Arhiva etichetelor: de

Pește și fructe de mare

Cristian Margarit Publicat în de

Pește și fructe de mare

pește

Ghid practic pentru a alege pește și fructe de mare pentru beneficii nutriționale maxime și riscuri minime. Cele mai multe cumpărături (inclusiv de mâncare) le fac online, pe Freshful by eMAG, deci am timp să citesc liniștit etichetele și să mă documentez suplimentar despre o firmă sau despre un produs, dacă este necesar.

Ce aflăm din articol?

Ce tipuri de pește și fructe de mare sunt cele mai sănătoase?
Ce beneficii și ce riscuri au variantele lor proaspete, congelate sau la conservă?
Cum gătim corect peștele și fructele de mare?

Care sunt cele mai sănătoase?

Aici avem trei elemente: conținutul nutrițional, potențialii contaminanți (ex. mercur), modul de gătire, dacă cumpărăm ceva deja preparat sau semipreparat.

Căutăm pești cât mai mici, de captură: bogați în omega 3, vitamina D, vitamina A, vitamina B12 și minerale marine (iod, seleniu, zinc). Deci macrou, sardine, hering, cod, ton, somon sălbatic. De ce mici? Pentru că nu apucă să acumuleze substanțe nedorite din mediu. În cazul fructelor de mare problema este mai importantă, pentru că au un metabolism foarte simplu și tind să acumuleze mai mult din mediu. Ne putem orienta și după zona FAO de pescuit, dar trebuie să avem informații la zi dacă există o contaminare activă în zona respectivă. Aici apare și un paradox: cele de crescătorie au un risc mai mic din acest punct de vedere.

Proaspăt, congelat, conservat

Sigur că peștele proaspăt este cel mai de dorit, dar să fie proaspăt. La Freshful am fost în vizită la depozit și se respectă foarte strict lanțul de frig, inclusiv în timpul livrării. Trebuie însă preparat și consumat cât mai repede.

Peștele congelat (și decongelat) poate fi chiar mai proaspăt decât peștele proaspăt (mai ales că cele mai multe tipuri de pește trec prin această procedură care acționează și împotriva riscului de paraziți). Congelarea industrială se face foarte rapid, la o temperatură foarte scăzută, astfel încât nu sunt sparți pereții celulari, cristalele de gheață fiind foarte fine. Se poate cumpăra când este la ofertă și ține în congelator acasă.

Conservarea poate fi de mai multe tipuri, sunt de preferat conservele la borcan, peștele marinat (atenție la lista de aditivi), conservele obișnuite și mai puțin cel afumat. Aici pentru mine e simplu, mă orientez direct spre producători cunoscuți mari, care țin la calitate și care au posibilitatea să cumpere ce e mai bun, să testeze materia primă și produsele finite. Aceste variante sunt cele mai ieftine și convenabile, putem avea un stoc de rezervă și reprezintă o soluți foarte rapidă când nu avem timp sau chef să gătim.

Scurgem uleiul din conserve? În principiu da, sau alegem conserve în suc propriu. Dar conservele moderne nu mai au BPA, sunt cu ulei de măsline, deci ne adaptăm situației.

Cum gătim corect peștele și fructele de mare?

Grătarul nu este sănătos și este probabil la egalitate cu prăjirea ca daune pe care ni le poate face. Nutrienții din pește și fructe de mare sunt sensibili, iar cei mai mulți oameni folosesc temperaturi mult prea mari și timpi mult prea lungi de gătire. La pește pane (fish fingers, fish and chips) măcar avem posibilitatea să înlăturăm aluatul îmbibat cu ulei ars și să mâncăm partea din interior.

Dacă știm să lucrăm cu tigaia și nu ardem ingredientele, doar le punem în valoare gustul, sigur că niște creveți în unt pot fi delicioși și sănătoși.

Revenind la temperaturi mai bune, peștele se poate face la cuptor sau la steamer (aburi). Avem ca variante chiar chifteluțe de pește (la cuptor) sau pește pane la AirFryer. Pentru cel la aburi va trebui să ne pregătim cu sosuri sau garnituri mai gustoase, fiind destul de fad.

Peștele se poate fierbe în diverse variante de mâncăruri sau supe, o variantă care îmbină foarte bine gustul cu protejarea alimentului.

Desigur că peștele poate fi lăsat și crud, sub formă de sushi sau ceviche (marinat), dacă avem o sursă bună și încredere în măsurile de igienă ale producătorilor.

Atenție: înainte să gătim verificăm termenul de valabilitate, aspectul și mirosul. Dacă ceva este în neregulă, le vom arunca.

Bonus

Comand întotdeauna și lămâi, orez, legume, porumb, salate, ulei de măsline, plante aromatice (măcar pătrunjel). Sunt combinațiile cele mai simple și sănătoase. Dar ne putem duce și spre cartofi, ingrediente pentru sos de usturoi făcut în casă, paste, mălai.

Concluzie

Peștele și fructele de mare pot deveni o parte importantă a dietei, chiar și pentru cei mai ocupați dintre noi. Prin Freshful.ro avem acces la produse de calitate, livrate rapid, în condiții de maximă siguranță. Alegem, comandăm, gătim simplu și rapid, ne bucurăm.

 

 

Rețete de post sănătoase

Cristian Margarit Publicat în de

Rețete de post sănătoase

rețete de post

Spuneam acum niște ani că aș ține și eu post dacă aș primi de-a gata rețete de post sănătoase. Deci limitarea nu este neapărat preferința pentru produsele de origine animală ci disponibilitatea alimentelor sănătoase de post sau timpul pe care nu-l avem cei mai mulți dintre noi.

Azi îmi este ușor, pentru că acum avem ingrediente de calitate și chiar mâncare de post gata preparată, la un click distanță (vedeți rețetele de post sănătoase pe Freshful by eMAG, locul de unde eu îmi fac comenzile). Avantajul principal pentru mine este că ce comand, vine. Adică nu mai avem telefoane cu “pick”-erii, nu mai am surprize când îmi vine comanda.

Ce găsim în acest articol?

Rețete rapide pentru zilele aglomerate, când nu avem timp să gătim

Rețete economice, pentru atunci când avem un buget limitat

Rețete mai speciale, care necesită mai mult timp sau ingrediente deosebite

Pentru toate respect principiile mele generale: accentul pe proteine, fibre, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși, legume bogate în antioxidanți, vitamine și minerale. De asemenea, evităm cantitățile mari de zahăr, făinoase, uleiuri vegetale (prăjeli).

Prima masă

De ce accentul pe proteine? Ele ne ajută să controlăm mai bine foamea și glicemia pe parcursul zilei, ajută masa musculară, imunitatea, echilibrul neurohormonal.

Rapid: budincă de chia cu lapte de migdale, nuci și fructe.
Ingrediente: semințe de chia (sursă de proteine, grăsimi sănătoase, fibre), lapte de migdale sau de nucă de cocos, nuci. Niște vanilie dacă vrem o aromă în plus. Chiar și fulgi de ovăz dacă ne pregătim pentru vreun maraton.
Preparare: punem de seara semințele de chia cu laptele vegetal și nuci. Dimineața adăugăm fructele și esența de vanilie. Poate și puțină miere.

Economic: fasole bătută sau hummus cu pâine
Ingrediente: fasole sau năut de la conservă, tahini (pastă de susan), suc de lămâie, condimente după preferință. Chiar usturoi dacă nu îi deranjează pe cei din jur.
Preparare: se dau, pur și simplu, la blender.
Pâinea poate fi multicereale, de secară sau ce ne dorim.

Special: frittata din făină de năut, cu ciuperci și legume de sezon (imită omleta)
Ingrediente: făină de năut, legume tocate: ardei, ceapă verde, ciuperci, măsline, șofran sau turmeric pentru culoare.
Preparare: se amestecă ingredientele cu apă, rezultând un fel de aluat pe care îl vom pune la cuptor.

Ca variantă gata preparată putem alege orice pastă vegetală (inclusiv de linte) sau chiar “icrele de amarant”. Amarantul conține singura proteină vegetală care se apropie de colagen ca profil de aminoacizi.

Prânzul

Aici ne permitem și niște carbohdirați, pentru că vrem energie pe toată durata zilei. Rezultă combinația de leguminoase (fasole, mazăre, linte sau năut) cu cereale, unde proteinele își completează reciproc profilul de aminoacizi.

Rapid: tocăniță de mazăre, cu legume.
Ingrediente: mazăre de la borcan, suc de roșii, ceapă, ulei de măsline. Pentru sportivi se pot adăuga și cartofi.
Preparare: călim ușor ceapa în ulei de măsline, adăugăm mazărea și sucul de roșii.

Economic: orez cu năut și legume
Ingrediente: orez, năut, legume, ulei de măsline, condimente după preferință.
Preparare: punem orezul la fiert și în paralel tragem ușor la tigaie legume tocate cu năutul fiert în prealabil sau de la borcan/conservă.
Ca variantă eu aș face și mâncare de fasole cu o mămăliguță rapidă lângă ea. Aceste rețete sunt similare din punct de vedere nutrițional.

Special: paste din linte sau mazăre, cu sos de roșii
Ingrediente: paste din linte sau mazăre, sos de roșii, legume diverse, fulgi de drojdie inactivă
Preparare: se fierb pastele și se face separat un sos din celelalte ingrediente.
Pentru că sunt din leguminoase, aceste paste sunt sursă bună de proteine și fibre, cu mai puțini carbohidrați decât pastele obișnuite.

Cina

Pentru cină putem avea ceva mai mult timp la dispoziție și ne putem alege mai bine ingredientele astfel încât să echilibrăm nutriția zilnică.

Rapid: salată de fasole roșie cu porumb
Ingrediente: mix de salată gata spălată și tăiată, fasole roșie, porumb, ceapă roșie, ulei de măsline, oțet balsamic.
Mod e preparare: se amestecă ingredientele într-un bol pentru salată.

Economic: supă-cremă de linte roșie
Ingrediente: linte roșie, morcov, ceapă, țelină, ulei de măsline, zeamă de lămâie, pâine sau crutoane.
Mod de preparare: se fierb ingredientele și se dau la blender. Zeama de lămâie și crutoanele se adaugă la final, după gust și preferință.

Special: chiftele de linte cu quinoa și dovlecei cu sos tahini
Ingrediente: quinoa, linte, dovlecei (sau alte legume), tahini, usturoi, verdeață. In loc de quinoa putem încerca și năut (falafel).
Mod de preparare: se amestecă ingredientele la blender, se formează chiftelele și se dau la cuptor sau AirFryer. Le servim cu sosul tahini (pastă de susan, usturoi, zeamă de lămâie).

Concluzii

Cu puțină organizare și comandă gândită cu o seară înainte sau dimineața, postul poate fi o experiență sănătoasă și plină de savoare. Ca pentru orice alte rețete de post, adaptăm cantitățile la ce ne permitem și la ținta noastră de calorii, proteine, grăsimi, carbohidrați.

 

Lista de cumpărături, de iarnă

Cristian Margarit Publicat în de

Lista de cumpărături, de iarnă

lista de cumpărături

Atunci când vrem o nutriție sănătoasă, un instrument foarte important este lista de cumpărături. Apoi, ce pui în farfurie, pentru a acoperi și partea practică, nu doar teoria. Pentru mine e simplu: fac economie de timp și comand cea mai mare parte dintre alimente de la Freshful by eMAG. În aplicație și pe site au deja diverse rețete pentru care putem comanda ingredientele. Dar cele mai utile sunt listele de favorite și de produse comandate frecvent.

Lista mea este ceva mai diversă decât ce comand în mod obișnuit pentru că adaug și diverse produse interesante care apar. De exemplu, anumite tipuri de carne sau legume. Plus „comfort foods”, alimente mai puțin sănătoase, pe care le mâncăm mai rar. Pentru exemple concrete avem articole cu diverse variante de liste de cumpărături, în special pentru slăbire.

Dieta locală și de sezon

În mare parte putem urma aceste două principii: alimentele să fie locale și de sezon. Sigur, le vom completa și cu alimente de import sau care nu ar fi în sezonul lor natural. Pentru că putem și pentru că ne aduc beneficii nutriționale. Nu mai putem trăi ca acum mii de ani, profităm de globalizare și comerțul internațional. Câteva exemple simple sunt peștele oceanic, citricele, nuca de cocos. Dar și alte ingrediente care au sezon mai la sud sau mai la nord, în funcție de perioada anului.

Totuși, trebuie să cunoaștem puțină istorie pentru a afla că s-a făcut schimb de produse și alimente dintodeauna. Doar că atunci nu existau metode moderne de păstrare (lanțul de frig) și nu și le permitea oricine. În Roma Antică se aduceau cereale din Sardinia sau Egipt.

 

Uleiul de măsline era un produs extrem de valoros. Acum putem fi aproape toți patricieni sau boieri și să mâncăm alimente proaspete, nu doar pește sărat, fructe uscate sau carne ținută sub șaua calului. Oferta Măslinescu (uleiuri de măsline de foarte bună calitate) este disponibilă și pe Freshful by eMAG.

Fructe de iarnă

O categorie aparte sunt fructele exotice, disponibile în special iarna. Sunt și ele bogate în vitamina C, diverse vitamine, minerale, enzime, antioxidanți. Sunt transportate în mediu controlat (în primul rând temperatură optimă) și își păstrează foarte bine prospețimea și calitățile nutriționale. Cum ar fi să ne ambiționăm să nu folosim lămâi pentru că ne lipsesc doar câteva sute de kilometri până la livadă?

Lista cu fructe „de iarnă”: citrice (lămâi, portocale, lime, grapefruit), rodie, ananas, papaya, banane. Plus toate fructele „românești”, în ofertă la “Din Livadă by Freshful” (click pentru detalii).

fructe de toamnă

Avocado este și el fruct, chiar dacă unul cu grăsimi sănătoase, îl putem pune pe aceeași listă.

Fructe exotice care merită încercate și mâncate ocazional: mango (se găsesc inclusiv variante „ready to eat” sau aduse cu avionul), fructul pasiunii. Putem încerca și diverse altele, după preferință.

nutriție pentru copii

Povestea cu „zahărul din fructe” e simplă: toate studiile care arată probleme cauzate de zahăr se referă la zahărul industrial, adăugat. Se referă la dulciuri, sucuri, junk food. Nu la fructe. Chiar și așa, în limita a 30-50g pe zi zahărul industrial nu arată în studii că ar afecta negativ sănătatea, dacă în rest avem o dietă sănătoasă. Mai ales dacă facem sport, ne permitem să avem o cantitate mică de dulciuri, de exemplu.

Pentru anumite persoane este mai ușor să „renunțe complet la zahăr”, eventual motivându-se cu o obsesie autoindusă, dar datele științifice nu justifică acest extremism nutrițional.

Legume de iarnă

Pe lista mea de cumpărături sunt întotdeauna salatele: una de iceberg simplă, câteva tipuri de mixuri, rucola. Și diverse plante aromatice proaspete: coriandru, pătrunjel, rozmarin, chives (vlăstari de ceapă).

Andivele sunt legumă de iarnă, le găsim tot timpul anului, dar acum pot fi incluse în diverse rețete calde, nu doar în salate.

Pentru leguminoase, care sunt surse de proteine vegetale și fibre, eu merg pe variantele la borcan sau conservă, fiind deja fierte. Se pot include instantaneu în rețete, reci sau calde.

curcan

Cum reușim?

Schimbarea stilului de viață cere, în primul rând, organizare, nu „voință”. Dacă eliminăm treptat ce știm că ne face rău și înlocuim cu alimente sănătoase ne va fi mai ușor decât să avem „dieta ideală”, „de mâine”. Dar cel mai important lucru este să comandăm sau să cumpărăm ingrediente din lista de cumpărături cu alimente sănătoase.

 

Fructe de mare

Cristian Margarit Publicat în de

peste

Fructe de mare

Sunt animale marine (în afara peștilor): scoici (midii, vongole, stridii, Saint Jaques), creveți, homari, caracatiță, calamari, melci, crabi. Deci nevertebrate, organisme simple. Sunt din ce în ce mai consumate și la noi, datorită globalizării și îmbunătățirii liniilor de aprovizionare. O parte pot fi găsite și în Marea Neagră, dar cele mai apreciate sunt cele din Mediterana sau din oceane. Pot fi pescuite (de captură) sau de crescătorie.

Sunt de preferat cele proaspete (de exemplu, creveții “gri”) și de captură. La acestea este importantă zona (FAO) de unde au fost pescuite (se poate verifica pe etichetă). Dar și cele congelate pot fi de calitate, mai ales că sunt mult mai accesibile pentru noi (ca preț, în primul rând).

Beneficii

Fructele de mare (crustacee, moluște, cefalopode etc.) sunt bogate în proteine ușor asimilabile, colagen, omega 3, fosfolipide, minerale (în special iod, zinc, seleniu), vitamine (în special A, D), substanțe cu efect antiinflamator și diverși antioxidanți.

Au beneficii inclusiv pentru fertilitatea feminină și masculină.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6276709/

Putem spune că sunt o mâncare ideală, inclusiv pentru creier și sistemul nervos. Faptul că sunt, în general, nevertebrate (nu au nici oase, în afara exoscheletului) le face ușor de mâncat chiar și în stare crudă.

Aceste beneficii sunt cu atât mai importante pentru cei care nu consumă carne, pentru că vorbim despre o valoare nutrițională similară sau chiar superioară.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4776937/

Riscuri

Având un metabolism simplu, pot reține mai ușor diverși poluanți din apă, de aceea este foarte important să știm de unde sunt pescuite sau cum sunt crescute. Deci să avem o sursă sigură, cunoscută.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7700650/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35259617/

De asemenea, timpul de transport poate aduce probleme legate de alterare sau contaminarea cu diverși agenți patogeni. Mare atenție și la cele congelate, să nu fie recongelate și să conțină cantități mari de aditivi chimici (conservanți). Unele pot dezvolta inclusiv histamină, periculoasă pentru persoanele sensibile.

Creveții au și o cantitate mare de colesterol iar toate, ca regulă generală sunt generatoare de acid uric, deci contraindicate celor cu predispoziție la gută. Există și persoane alergice la crustacee, deci vor fi evitate complet.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33527847/

Metode de preparare

Cu cât putem ține temperaturile de gătit mai jos, cu atât mai bine. Deci unele pot fi consumate crude, marinate, apoi gătite la bur, fierte (opărite sau în supe), la cuptor. Pe grătar trebuie să avem grijă să le protejăm, pentru că sunt foarte sensibile. Deci vom folosi o temperatură cât mai mică pentru frigere și vom prefera plita, nu grătarul “deschis”, cu fum. Prăjirea în aluat (pane) este contraindicată, fiind cea mai nesănătoasă metodă de preparare.

Recomandari de rețete

Având, în general, puține calorii, sunt utile și în regimurile de slăbire, dar și în orice dietă sănătoasă. Deși în anumite culturi sunt admise în post, religia ortodoxă din România nu permite consumul acestora, chiar dacă se consideră că nu au sânge.

Cel mai bine se combină cu salate și legume, dar și orez, paste, chiar mămăligă. Lămâia le însoțește de cele mai multe ori.

Click pe imagini pentru rețete!

Fructe de mare la grătar

fructe de mare

Salată cu creveți și avocado

salată cu creveți

Vongole cu orez și fasole roșie

Caracatiță pe pat de cartofi copți

Fasole cu fructe de mare

fructe de mare

Creveți cu orez

Midii

midii

 

 

 

 

Fructe de mare cu fasole

Cristian Margarit Publicat în de

fructe de mare

Fructe de mare cu fasole

Iată o rețetă mai ciudată, dar care poate folosi câteva legume și alte ingrediente pe care le avem în casă. Ne aduce aminte de vară dar este foarte potrivită pentru toamnă.

În această perioadă, pentru a susține imunitatea sunt foarte importante câteva minerale: zinc, iod, seleniu. Toate se găsesc în concentrații mari în fructele de mare. Fructele de mare au și un aport important de proteine, care ajută și ele imunitatea.

Ingrediente

E simplu: avem în casă stocuri de conserve (toți ar trebui să avem, pentru a reduce expunerea la risc atunci când mergem prea des la supermarket). Apoi, în congelator sunt, în general ingrediente pe care nu le găsim proaspete, în mod natural, în țara noastră: pește oceanic, fructe de mare.

Completăm cu legume: ceapă, țelină, roșii cherry și niște verdeață. Roșiile “cherry” au avantajul că sunt mai aromate și mi se par mai coapte decât roșiile “mari”, mai ales în extrasezon. Am găsit în solar la ai mei ultimele roșioare rămase de peste vară, sunt așa, mici și pline de gust. Putem completa cu suc de roșii dacă avem.

Comandă d'aucy

Folosim fasole cu bob mare, pentru că dă un gust deosebit și boabele rămân întregi, pentru aspectul vizual. O mâncare trebuie să arate și bine. Pentru că nu am timp să înmoi și să fierb fasole în două ape, aleg o variantă la conservă (fără conservanți, fără BPA), foarte bună, de la d’aucy (Comandă d’aucy).

Mod de preparare

E simplu: punem fructele de mare la dezghețat, apoi gătim legumele. Aici le putem trage în puțin ulei (putem avea și usturoi, ghimbir, ceapă, alte condimente, după preferință). Fructele de mare se gătesc repede și nu vrem să le supraexpunem la căldură, deci ele urmează după legume.

La final adăugăm fasolea și le mai lăsăm puțin doar cât să își combine aromele. Interesant este că această fasole cu bob mare este cea tradițională, a fost cultivată în Europa din cele mai vechi timpuri. Soiurile noi, colorate și cu bob mic, sunt aduse din “lumea nouă”, dupa “descoperirea Americii”.

La final vine verdeața și combinația noastră de fructe de mare și fasole este gata de… mâncat.

Ciorbă de fasole

Cristian Margarit Publicat în de

ciorbă de fasole

Ciorbă de fasole

Am făcut prima rețetă de ciorbă de fasole cu noul “pressure cooker” de la Heinner, un aparat de gătit care le înlocuiește pe toate celelalte. Este vas sub presiune, cuptor, steamer, slow-cooker, mașină de iaurt, de copt pâine etc. Rețeta poate fi adaptată după dorință, aici e varianta de post.

Rețeta

Având aparatul multifuncțional putem “căli” puțin legumele (țelină, morcov, ceapă). Apoi le fierbem, adăugăm fasole (albă și roșie), suc de roșii, le mai fierbem puțin (de data asta fără presiune, să scadă cât ne dorim). Pot fi adăutate costiță afumată, zeamă de varză sau borș (în loc de apă). Apoi tarhon sau alte condimente.

Dar noi am făcut o supă de fasole cu legume, nu o ciorbă de fasole, așa cum e definită “la carte”. Ciorba este un cuvânt de origine persană/arabă, ajuns la noi pe filieră otomană. Borșul, de origine slavă, definește un tip de fiertură, făcută inițial din brânca ursului. Așa că ne permitem și noi să spunem că am făcut o ciorbă, deși nu are “borș”. Deși am fi putut pune niște sfeclă.

Fasolea este deja fiartă, deci avem nevoie de un timp mult mai scurt de preparare, deci face economie de timp și de energie. Conservele de la d’aucy nu au BPA (și nici BPS), fiind fabricate cu standard unic pentru toată UE.

La final am adăugat leuștean proaspăt, pentru acea aromă specifică, delicioasă.

3 tipuri de gătit

Aparatul ne permite să gătim optim, în trei feluri: “călire” (temperatura mai mare, puțin ulei adăugat), fierbere sub presiune (pentru rapiditate), fierbere normală. Nu am prăjit legumele, dar încălzirea alături de ulei le face să elibereze mai bine aromele.

Un astfel de aparat modern este foarte versatil, noi având posibilitatea să jonglăm cu temperatura, timpul și presiunea așa cum ne dorim. Dacă ar face și floricele de porumb ar fi aparatul ideal.

Salată cu ficat de cod și fasole roșie

Cristian Margarit Publicat în de

Salată cu ficat de cod și fasole roșie

ficat de cod

O combinație foarte reușită cu ficat de cod, în care acest ingredient mai special se încadrează minunat. Sfecla roșie din Chef Salad de la Eisberg și fasolea roșie de la conservă aduc în același timp și fibre, antioxidanți, vitamine, minerale. Toate ingredientele sunt utile pentru imunitate și sănătate, în general, mai ales că se apropie sezonul rece.

De ce ficat de cod?

Avem un aport foarte mare de omega 3, vitamina A și vitamina D, cu riscuri foarte mici. Codul depozitează  grăsimea în ficat (spre deosebire de alți pești de apă rece). Gustul și textura sunt însă particulare. Se pretează foarte bine la includerea în diverse tipuri de pastă de pește (în asociere cu ton sau sardine). Dar merge și în salate. Cealaltă variantă ar fi cu rucola. Este un aliment util în special în dietele low-carb și keto.

Pentru că nu se găsește proaspăt, avem la dispoziție doar conserve. Chiar dacă uleiul este tot din ficat de cod, prefer să îl scurg, pentru că a stat în contact cu pereții conservei. Pentru conservele d’aucy (fasolea roșie) am confirmarea că nu au BPA (bisphenol A), însă pentru cele de pește nu am nicio informație deocamdată.

Alte ingrediente folosite sunt uleiul de măsline, ceapa verde și oțetul balsamic. Oțetul poate fi înlocuit cu zeamă de lămâie.

Dieta de iarnă: 7 bune si 7 rele

Cristian Margarit Publicat în de

dieta de iarna

Dieta de iarnă- 7 bune și 7 rele

Ai multe pretexte pentru a mânca prost. Sărbatorile, preparatele tradiționale, poftele, lipsa de timp. E alegerea ta. Poți mânca sănătos ori poți încerca apoi să repari daunele și să cauți în zadar soluții rapide pentru a intra în forma de primăvară.

Ce mănânci?

Piftia este alimentul-minune de sezon, prin colagenul ușor asimilabil. Poate fi facută fără usturoi și asociată cu legume (pot fi și murături). O poți mânca și caldă, sub formă de supă. Dacă nu ai piftie poți amesteca o lingură de colagen hidrolizat în suc proaspăt de ananas.

Peștele oceanic (de captură) și fructele de mare te vor ajuta să reziști mai bine la frig. Alege varietățile bogate în omega 3 (somon, macrou, sardine, ton, hering, ficat de cod). Dacă nu mănânci destul pește pentru a asigura aportul de omega 3, atunci folosește un supliment de calitate. Iată o variantă pentru copii:

DHA

Nucile, semințele, alunele de pădure trebuie să fie crude (eventual rehidratate) dar mare atenție la cantități! Oricât de sănătoase ar fi (proteine, fibre, vitamine, minerale), grăsimile conținute au tot 9kcalorii pe gram… deci să rămânem în zona de 30-50g pe zi. Porționate și ambalate, pentru “pachețel”.

Rădăcinoase: morcovi, țelină, sfeclă roșie- proaspete, piureuri sau suc. Pot fi și cartofi copți sau fierți, gulii, hrean.

Leguminoase: fasole, mazăre, linte, năut. Preparate corect și doar dacă tubul tău digestiv le acceptă. Este usor să le luăm direct din conservă, pentru că oricum ar fi trebuit să ne pierdem mult timp să le înmuiem și să le fierbem în mai multe ape. Ai hummus, supă de linte sau fasole bătută în doar câteva minute. Așa că m-am interesat și aleg d’aucy, pentru că nu au BPA și standardele sunt uniforme în toată UE.

alimente de post

Verzituri- salatele, andivele, feniculul, anghinarea, rucola, spanacul, pătrunjelul sau păstăile de fasole, vlăstarii (grâu, broccoli) și alge (spirulina, clorela, kelp), chiar sub formă de suplimente. Ele contracarează efectele alimentelor nesănătoase. Eu merg tot pe economia de timp, cu salatele de la Eisberg, gata spălate și tăiate. Găsiți aici toată lista de produse și apoi la raft în marile magazine.

Fructe exotice- citrice (lămâi), ananas, rodie, kiwi, papaya- acum ar fi momentul lor. Poți avea și fructele de padure congelate, pe langă mere, pere de toamnă și gutui.

Ce nu mănânci?

Gogonelele au efect inflamator și ca toate murăturile, foarte multă sare: celulita, dureri diverse și retenție de apă.

Carnea tocată și grăsimile arse (fripturi, cârnați, chiftele) sunt încărcate de radicali liberi: oboseală, probleme digestive.

Mămăliga, pâinea, orezul: îngrasă persoanele sedentare, mai ales în combinație cu alimentele grase, cu excepția situației când ai spart lemne câteva ore sau ai mutat un camion de zăpadă.

Ouăle sunt nenaturale în sezonul rece, la fel și laptele. Poți mânca ocazional brânzeturi fermentate și iaurt.

Dulciurile sunt bune doar la gust, încearcă niște fructe uscate iar dacă tot mănânci dulciuri, să fie după un antrenament intens.

Alcoolul- stați, că ăsta se bea. De preferință cu masură și un vin de calitate.

Și înregistrarea emisiunii de la Itsy Bitsy Radio:

Fructe de padure – ce facem cu ele?

Cristian Margarit Publicat în de  

fructe de padureDe ce fructe de padure?

Fructele de padure au un continut mare de antioxidanti, minerale, vitamine. Daca sunt culese din zone izolate ar trebui sa fie si mai “curate” decat fructele din livezile stropite cu pesticide.

Cand cumparam fructe de padure e bine sa ne asiguram ca sunt… de padure. Adica, pe cat posibil, sa fie salbatice. Pamantul din zonele impadurite de munte este mult mai bogat nutritiv decat cel deja folosit pentru argicultura ani si ani la rand.

Includem (desi nu sunt toate din padure, la propriu): afine, zmeura, mure, coarne, fragi, porumbe, catina, coacaze. Toate aceste fructe mici si colorate.

In sezon le putem cumpara in cantitati mari, mai ieftin, sau chiar le putem culege cu mana noastra, daca mergem in excursii prin zonele mai putin populate si nu ne este frica de urs, care acum trage tare inainte de hibernare.

Ce facem cu ele?

Decat o cura de pepene (practic zahar cu apa) e mult mai inteligent sa mancam in sezon aceste fructe mici, salbatice. Cele bine coapte vor avea o cantitate mai mare de zahar, dar si de antioxidanti. Daca reducem aportul de grasimi si carbohidrati din alte surse, atunci ne permitem sa mancam chiar si 1-2 kilograme de fructe pe zi.

Pot fi mancate ca atare sau sub forma de suc, smoothie, amestecate in diverse retete. Momentele bune sunt dimineata si dupa antrenament.

Congelarea

Dupa ce le spalam si le sortam (treaba anevoiasa) le putem pune in pungi de 100-200g si apoi le congelam. Stocam portionat pentru a reduce pierderile atunci cand le vom folosi, in timpul iernii sau in primavara urmatoare. Ideal este sa avem un aparat special care sa le duca la o temperatura foarte scazuta si unul de vidat, cu care sa scoatem aerul din pungi, reducand astfel volumul ocupat in congelator.

Siropuri, gemuri, dulceturi

Atat pentru conservare cat si pentru gust va trebui sa adaugam zahar. Putem merge catre un zahar alb (daca vrem sa facem economie) sau catre unul de trestie (va schimba gustul produsului final). Le putem fierbe separat sau in diverse combinatii.

Uscarea

Un desicator poate sa le transforme in “fructe uscate”, utile apoi cand le rehidratam sau cand le includem direct in diverse retete. Este totusi o metoda mai rar intalnita pentru ca presupune volume mici pentru fiecare sarja, consum de energie etc.

Vizita la Casa de Vinuri Cotnari

Cristian Margarit Publicat în de

casa de vinuri cotnari

De ce vinuri romanesti?

M-au fascinat intotdeauna soiurile de vinuri romanesti: Grasa de Cotnari, Busuoiaca, Tamaioasa, Feteasca… probabil ca unele isi au originea chiar in viile dacilor. Cucuteni (localitate care da numele celebrei culturi neolitice), se afla la 11km de Cotnari si vestigiile arheologice arata urme ale cultivarii vitei de vie si producerii vinului inca de acum 5000 de ani.  Deci m-am bucurat sa ajung in vizita la Casa de Vinuri Cotnari, care vine pe piata cu vinuri premium. Este o a doua generatie, dupa binecunoscutul producator traditional Cotnari. Click aici pentru a vedea toata gama si a comanda ce va doriti, direct de la producator.

De ce Casa de Vinuri Cotnari?

Cum la mancare vrem produse romanesti, asa si la vinuri cred ca ar trebui sa urmam acelasi trend. Mai ales ca noi studii arata beneficiile celebrului “pahar de vin la masa”, in special pentru sanatatea cardiovasculara. Prefer sa beau (din cand in cand) un vin romanesc de calitate, decat sa platesc pret premium pe diverse vinuri ieftine de import.

Am vizitat viile dar si Crama Vladoianu si Crama Axinte, locurile unde s-au instalat utilaje moderne de productie. Aici are loc fabricarea vinului, in imediata apropiere a locurilor de recoltare. Am aflat multe detalii interesante despre istoria vinului si despre cum se face un vin de calitate. Click pentru mai multe informatii despre Casa de Vinuri Cotnari (inclusiv gama de produse). 

Cum se face vinul?

Vorbind cu vinificatorii, povestile cu “vin din pastile” sigur ca sunt o gluma. Dar pentru multi dintre consumatori inca reprezinta un mit care persista. Cel putin in cramele vizitate de mine tot vinul este facut din… da, struguri. Tehnologiile moderne se impletesc cu traditia si rezulta vinuri de calitate. Vinuri care stau fara probleme in fata importurilor ieftine, dar, din pacate, inca prea populare pe la noi.

Cum asociem vinul cu mancarea sanatoasa?

Am inceput sa testez diversele variante de vin, pentru a le asocia cu retetele sanatoase la care lucrez. Inca nu am inceput sa urmez cursuri de oenologie sau de sommelier, dar cateva caracteristici de baza ale vinului pot recunoaste. Cred ca vor iesi combinatii bune, in special pentru vara, ca rose-ul este la moda. Pana atunci, gasiti vinurile de la Casa de Vinuri Cotnari, in restaurantele partenere (click pentru lista de restaurante).

Va tin la curent.