funcție de datele personale, obiective și nivelul de efort fizic.

Atenție la restaurante!

Restaurantele au ca obiectiv profitul, nu sănătatea noastră. Deci vor folosi toate scurtăturile posibile, de la ingrediente mai ieftine și de proastă calitate până la bucătari care nu au cunoștințe de nutriție sănătoasă, gătind doar pentru gust. Astfel se pot strecura uleiuri vegetale nesănătoase, făină, zahăr, sosuri, semipreparate și premixuri cu diverși aditivi alimentari toxici, “smântână de gătit”. Putem lua la pachet ce rămâne, nu este obligatoriu să mâncăm toată porția.

Concluzii

Este mai bine să prevenim decât să tratăm afecțiunile induse de acești “ucigași tăcuți” care nu dau simptome decât atunci când este prea târziu. Facem analize măcar o dată pe an și ne ajustăm modul de viață în consecință. Facem sport și ne odihnim suficient. Nu așteptăm ca daunele să devină ireparabile.

Publicat în Ce mancam? | Etichete colesterol, Dieta, glicemie

Protejat: Alimente fara colesterol

Cristian Margarit Publicat în 2 iulie, 2012 de CristiM24 ianuarie, 2020

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Continuarea →
Publicat în Ce mancam? | Etichete alimente, colesterol, fara, lapte, porc, ulei | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Piept de pui dezosat, fara piele, la gratar

Cristian Margarit Publicat în 8 februarie, 2011 de CristiM12 aprilie, 2011 4

Cel din imagine e doar fiert dar inca mai sunt unii care declara “pieptul de pui la gratar” drept mancare sanatoasa sau “pentru slabit”. Reminiscenta din culturismul anilor ’80, pieptul de pui cu orez a fost si este inca mancat de foarte multi dintre cei care merg la sala si vor sa arate bine. Am avut si eu partea mea de piept de pui cu orez in vremea cand ma intrebam de ce mananc atat de mult si in loc sa pun muschi ma ingrasam. Altii, mai destepti, recomanda pieptul de pui la gratar, insa doar cu salata, pentru slabit. Merge, poti slabi mancand piept de pui la gratar cu salata. Dar slabirea nu este singurul scop. Poti slabi si mancand doar paine si apa…

Puiul a fost preferat pentru carnea sa ceva mai saraca in grasimi, daca se elimina pielea, in perioada cand dietele fara grasimi faceau ravagii atat in lumea sportului cat si in cea a oamenilor care vroiau sa fie sanatosi. Intr-adevar, carnea de pui care alearga prin curte este slaba, bogata in proteine dar usor de digerat. Totusi, in zilele noastre prea putini oameni pot manca asemenea carne. Cei mai multi au acces doar la carnea unei pasari inrudite cu gaina(indepartat, prin modificari genetice de diverse tipuri), umflata cu hormoni, antibiotice, hrana inadecvata speciei, apa si sare. Sa nu ne imbatam cu apa rece, curcanul este crescut exact la fel. Daca faci imprudenta sa mananci un “mezel de pui”, te trezesti si cu niste amidon, soia, inca niste apa cu sare, conservanti, coloranti, arome.

Gratarul se stie deja ca este toxic. Ne referim la prepararea hranei prin frigere- expunerea la temperaturi inalte, in contact cu metalul incins. Locul unde carnea atinge gratarul devine o sursa de substante cu potential cancerigen. O parte din ele pot fi contracarate cu salata de cruditati alaturata, in cazul in care aceasta exista.

Macand doar carne slaba si salata obligi corpul sa foloseasca proteinele drept sursa de energie. El va folosi proteinele din mancare(carnea) si, cand nu are suficiente, va consuma din propriii muschi. O varianta destul de paguboasa. Unde mai pui ca printre produsii rezultati este si una dintre cele mai toxice substante pentru sistemul nervos. Te mai miri ca iti este rau cand tii dieta?

Alternativele sunt multiple, daca esti o persoana carnivora si pestele nu iti place. Ai la dispozitie carnea de vita, oaie, iepure(foarte slaba si asta daca ti-e frica de grasimi). Da, sunt mai pretentioase si mai greu de preparat, dar scapi de o parte din chimicale, pentru ca aceste specii necesita sau accepta mai putin “tratament”. Langa carne merg tot felul de legume, cat mai diverse, care pot fi chiar ajutate cu putin unt sau putin ulei crud. Ca “garnitura” ai de ales intre diverse surse de carbohidrati, in functie de obiectivele tale, nivelul de efort fizic, ce mananci la celelalte mese.

Cand tii o dieta pentru modificarea formei fizice(fie ca e de slabire sau de crestere in masa musculara) este foarte important sa asiguri corpului tau o varietate de nutrienti si cantitati cat mai mari din cei esentiali. Mancand in fiecare zi acelasi fel de mancare, fie el si cel mai bun fel de mancare este foarte posibil sa ajungi la deficiente alimentere pe termen lung.

Cat timp nu am avut o sursa de carne de pui curata am preferat sa nu mai mananc deloc. Am preferat chiar sa mananc porc in loc de pui, convins fiind ca nu este cu nimic mai murdar sau mai toxic, asa cum se propaga de ceva timp o idee gresita. Acum, cand am cateva surse, constat ca nu imi mai place… am avut pieptul fiert din imagine, l-am mancat, dar as fi preferat pestele sau un vitel la cuptor.

Deci, puiul este ieftin, dar cata apa si cate chimicale sunt in punga nu stie nimeni. Asa ca mai bine ramanem la tipuri de carne mai sigure, mai hranitoare si mai gustoase. Cu notabila exceptia a puiului de tara, care mai scurma si prin pamant dupa rame.

Publicat în Dieta | Etichete carne, colesterol, Dieta, gratar, hormoni, piept, pui, reteta | 4 Răspunsuri

Unt

Cristian Margarit Publicat în 7 decembrie, 2010 de CristiM25 aprilie, 2012 5

breadbuttersalt

Untul este grasimea din lapte. Contine si o cantitate oarecare de proteine si apa, insa in proportie de 65-82% este grasime. Grasimile continute sunt diverse, atat saturate (in jur de 65%) cat si nesaturate (in jur de 35%). Este o sursa majora de energie pentru organismul in crestere al mamiferelor. Corpul uman are nevoie si de grasimi pentru o functionare optima (dupa unele teorii chiar spre 40% din totalul caloriilor) iar colesterolul din sange este in cea mai mare parte produs in corp, nu provine direct din alimentatie.

Daca vacile au pascut iarba verde pe camp untul contine si vitamina D, vitamina K si un acid gras foarte util: acidul linoleic conjugat (CLA). Untul provenit de la vaci crescute “industrial” are cantitati neglijabile din acesti nutrienti si poate acumula in schimb pesticide, hormoni si alte chimicale. Pasteurizarea duce la denaturarea unor proteine si cresterea riscului de boli cardiovasculare. Variantele bio si obtinute din smantana fermentata sunt de preferat.

Untul purificat (din care au fost inlaturate proteinele si lactoza, numit si “ghee”) are un punct de fumegare inalt (este stabil termic) si poate fi folosit la gatit. Totusi, untul obisnuit, mai ales in cantitati mici, care ajunge sa “sfaraie” in tigaie sau chiar sa isi schimbe culoarea este de evitat.

Margarina si alte produse obtinute din uleiuri vegetale nu sunt unt, ci doar surogate de unt, mai ieftin de produs si mai adaptate cerintelor consumatorilor: iti mentin plasticitatea intr-un interval mai mare de temperaturi, au gust si miros controlat prin aditivi, pot include cantitati infime de omega 3 sau vitamine pentru a putea fi listate pe eticheta si a induce in eroare in momentul deciziei de cumparare.

Foloesc unt peste legume sau peste carnea slaba facuta la cuptor. Il adaug dupa ce alimentele sunt luate de pe foc. De multe ori se intampla sa musc pur si simplu din bucata de unt din frigider. Din cand in cand imi place sa mananc unt pe paine. Adaug si putina sare. Totusi, fac asta doar cand stiu ca urmeaza o pauza mare fara alimente (plec la un drum lung, excursie etc.) sau cand stiu ca voi arde caloriile in plus (urmeaza sa fac sport). Este de evitat asocierea dintre grasimi si carbohidrati cu indice glicemic mare insa totul tine de cantitati si momentul ales. Eu iau si lecitina la aproape fiecare masa, pentru protectia ficatului si vaselor de sange.

Publicat în Dieta | Etichete calorii, colesterol, ghee, grasimi, proteine, saturate, unt | 5 Răspunsuri

Carne de melc

Cristian Margarit Publicat în 27 noiembrie, 2010 de CristiM27 noiembrie, 2010

snails

Dieta “paleo” spune ca ar trebui sa ne hranim precum stramosii nostri din paleolitic, inainte ca agricultura si cresterea animalelor sa aiba un impact semnificativ asupra alimentatiei omului. E clar ca un animal atat de lent precum proverbialul melc ar fi fost o prada sigura si usoara pentru omul in cautare de hrana. Inca din antichitate exista dovezi in legatura cu valoarea nutritiva a melcilor. Mi-e greu sa cred teoria vegetarianista si sa imi imaginez cum ar fi ratat o astfel de oportunitate. Melcul este proteina pura, un organism format practic dintr-un muschi, proteina de care corpul nostru are nevoie pentru reconstructia tesuturilor, sustinerea sistemului imunitar si pe care, la nevoie, o poate folosi chiar ca sursa de energie. Chiar si un copil poate prinde si manca un melc. Fiind foarte jos pe scara evolutiei melcul mai rezolva si dilema unora de a manca ierbivore, vertebrate, animale cu fizionomie similara cu ce vad in oglinda.

Melcii “de gradina” se hranesc in principal cu plante, deci carnea lor este foarte curata si cu un continut scazut de grasime. Totusi, pana si melcii pot fi hraniti cu porumb sau cereale, asta ducand la cresterea lor mai rapida si la acumularea de grasimi. Sunt o sursa buna de magneziu, fosfor si potasiu. Surpriza sunt cele aproximativ 200mg de omega 3 cu catena lunga(EPA, DPA) la 100g de carne de melc. Are 50mg de colesterol in aceeasi portie si este promovata drept o carne mai sanatoasa, lucru adevarat daca si modul de hranire al melcilor de cultura este cel potrivit.

Melcii de mare(rapane) sunt carnivori, hranindu-se cu scoici. Scoicile se hranesc, la randul lor, prin filtrarea apei marine. Deci exista riscul de acumulare a contaminantilor in carnea de melc marin.

Am mancat acesti melci cu placere(stiu, nici mie nu imi vine sa cred ce bine arata poza), insa probabil ca ar fi fost nevoie de o cantitate de 3-4 ori mai mare pentru o masa. In bucatariile sofisticate sunt serviti drept aperitiv, aici copti, cu sos de unt si patrunjel, o masa “keto” excelenta(aka. “escargot”). Am vazut intr-un reportaj crescatorii romani cum recomandau “mititei de melc” sau “hamburgeri de melc”… arzand aceasta carne valoroasa in loc sa o prepare la o temperatura scazuta pentru a-i mentine si chiar potenta calitatile nutritive.

Publicat în Dieta | Etichete carne, colesterol, melc, melci, retete

Dobrogea Benecol, painea care scade colesterolul.

Cristian Margarit Publicat în 3 iunie, 2010 de CristiM3 iunie, 2010

paine_dobrogea_benecol_colesterol

Am avut ieri ocazia sa particip la o lansare mai deosebita: lansarea unui aliment functional modern, painea care scade colesterolul, numita si Dobrogea Benecol, paine de secara . Le multumesc celor de la Sanatatea TV pentru aceasta invitatie.

Initial mi se parea doar o alta sarlatanie… dar dupa ce am ascultat discursurile catorva somitati in domeniul sanatatii mi-am dat seama ca painea care scade colesterolul este foarte utila. In primul rand pentru ca la noi in tara se mananca multa paine. Foarte multa paine. Prea multa paine. In Europa, doar albanezii si bulgarii mananca mai multa. Apoi, pentru ca aproape orice masa este insotita de paine. Unt cu paine(sau margarina, daca vrei sa-ti omori copilul mai devreme), carnati cu paine, branza cu paine, friptura cu paine, cartofi cu paine, orez  cu paine, mamaliga cu paine, paine cu paine. Este ieftina, umfla burta si are mult amidon(glucoza). In acelasi timp, se consuma foarte multa paine alba, de proasta calitate.

Deci, daca tot se mananca multa paine, daca tot este asociata cu grasimile saturate si colesterolul din alimente… macar sa fie o paine mai breaza, care, pe langa faptul ca e din secara si are tarate adaugate(nu scrie pe eticheta ce fel de tarate…) mai contine si Benecol, un tip de grasime(esteri de stanoli din plante) care blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si, dupa cum pretind niste studii clinice, induce un efect de reducere a colesteroului total cu pana la 10% si al LDL(colesterolul “rau”) cu 15%. Deci scade si colesterolul bun. Am putea pune scaderea de colesterol si pe seama continutului mai mare de fibre si proteine din aceasta paine.

Dobrogea Benecol e o paine de secara, cu un continut relativ mare de proteine(19.6%) si ceva mai scazut de carbohidrati(26,8%). Nu scrie pe eticheta daca cele 6,63% fibre sunt incluse in carbohidrati sau nu.  Din pacate, are si gluten adaugat.

Este buna la gust(suficient de dulce) iar textura mai buna decat ma asteptam(nu scartaie in dinti). Pentru cei care nu pot renunta la paine sau nu pot manca sursele de grasimi seaparat de cele de carbohidrati mi se pare un compromis decent si chiar am recomandat-o unui coleg mai gurmand, care inca are paine in dieta sa(e dependent). De retinut: ingredientele active(benecol) blocheaza absorbtia colesterolului din alimente si reabsorbtia colesterolului din bila, actionand si daca ai o dieta saraca in colesterol.

Totusi, acest produs nu rezolva cauzele problemei(cum nu o rezolva nici statinele- medicamente care scad colesterolul prin inhibarea sintezei lui in organism). De asemenea, ipoteza lipidelor (google “lipid hypothesis”) este negata de un numar crescand de studii, specialisti si de experienta ultimelor decenii.  Nivelul crescut de colesterol in sange, considerat o vreme a fi cauza bolii coronariene(CHD) si a aterosclerozei este, dupa ultimele cercetari, doar un efect al unei tulburari mai complexe(cu cauze genetice, alimentare, inflamatorii, hormonale etc.).

Ramane de vazut cat de bine va fi pusa pe piata si cat de accesibila cumparatorilor.

Disclaimer: din punctul meu de vedere cerealele procesate (cum este si painea) ar trebui evitate in orice dieta, glutenul exclus si carbohidratii tinuti la strictul necesar pentru a aduce aportul de fitonutrienti. De asemenea, amestecul de surse puternice de carbohidrati si grasimi la aceeasi masa il consider daunator.

Acest articol poate fi discutat pe forumul getfit.ro

Publicat în Dieta | Etichete alimente, benecol, colesterol, dobrogea, functionale, paine, slabire

Oul- aliment (aproape) complet

Cristian Margarit Publicat în 2 octombrie, 2008 de CristiM20 septembrie, 2017 18

Oul este in alimentatia omului dintotdeauna. Desi in general se consuma interiorul, coaja este comestibila de asemenea. Cele mai intalnite sunt ouale de gaina, dar putem gasi in magazine oua de prepelita si chiar strut.

Cat de bune sunt ouale?

Printre beneficiile consumului de oua (in special galbenus crud) se numara: prevenirea degenerarii maculare si a cataractei, buna functionare a sistemului nervos, cresterea imunitatii (prin continutul natural de vitamina D), reducerea inflamatiilor si alergiilor, prevenirea cancerului de san la femei, cresterea sanatatii parului si unghiilor, imbunatatirea memoriei, buna functionare a ficatului (prin continutul de colina), prevenirea stress-ului oxidativ, detoxifierea metalelor grele (mercur).
Toti acesti factori nutritivi se afla in galbenus.

Albusul, considerat pana de curand “partea buna” a oului se dovedeste de fapt a fi doar proteina insotita chiar de o toxina, antivitamina H (avidina). Deficitul de vitamina H (biotina) este asociat consumului de alcool, caderii parului, dermatitei seboreice, diabetului de tip 2. Avidina este inactivata prin prepararea termica, deci evitati albusurile crude. Albusul are si o cantitate mare din aminoacidul cisteina, cu implicatii in inflamatia vaselor de sange.

Consumate dimineata (in special fierte) ajuta la controlul apetitului si la mentinerea/scaderea greutatii corporale.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28146063

Dupa ce zeci de ani s-a facut propaganda falsa impotriva oualor, cei care ne-au mintit sunt nevoiti acum sa isi schimbe “recomandarile”.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26506379

Trei oua pe zi chiar ajuta la cresterea colesterolului bun (HDL).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28091798

Cum alegem ouale?

Este important ca ouale sa fie fecundate. Astfel ne asiguram ca toate principiile nutritive au fost activate. Extractul de embrion (provenit din oul fecundat) are efecte miraculoase pentru sanatate.
Un alt element in ecuatie este hrana gainilor: cautati oua de tara, de la gaini crescute in semi-libertate, cu hrana naturala (in special seminte). Riscul de imbolnavire cu salmonella este in zilele noastre minim, datorita reglementarilor stricte din industria alimentara.
Exista si riscul de alergie la oua, situatie in care va trebui sa va asigurati necesarul de nutrienti combinand alte surse. Colina este gasita de asemenea in spanac, seminte de in, unt, alune, linte.

Cate oua putem manca?

Principala ingrijorare a fost adusa in anii ’80 de continutul de colesterol. Intre timp aceasta teorie a fost depasita si se considera sigur (chiar benefic pentru nivelul de colesterol) consumul a 6-7 oua pe saptamana. Avand in vedere continutul de grasimi trebuie tinut la minim consumul de carbohidrati cu indice glicemic mare (zahar, cartofi, paine etc.), cel putin la aceeasi masa. Pentru persoanele care fac sport, cantitatea poate fi mai mare.

Bineinteles, trebuie tinut cont de contraindicatii si de sfatul medicului (mai ales la diabetici sau la cei cu risc cardiovascular), ca in orice dieta/program de alimentatie.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27126575

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2989358/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/behindtheheadlines/news/2016-11-02-eating-one-egg-a-day-may-lower-risk-of-stroke–/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11023006

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7124663

Cum preparam oul?

Ouale sunt incluse in diverse feluri de mancare, dar cel mai comod pentru noi este sa le fierbem (galbenusul e de preferat sa ramana moale) sau sa le prajim in grasime (unt, ulei). Secretul este ca prajirea sa se realizeze la o temperatura scazuta, fara a arde albusul, care trebuie sa isi pastreze culoarea alba.

Este simplu: folosim o cantitate mare de ulei (atinge mai greu temperaturi inalte), tinem focul la minim si mutam vasul de pe foc atunci cand temperatura creste prea mult (albusul incepe sa se arda). La inceput poti folosi un termometru de bucatarie. Prajirea in contact direct cu metalul (fie si protejat de un strat antiaderent) duce inevitabil la arderea oului si la producerea de substante toxice.

Pot fi preparate si la cuptor, incluse in alte retete sau chiar la microunde.

Pot fi mancate crude?

Da, putem manca oua crude insa albusul contine si antinutrienti care ar trebui inactivati prin prepararea termica. De asemenea, albusul crud are o asimilare destul de mica.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/m/pubmed/9772141/

Ce oua alegem?

Ideal este sa avem gainile noastre, pe care sa le hranim cu o dieta diversa si care sa zburde libere pe campie. Cum acest lucru e mai greu de realizat daca nu traim la tara, iata ce variante avem:

Ouale “de tara”

Trebuie sa avem grija in privinta sursei. Daca gainile sunt tinute inchise si hranite cu “concentrate” sau chiar resturi alimentare, nu am rezolvat nimic. Deci cautam o sursa cunoscuta si ne interesam cu ce sunt hranite si cum sunt tinute (inchise sau semi-libere).

Ouale de supermarket

Ouale din supermarket sunt marcate cu cifre: tipul de crestere, lotul, data de expirare. Au si tara de provenienta. Asta daca ne bazam pe faptul ca au fost marcate exact dupa ce au fost ouate.

Cifra 0: inseamna oua “bio”, de la gaini care au primit doar hrana ecologica (bio). Exista multe suspiciuni privind valoarea nutritiva a hranei dar si asupra certificarii (ouale nu sunt testate, certificarea se face pe baza de hartii si controale la intervale mari de timp).

Cifra 1: oua de la gaini crescute in “libertate”, insemnand ca au acces (teoretic) la iarba, pamant, lumina solara (aspect important pentru sinteza de vitamina D). Au un pret rezonabil dar hrana este clasica, cereale “chimizate”.

Cifra 2: oua de la gaini crescute in hale. Producatorii adauga, de obicei, pe ambalaj, informatii suplimentare, cum ar fi “hranite exclusiv cu cereale”, aratand astfel ca nu se folosesc fainuri animale (faina de oase, faina de peste), desi aceste nutreturi ar oferi o diversitate mai mare de nutrienti si gainile mananca, in mod natural, insecte, rame etc.

Cifra 3: sunt cele mai slabe din punct de vedere calitativ, chiar daca au hrana similara cu “2” si chiar “1”. Gainile sunt crescute in custi (750cm cubi) si nu vad lumina zilei.

Consider acceptabile ouale cu “0” (pentru copii) si “1” (pentru adulti).

Publicat în Dieta, Good Food | Etichete aliment, colesterol, complet, Dieta, fiert, omleta, ou, oul | 18 Răspunsuri

Carne de strut

Cristian Margarit Publicat în 12 iunie, 2008 de CristiM8 decembrie, 2008 6

Am mancat in urma cu vreo doi ani, primita cadou… azi am gasit la Mega Image si am luat…
carne de strutz
la cuptor… cu ceva condimente.
friptura de strutz
Este combinatia perfecta intre muschiul de vita si pieptul de pui. Absolut delicios.
Pretul este ceva mai piperat, dar producatorii se lauda ca are putin colesterol, putina grasime etc.
Este de precizat ca problemele legate de colesterolul crescut au legatura mai degraba cu sedentarismul, aportul de carbohidrati cu indice glicemic mare si deficitul de grasimi esentiale decat cu consumul efectiv de colesterol.
Continutul nutritiv al carnii si grasimii animale variaza in limite largi in functie de furaje, nivelul de efort fizic si alti factori.
Pe de alta parte, se pare ca acest tip de carne este ceva mai curata, daca ar fi sa ne luam dupa producatori.
Este scumpa insa merita din cand in cand rasfatul.

Publicat în Dieta | Etichete carne, colesterol, grasimi, strut | 6 Răspunsuri

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (102)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (106)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (52) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (141) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑