↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » fara

Arhiva etichetelor: fara

Navigare articole

1 2 >>

Dieta fără zahăr

Cristian Margarit Publicat în 10 noiembrie, 2023 de CristiM10 noiembrie, 2023

fără zahăr

Dieta fără zahăr

Vedem oameni în jurul nostru care prezintă câteva zile de dietă fără zahăr ca pe o mare realizare. Dintr-un anumit punct de vedere chiar este. Dar dieta naturală a omului a fost, sute de mii de ani, fără zahăr, doar zaharuri naturale. Chiar și astăzi, vânătorii și culegătorii (puțini, câți a mai lăsat „lumea civilizată” în viață) apreciază în mod deosebit mierea, de exemplu.

Facem diferențierea dintre zahăr (sucroză = glucoză + fructoză) și zaharuri atunci când citim etichetele. Încercăm să găsim dacă produsul are zahăr adăugat și în ce cantitate. Pentru că până la 20-30g pe zi, la o persoană activă nu este o problemă. Iar majoritatea alimentelor pe care le găsim în magazine (ingrediente de bază) nu au zahăr adăugat. Mă refer aici desigur la alimente precum legume, fructe, nuci, semințe, carne, ouă ori lactate.

Acum este mai ușor să verificăm asta pentru că majoritatea etichetelor se găsesc deja pe site-urile hypermarket-urilor online. Eu când comand de pe Freshful by eMAG îmi iau câteva minute în plus și mă informez.

Este mai dificil să facem asta în magazine, când alți cumpărători ne suflă în ceafă sau când trebuie să alergăm printre rafturi pentru a găsi ce avem nevoie. Pe site sau în aplicație au chiar o categorie specială de Produse fără zahăr (click pentru mai multe detalii).

Mai ales pentru persoanele cu diete speciale (diabet, keto, low-carb) este mult mai ușor de găsit și câte un „înlocuitor” atunci când avem poftă de ceva dulce, dar vrem să ținem zahărul la minim.

De ce se pune zahăr în anumite produse?

Zahărul a apărut ca o nevoie, în primul rând pentru plăcerea celor care și-l permiteau. Apoi pentru că este o sursă de energie foarte concentrată și ușor de transportat, în timpul epocii coloniale.

Are un gust inegalabil și dă rețetelor o textură și o savoare cu totul deosebită, aceasta este calitatea lui. Putem găsi variante de îndulcitori calorici sau non calorici însă ele sunt un compromis. Și pot fi un compromis bun, pentru că excesul de zahăr din alimentație este una dintre problemele majore ale umanității. Și una dintre cauzele bolilor „omului modern”, de la diabet și obezitate, la cancer și de la cariile dentare, la bolile cardiovasculare.

Zahăr adăugat

Când evaluăm un produs și încercăm să aflăm dacă are zahăr adăugat, nu ne ferim de zaharurile prezente în mod natural în alimente. Pentru că inclusiv în iaurt avem lactoza din lapte (galactoză și glucoză) care apare pe etichetă drept „zaharuri”. Dacă un iaurt cu fructe are zahăr adăugat, acesta apare în plus față de sursele naturale (laptele și fructele).

La fel se poate întâmpla și pentru porumbul dulce la conservă, de exemplu. Unele conserve pot avea și zahăr adăugat, însă acesta este într-o cantitate prea mică pentru a ne afecta sănătatea.

Putem avea diverse combinații de glucoză și fructoză în alimentele procesate, trebuie să fim atenți inclusiv la siropuri (siropul de porumb, de exemplu). Iar siropul de agave, de arțar sau mierea au o compoziție foarte asemănătoare și practic nimic benefic în plus. Teoretic au, mai ales față de zahărul alb, însă diferențele sunt infime, iar la cantitățile pe care ne permitem să le consumăm, acestea nu prea contează.

Ce alegem?

Dacă avem de ales, alegem fără zahăr, iată câteva exemple:

Ciocolata fără zahăr poate avea o cantitate mai mare de cacao (până la 90%) sau poate să fie îndulcită cu înlocuitori de zahăr. Nu are neapărat mai puține calorii, dar indicele glicemic și impactul asupra glicemiei și insulinei vor fi minime. Astfel nu se întrerupe un proces de ardere a grăsimilor. Desigur, trebuie să fim atenți la cantitate, ca pentru orice aliment.

Au apărut și game de iaurturi fără zahăr adăugat (cum este Activia) sau chiar variante de budincă proteică, cu îndulcitori.

Gemuri și dulcețuri fără zahăr putem găsi inclusiv de la mici producători români. Aici avem, sub formă concentrată, cantitatea de zaharuri din fructe (în principal fructoza, dar nu numai). Avantajul pentru fruct este că mai conține și o oarecare cantitate de vitamine, minerale, fibre, antioxidanți, fitonutrienți.

Fulgii de porumb fără zahăr sunt cei pe care îi prefer și eu, aș vrea chiar să fie sărați, pentru că îi mănânc cu iaurt. Dar și fulgii de ovăz sunt buni, pot fi incluși în combinații cu lapte, cacao, fructe, nuci, pentru o variantă mai sănătoasă a „cerealelor de dimineață”.

Îndulcitori

Din punctul meu de vedere, este mai sigur pentru sănătate să avem zahăr în aliment decât îndulcitori artificiali. Poate suna ciudat, dar prefer să dau organismului ceva ce poate recunoaște și folosi decât substanțe de sinteză despre care aflăm peste câțiva ani că erau dăunătoare. Cu condiția să suplimentăm efortul fizic, sportul, munca.

Totuși, consumul ocazional de îndulcitori artificiali poate să ne ajute la menținerea dietei, la satisfacerea unei pofte, fără riscuri reale. Avem aici două variante de batoane, foarte utile ca gustare sau mâncare de urgență, inclusiv după antrenament.

Din fericire există și îndulcitori naturali, non-calorici sau cu puține calorii, cum sunt eritritolul, xilitolul, stevia, care sunt siguri și nu au contraindicații. Îi găsim incluși în diverse „dulciuri fără zahăr”, pentru cei mai pofticioși dintre noi.

Publicat în Ce mancam? | Etichete batoane, cereale, fara, produse, zahar

Fără carne

Cristian Margarit Publicat în 23 iunie, 2023 de CristiM23 iunie, 2023

fără carne

Masă fără carne

Invit niște prieteni pe la noi și sunt avertizat “noi nu mâncăm carne”. Știam că mai avuseseră perioade din astea dar credeam că le-a trecut. Oricum, îmi revin imediat și deja mi se conturează în minte câteva rețete rapide și simple, fără carne, dar de efect, cu care să-i dau pe spate. “Nici o problemă!”

Chiar îmi era poftă de niște mâncare de năut iar salata crocantă cu quinoa și tulpină de țelină îmi răsmăsese pe creier de câțiva ani, dar nu mă învrednicisem să o fac. Treaba interesantă e că deja ingredientele erau preparate: năutul, quinoa. Am în casă tot timpul o varietate mare de conserve de la d’aucy (fără BPA), care mă scot din orice foame. Sigur, când nu avem invitați le mănânc direct din cutie, nu mai stau să gătesc.

Mâncare de năut cu conopidă

Treaba aici e serioasă, gustul este absolut fantastic. Începem cu mixul de sos și condimente, într-o tigaie mare (ceapă, roșii, ulei de măsline, ras-el-hannout), apoi năutul gata fiert, niște suc de roșii, apă și, la final, înăbușim buchețelele de conopidă. Vreau să rămână întregi, deci le gătim doar strictul necesar). Eu voiam simplă dar Andreea a insistat cu conopida. Normal, nu o făcea ea. Și oricum aveam ditamai conopida de care ne tot loveam în frigider. Dar a meritat efortul, a fost foarte apreciată.

Salată cu quinoa

Aici e nevoie de ceva mai multă muncă, pentru că prea scăpasem ușor la mâncarea de năut. Este extrem de dificil de făcut: toci toate ingredientele și le amesteci cu o cutie de quinoa “al vapore”, care are textura perfectă pentru această combinație.

Ce tocăm: tulpină de țelină, ardei roșu și verde, ceapă roșie verde sau verde roșie, depinde cum vrei să o privești. Pentru a mă da mare am pus și niște semințe de cânepă, pentru că nu o mai fumez. Un dressing de ulei de măsline, lămie și usturoi (opțional) face minuni.

Limonadă

Pentru vară eu pornesc de la un mix de suc de lămâie, portocală, mandarină, grapefruit, depinde ce am prin frigider. Adaug puțin zahăr de cocos (teoretic are indice glicemic mai mic), de unde și culoarea. Apoi apă carbogazoasă. Bine, pentru că nu ne văzusem de niște ani, s-a ajuns la șampanie (Champagne, mai exact), dar măcar am început bine.

Am mai pus niște pastă de măsline pe care o luasem din Grecia și niște pâine cu maia, mai deosebită, a mers la fix. Singurul lucru pe care mi-l reproșez sunt arahidele. Aveam poftă, altfel poate alegeam ceva mai de calitate, cum ar fi caju, migdale blanșate, nuci macadamia sau pecan.

Dulce nu le-am dat, dar au venit ei cu niște cireșe și a fost perfect.

Recapitulare

Proteinele din năut se completează cu cele din pâine și quinoa, vitamine, minerale și antioxidanți avem din plin în legume, carbohidrații complecși sunt la locul lor, grăsimile sănătoase vin din măsline, puțin dulce din fructe și cred că avem o nutriție aproape completă, fără carne.

 

Publicat în Dieta | Etichete carne, fara, naut, quinoa

Friteuză fără ulei de la Heinner

Cristian Margarit Publicat în 28 august, 2020 de CristiM19 octombrie, 2020

friteuză fără ulei

Friteuză fără ulei

Update după două luni de folosire intensivă pentru această friteuză fară ulei de la Heinner HAF-1250BK (practic zilnic). Am gătit practic orice, de la friptură de vită la castane și de la legume la pere “caramelizate”. O folosim inclusiv în loc de prăjitor de pâine. Pe lângă multicooker (care se pretează mai bine la preparate cu lichid), a devenit parte din bucătăria noastră, înlocuind aragaz, cuptor etc.

Alimentele prăjite au o savoare deosebită: se produc substanțe aromatice și crusta crocantă le face să fie preferate de către mulți dintre noi. Unii însă le evităm pentru că știm despre ele că sunt nesănătoase. Aici e o discuție lungă, dar temperaturile mari și “încărcarea” cu ulei (deci și calorii) sunt cele două componente esențiale.

Friteuză fără ulei

Dezavantajele prăjirii sunt, în mare parte, anulate, de folosirea aparatelor moderne pentru gătit, cum este și o friteuză fără ulei. Poți regla bine temperatura și timpul, iar cantitatea de ulei poate fi neglijabilă. Vor fi, de fapt, “coapte”, dar vor fi și crocante, fiind “uscate” de curentul de aer. Chiar și pentru cârnații din imaginea de mai jos, excesul de grăsime din ei se va scurge în cuvă.

Deci un astfel de aparat este util și într-o dietă de slăbire, nu doar pentru mâncatul sănătos, în general.

Această friteuză fără ulei pe care am primit-o spre testare de la Heinner Romania are un preț foarte bun și am observat că este foarte comodă (ocupă puțin spațiu), ușor de spălat și nu prea mai scoate fum/miros în casă. Click pe imagine pentru detalii și comandă.

Publicat în Recomandari | Etichete fara, friteuza, heinner, ulei

Cum compensăm o dietă fără carne?

Cristian Margarit Publicat în 28 august, 2018 de CristiM4 martie, 2025  

dietă fără carne

Cum optimizăm o dietă fără carne?

Da, se poate trai și cu o dietă fără carne, însă apar câteva aspecte delicate, care trebuie discutate. Peștele reprezintă tot “carne”, la fel și fructele de mare și alte produse de origine animală. În sensul că au nutrienții care ar putea lipsi (în special B12, fier, zinc, omega3, colagen, creatină, carnitină, taurină). Este ușor să suplimentăm aceste vitamine și minerale, un “multi” care să conțină și fier fiind soluția cea mai la îndemână. De asemenea, există aminoacizi “vegani”, care să acopere acest necesar și la oamenii obișnuiți, în post, de exemplu. La sportivi și la persoane cu anemie feriprivă pronunțată (da, se întâmplă) trebuie mers cu ceva specializat.

supliment cu fier

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27880062

Apoi, dacă vorbim de carne curată (animale crescute natural), preparată corect (fără arsură), nu prea a reușit nimeni să-mi numească niște toxine valabile care s-ar afla în ea. Sau să demonstreze niște efecte adverse la un consum normal. Dar alegerea rămâne la fiecare. Sigur că excesul din orice poate fi dăunător pentru sănătate, dar nu e locul aici pentru dezbaterea “cât înseamnă exces”.

Totuși, dacă ar fi să elimin ceva din dieta adultului, ca aliment de origine animală, prima pe listă nu ar fi carnea ci brânza. Apoi, trebuie să avem o diversitate mare de alimente vegetale, dense micronutritiv, dar în acest articol avem o listă principală de suplimente pe care eu le consider foarte utile, în special la sportivi.

Proteinele

Dacă avem lactate și/sau ouă în alimentație, nu este nicio problemă. Chiar și pentru dieta vegană (doar plante), proteinele se pot asigura din combinații de surse vegetale (ca în imaginea de mai sus: leguminoase și cereale, nuci, semințe). Sau, dacă se urmărește o dietă hiperproteică (da, se poate), se suplimentează cu un complex de proteine vegetale (de preferat fără soia, cel puțin la bărbați și tineri).

Există totuși câteva detalii: colagenul, taurina, carnitina, creatina, carnosina. Ele vor îmbunătăți performanța oricărui sportiv, nu doar a celor în deficit. Sunt utile și pentru vegetarieni și vegani (mai puțin colagenul, care este exclusiv de origine animalp dar se poate face și acest compromis, eventual cu aminoacizi luați separat).

Colagen

Este o proteină specială, care furnizează material de construcție pentru articulații, tendoane, ligamente, piele, păr, unghii etc. Dintre alimentele vegetale doar amarantul are o utilitate în acest sens. Altfel, dacă se acceptă din punct de vedere etic, această proteină este extrem de utilă într-o dietă fără carne. Poate fi granule sau deja “lichid”. Este doar de origine animală, “colagen vegetal” este doar un termen comercial, acei gelifianți nu au nimic în comun cu această proteină. O variantă mai ușor de asimilat este colagenul peptide (predigerat).

Aminoacizi

Taurina are roluri complexe în detoxifiere și poate deveni un aminoacid condiționat-esențial. Se poate suplimenta cu sursă non-animală. 1-2g pe zi, după antrenament și/sau seara.

Carnitina, după cum îi spune și numele, a fost identificată pentru prima dată în carne și este implicată în transportul acizilor grași. Inclusiv în hrănirea creierului bebelușilor în timpul vieții intrauterine. Suplimentarea cu carnitină reduce chiar riscul de autism, pe lângă aplicațiile clasice din slăbire sau boli cardiace. Recomandarea mea este ALC de la Now Foods (click pe imagine), din sursă non-animală și cu avantajul stimulării atenției și concentrării. Iar ca efect pe termen mediu, stimulează secreția de testosteron în mod natural. 1-3g pe zi, înainte de antrenament, în prima parte a zilei, nu seara.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9804680

Creatina, binecunoscută “trăgătorilor de fiare” este folosită în scop medical și are aplicații largi, inclusiv pentru bătrâni sau în menopauză. Este important să alegem o creatină de calitate, fără impurități. 3-5g înainte și/sau după antrenament.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4974290/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3407788/

Carnosina și beta-alanina pot ajuta la tamponarea acidului lactic și ridică pragul acidului lactic. Este nevoie însă de o suplimentare mai îndelungată pentru ca efectele să fie perceptibile. 4-6g, împărțită pe durata zilei (când se iau și alte suplimente).

beta-alanina

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4501114/

Alte suplimente interesante pentru a completa o dietă fără carne ar fi coenzima Q10, omega 3 (EPA și DHA, nu surse vegetale), zinc. Aceste suplimente (poate cu excepția beta-alaninei) pot fi luate și de către oamenii obișnuiți, nu neapărat de către sportivi.

În medie, sportivii vegani (dar și cei care țin o dietă fără carne) au performanțe mai scăzute, dar cu o suplimentare corectă minusurile dintr-o dietă exclusiv vegetală pot fi compensate într-o mare măsură.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6528342/

Publicat în Suplimente | Etichete carne, Dieta, fara | Lasă un răspuns

Pâine fără gluten

Cristian Margarit Publicat în 25 iunie, 2018 de CristiM25 iunie, 2018

pâine fără gluten

Pâine fără gluten

De ce ai vrea să mănânci pâine fără gluten? Pentru cei cu indicație medicală e clar. În mod direct pentru sănătate. Pentru ceilalți, diverse motive. Important e să știm că atât glutenul cât și drojdia sau alte componente ale pâinii din grâu pot avea efecte negative asupra calității vieții chiar și la persoane aparent sănătoase.

Aici am pornit de la o făină fără gluten, cu făină de migdale și semințe de in (surse de fibre și grăsimi sănătoase) iar ca sursă de amidon este tapioca. Putem “imita” diverse astfel de rețete folosind făina de orez în locul pudrei de tapioca, de exemplu.

Ingrediente și mod de preparare

Am pornit de la un mix gata făcut, la care se adaugă ulei de măsline, ouă, oțet, apă, sare. Apoi rozmarin. Se poate merge și către o rețetă dulce, adăugând zahar brun, de exemplu.

Trebuie să fie bine amestecate, am un “mixer planetar”, de fapt un robot de bucătărie de la Heinner (are și blender, chopper, mașină de tocat). E foarte util, combină mai multe aparate într-unul singur. Click pentru oferta de la emag.

Am făcut forme “de mână”, dar pot fi coapte și ca grisine sau ca “biscuiți șprițați”.

Eu evit arsura, deci le țin la temperatură mai mică, astfel încât să rămân cu beneficiile, fără să produc substanțe toxice. Am pus compoziția pe hârtie de copt și apoi în cuptor. În funcție de cuptor se poate coace mai repede sau mai greu, deci măcar la primele teste e bine sa o păzim.

Împart întotdeauna produsele cu cei din jur, am fost surprins să fie foarte bine apreciate. Merg ca gustare și luate la serviciu, școală, drumuri mai lungi.

Publicat în Ce mancam? | Etichete fara, gluten, paine

Despre gluten- sau cum se dă o “știre” medicală falsă

Cristian Margarit Publicat în 3 aprilie, 2018 de CristiM4 aprilie, 2018

gluten

De ce discutăm despre gluten?

https://youtu.be/JmZCukwkM08

Citim ceva interesant despre gluten, pe unele site-uri de “știri”, dar și la cei care traduc din ele. După ei, ar fi periculos să renunți la a mânca gluten. Dacă renunți la gluten e nasol. La carne poți renunța. La lactate. La toate produsele de origine animală. E ok. Ți se dau sfaturi despre cum să acoperi deficitele, despre ce suplimente să iei și tot așa. Doar la gluten să nu renunți, pentru că el e zeul lor. Și pentru că îl venerează atât, nu orice prost are dreptul să aleagă ce vrea să mănânce.

Sunt în stare băjeții de orice manipulare, doar să convingă marea masă de victime că e totul în regulă, ne putem lăsa pe mâna lor. Dar ignorantul dezorientat nici nu trebuie convins. E suficient să i se dea un pretext pentru a-și continua viciul, oricare ar fi acela. Oricum toata mâncarea e rea și o viață avem. Să ne “simtem” bine măcar.

Deși, altfel nenea doctorul, nu își asumă vreo responsabilitate, iar când se dovedește că a greșit, se ascunde după “acelea erau datele la momentul respectiv”. Mă doare undeva de datele voastre, nu vreau să-mi trăiesc viața așteptând să vă puneți voi la curent cu noutățile. Nu mai confundați statisticile cu realitatea. Îmi permit să studiez, să judec și să decid. Fac pariu că l-ați fi secondat cu succes pe Herr Mengele.

E și o demonstrație de forță pentru acești indivizi bolnavi de putere: ce nu vor ei să existe, nu există. Indiferent cum te simți tu când scapi de gluten. Sigur, poate că te vei simți la fel și atunci poate că nu avea rost sa îl scoți. Dar e gratis să faci un test. Și “riscurile” sunt doar inventate de ei.

Iată și “știrea”:

Risks of a Gluten-Free Diet

Dar și studiul (prospectiv… pentru cine vrea să înțeleagă și cum a fost făcut, altfel mai bine să tacă):

http://www.bmj.com/content/357/bmj.j1892

În ce găsim gluten?

Glutenul este un complex de proteine care se găsește în principal în grâu, dar și în ovăz, secară, orz. Restul alimentelor nu au gluten. Nici măcar porumbul sau orezul. Nici alte “semințe” (pseudocereale). Nu e nici în legume, nici în fructe, nici în lactate, nici în ouă, nici în ciuperci… nicăieri altundeva. Deci cum am putea să vorbim despre o “industrie gluten-free” când mai toate alimentele sunt, în mod natural… “gluten-free”. În afară de iubitul lor grâu. Personal consider ovăzul, secara și orzul în altă categorie (au alt tip de gluten decât cel din grâu, dar astă e alta discuție, unii trebuie să se mai nască odată pentru a o putea purta).

Dacă ar trebui să-l găsim doar în produsele derivate din cerealele enumerate, totuși de ce apare și în alte alimente? În unele e pus intenționat, sub diverse forme și din diverse motive. Cea mai cunoscută capcană ar fi cu extractul de malț, pus acum inclusiv în fulgii de porumb, drept potențiator de aromă.

Pentru că există o categorie de oameni care suferă de o boala celiacă (o reacție a sistemului imunitar la gluten, cu efecte foarte grave asupra sănătații), multe alimente au scris acum pe ele “poate conține gluten”. Asta nu înseamnă că îl găsim acolo garantat. Înseamnă doar că în unitatea de procesare (fabrică, laborator, bucătărie) există și surse de gluten care ar putea ajunge accidental în fasolea ta bătută. De exemplu, trece cineva cu o găleată de făină pe lângă oala cu fasole pusă la fiert și o varsă înăuntru, accidental. Sau pe o țeavă rămân fulgi de grâu înainte să fie ambalați cei de porumb. Sau se folosește un aditiv obținut din grâu și este posibil să fi rămas gluten în el. Întelegeți ideea.

Cum e cu știrea falsă?

E ca în bancurile cu Radio Erevan: studiul nu era despre gluten, studiul nu era un “studiu” adevarat (“gold standard”), era doar făcut pe baza unor fișe de auto-raportare. Adică niște oameni scriau pe o foaie ce au mâncat și din acele date, cercetătorii încercau să extragă diverse corelații. Cauzalități nu ar fi putut găsi. Ceea ce face diferența. La fel cum în engleză întâlnim peste tot acel “may”. “It may cause”… am înteles. Ar putea. E bine să știm că ceva “ar putea” să se întâmple. Când? De ce? La cine? Cum? Nu mai contează, oricum se pierde la traducere. Din “ar putea” ajunge în română direct “este”.

Absolut ridicol să consideri în 2018 că fără grâu nu mai ai fibre. Sau că automat vei avea mai multe metale grele în dietă. Iar, ca nutriționist, dacă nu știi să rezolvi “problema” lipsei grâului din alimentație (indiferent de motiv) lasă-te de meserie. Nu știi alte surse de fibre?

Ce facem cu sutele de mii de ani în care oamenii nu au avut grâu? Când a început să fie cultivat și cum s-a răspândit? Miliardele alea de chinezi, cu orezul lor, au avut mult de suferit, să înțeleg. În partea cealaltă, cu porumbul, la fel. Probabil că de asta a dispărut și imperiul Incaș, din lipsă de grâu.
Dar ne-am putea informa despre ce s-a întamplat în Asia, Africa și America atunci când au primit grâul. Chiar și în epoca modernă, ce se întâmplă cu sănătatea unei populații atunci când zeul vostru le este băgat pe gât.

Doar grâul are fibre?

Manipularea apare atunci când se extrapolează ideea: dacă nu mănânci grâu înseamnă că nu mănânci nici cerale integrale (fals, există și cereale fără gluten), iar dacă nu mănânci cereale integrale nu ai destule fibre (iarăsi fals, există nenumărate alte surse de fibre în dietă), iar dacă nu mănânci fibre ai un risc crescut pentru diverse boli (foarte discutabil și aici, nu aș zice chiar fals, dar ar fi subiectul altui articol).

Dacă te uiți în jur, observi chiar că glutenul vine în principal din făină albă de grâu. Prea puțin din alte surse. Deci cum ar putea fi renunțarea la pâinea albă ceva dăunător?

Deci dacă nu mănânci grâu mananci orez?

O altă gogonată ar fi că, din acele date, rezultă că dacă nu mănânci gluten înseamnă că mănânci mai mult orez (posibil) care conține mult arsenic. Dar poate eu nu mănânc orez sau poate că orezul meu nu are chiar atât de mult arsenic. Altfel, daca ne-am pune problema că fibrele, acidul fitic sau alte componente din grâu blochează asimilarea (sau maresc eliminarea) metalelor grele (și a altor substanțe toxice) pisica ajunge să-și mănânce coada, pentru că, dupa altă manipulare ordinară, nu ar exista “toxine”, pentru ca nu se știe cum se numesc și oricum nu există metode să ajuți corpul să scape de ele. Pentru ca s-ar putea numi “detoxifiere” și asta ar fi împotriva nutriționismului scofâlcit, de Dâmbovița.

E oare posibil ca “Știința” să se înșele?

Pentru ca tot felul de nulități se erijează în reprezentanții Științei (cu majusculă, precum Dumnezeu) trebuie să studiem puțin mai adânc. Și nu studii despre alte lucruri care apoi sunt folosite pentru a promova cereale, ci puțină istorie. Cam cum ar fi asta când industria zahărului și-a făcut treaba bine, chiar cu oameni de “Știință” cu ștaif, nu cu titluri academice inventate.

https://medicalxpress.com/news/2017-11-sugar-industry-withheld-evidence-sucrose.html

Principial vorbind, apare un paradox… pentru că “Știința” e în continuu progres, cea de azi este clar mai “adevărată” decat cea de ieri și clar mai “falsă” decât cea de mâine. Apar mereu noi descoperiri și dovezi, unele chiar capabile să schimbe paradigme întregi. Sau să anuleze recomandări nutriționale cu care au fost induși în eroare cobaii pacienții, timp de zeci de ani. Cum ar fi oile oamenii care au înghițit gogoașa despre ouă și colesterol, de exemplu.

Dar unul care vrea să își mențină monopolul său imaginar asupra informației va ține cu dinții de minciunile pe care ți le-a spus deja, încălcând orice regulă a unei dezbateri. Face apel la “diplome” (deși, dacă îi iei cursurile după care pretinde că a învățat, sunt depășite de zeci de ani), insultă, face urât, în general. Dar avem o veste proastă pentru aceste specimene: informația e mult mai accesibilă azi decât ieri și unii dintre noi mai avem și câțiva neuroni pe care îi folosim.

Deci… cum rămâne cu glutenul?

E simplu. Dacă te uiti în jur (adică prin lume, nu “bula” ta) afli că există o dezbatere destul de serioasă pe tema asta, încă în desfășurare. În afară de gluten în sine ar putea fi glifosatul, ar putea fi FODMAP-urile, drojdia, disbioza sau ar putea fi alți factori pentru care când cineva renunță la grâu (nu neapărat și la celalte cereale) apar îmbunătățiri ale stării de sănătate. Nu intru în detalii, pentru ca cine vrea “dovezi” sau “studii” poate folosi cu încredere un motor de căutare, eventual chiar cel de pe Amazon, unde medici de talie mondiala au carți scrise cu serioase referințe Științifice. Zeci de cărți care arată beneficiile unei diete fără gluten. Aș putea menționa zonulina sau gliadinmorfina, dar am facut-o cu alte ocazii.

Sigur, toți acei autori (dar și cei din studiile citate) sunt avizi după bani și faimă, iar cărțile lor se vând în milioane de exemplare pentru că oamenii nu au avut rezultate. De asta se vând, de proaste ce sunt. Nu pentru ca ar fi posibil sa fi fost utile.

Revenind la oile noastre, oricine poate încerca și pe pielea sa, chiar dacă nu crede în IgE, IgM sau în alte globuline. Și dacă măcar te dezumfli puțin tot ai câștigat ceva. Pentru că nici un studiu sau teorie (nu mai zic de minciunile unora) nu pot contrazice realitatea pe care o trăiești.

Ce fac eu?

Personal mănânc gluten, dar nu despre asta e vorba aici. Încerc să țin pâinea la minim dar cam atât. Dacă cineva renunță la el și se simte bine cine ești tu să îi spui ce să facă? Repet: practic toate celelalte alimente în afară de grâu, secară, orz, ovăz NU AU GLUTEN, pentru că e un complex de proteine specific acestor specii.

Și foarte mulți dintre cei care renuntă măcar la pâinea de grâu (da, și integrală sau neagră) observă în doar câteva săptămâni beneficii reale pentru sănătate, energie, stare mentală etc.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete Dieta, fara, gluten

Protejat: Alimente fara colesterol

Cristian Margarit Publicat în 2 iulie, 2012 de CristiM24 ianuarie, 2020

Nu există niciun rezumat deoarece acesta este un articol protejat.

Continuarea →
Publicat în Ce mancam? | Etichete alimente, colesterol, fara, lapte, porc, ulei | Introdu parola pentru a vizualiza comentariile.

Cat valoreaza o parere?

Cristian Margarit Publicat în 6 februarie, 2011 de CristiM7 februarie, 2011 10

Vad in ultima  vreme ca exista un grup de “fani” care imi urmaresc aparitiile si se grabesc, in general de la adapostul anonimitatii, sa ma jigneasca, sa isi dea cu parerea despre mine, ca persoana, despre ideile mele si chiar despre cei care imi citesc articolele si le gasesc interesante si utile.

Asa cum “fiecare are dreptul la o parere”, la fel avem si dreptul la imagine. Cred ca poti face o evaluare a unui lucru atunci cand ai cunostinte solide in domeniul respecitv sau ai folosit un produs/serviciu. Din punctul meu de vedere dreptul la opinie se refera la argumentatia unei divergente sau a unui punct diferit de vedere, nu la dreptul de a jigni sau ofensa pe altii. Singurul motiv pentru care unii isi permit sa se comporte necivilizat este ca in conditiile actuale nu pot fi pedepsiti, desi exista legi impotriva calomniei.

Site-urile si articolele mele au scopul de a expune ideile mele cu privire la nutritie, sport, viata sanatoas, ori ce mi se pare interesant, nu sunt facute pentru ca niste frustrati, suparati pe viata, complexati, invidiosi, analfabeti si altii asemenea sa isi verse naduful. Cineva imi spunea ca trebuie sa las pe toata lumea sa comenteze, sa isi spuna parerea. Da, am nevoie de parerile si feed-back-ul cititorilor, atat timp cat respecta doua reguli de baza: sunt asumate(prin semnarea cu numele real) si contin argumente sau o experienta personala, nu insulte.

Unii calomniaza, jignesc intentionat sau arunca provocari pretinzand apoi sa fie respectati si sa ramai in termeni civilizati. In momentul cand ma jignesti pierzi respectul meu si te voi trata ca atare. Daca am acorda cu totii intelegere si respect acestor indivizi, am ajunge sa ni se urce in cap. Pentru ca ei actioneaza din lipsa de respect si bun simt, vor crede ca e bine ce fac, sau ca, oricum, le merge si ca pot sa faca asta la nesfarsit, in toate domeniile vietii, nu doar pe net.

A te preface ca nu te deranjeaza ca unii iti murdaresc munca mi se pare o forma de ipocrizie. A pretinde ca trebuie sa arati ca esti mai bun prin lipsa de aparare sau reactie mi se pare contraproductiv pe termen lung. Din respect pentru ceilalti cititori cred ca aceste comentarii trebuie eliminate. Evident, daca vorbim de o dezbatere de idei, cu argumente logice, ea trebuie chiar stimulata.

Toleranta are o limita, nu intorc la nesfarsit celalalt obraz pentru oricine se trezeste sa ma insulte sau sa arunce cu noroi in munca mea, ba chiar si in cei care gasesc utile articolele mele. Imi rezerv si eu dreptul de a raspunde la jigniri si atacuri, nu neaparat in acelasi cadru. Eu consider ca flammerii si troll-ii trebuie demascati si anihilati. Lumea virtuala este prea importanta pentru multi dintre noi pentru a-i lasa pe doar cativa sa o murdareasca.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete care, comenteaza, fara, idioti, judece, pareri, sa | 10 Răspunsuri

Cum renunt la dulciuri?

Cristian Margarit Publicat în 6 decembrie, 2010 de CristiM12 februarie, 2017 4

dulciuri

Dulciuri inseamna placere si dependenta

Renuntarea la dulciuri este in primul rand renuntarea la o placere. Creierul nostru este facut astfel incat atunci cand mancam dulce sa simta satisfactie si placere. Asta pentru ca alimentele dulci se gasesc greu in mod natural si aduc energie rapida si usor de asimilat. Si cum niste milioane de ani procurarea hranei a fost o problema pentru animalul numit “om”… acum, cand mancarea e usor de procurat profitam de ocazie si ne indopam cu alimente dulci, care ne dau o satisfactie mare, insa vin cu multe calorii inutile.

Prin “dulciuri” cei mai multi dintre noi intelegem alimente procesate, cu continut mare de zahar (sau alti carbohidrati simpli de tip glucoza, fructoza). Prajituri, bomboane, ciocolata, produse de patiserie. Totusi, un impact similar asupra corpului (glicemie, trigliceride, colesterol, sisteme enzimatice, hormoni) au si alte alimente, aparent “nedulci”, atunci cand sunt mancate in cantitati mari: miere, paine si derivate, orez alb, cartofi, “cereale”, fructe uscate, sucuri de fructe, chiar lapte dulce. Proba este usor de facut: cu un aparat de testare a glicemiei observi cat creste aceasta dupa ce mananci cea mai “dietetica” paine sau cele mai “integrale” cereale.

Despre reeducarea gustului si gustul dulce am scris deja. Renuntarea la dulciuri presupune insa o atentie speciala, se face in cateva etape si este poate cea mai importanta schimbare alimentara si in modul de viata pe care o poti face pentru sanatate. Este evident ca cei mai multi oameni sunt dependenti de alimentele procesate, bogate in carbohidrati si aditivi, citate mai sus. Eliberarea dintr-o dependenta necesita motivare, planificare si chiar ajutor extern. Apeleaza cu incredere si la psiholog, metodele sale sunt de mare ajutor.

Lista cu alimente sanatoase

In primul rand lucrezi cu lista de alimente sanatoase (click aici pentru lista), alimente bogate in carbohidrati, dar naturale, neprocesate: radacinoase (morcov, telina, sfecla, nap), hrisca, quinoa, mei, linte/mazare/fasole/naut, orez brun, salbatic sau rosu, fructe de sezon, cartofi (dulci), porumb. Deci ne propunem sa asiguram aceeasi cantiatate de carbohidrati, dar din surse mai sanatoase, bogate in fibre, vitamine, minerale. Ele vor fi si mai voluminoase, deci vor da o senzatie de satietate mai mare. Daca ti s-a spus sa mananci dulciuri pentru ca “iti scade glicemia” uita de acest sfat (cu exceptia situatiei cand esti sub tratament cu insulina sau hipoglicemiante si folosesti dulciurile ca masura de urgenta). Toata glucoza care circula prin sange este de ordinul gramelor, deci o scadere a glicemiei ar putea fi compensata tot cu cateva grame. Citeste pe larg despre sursele de carbohidrati.

Numarul de mese si proportiile de nutrienti

Daca imparti alimentele in mod egal in 3-5 mese intr-o zi atunci iti va fi mult mai usor sa controlezi apetitul si cantitatile, pentru ca nivelul glicemiei va fi tinut in frau. Cresterea usoara a aportului de proteine este si ea de ajutor. Grasimile vor ramane in aceasta faza la minimul necesar pentru mentinerea unei stari bune de sanatate. Pe masura ce trece timpul poti creste cantitatea de grasimi sanatoase concomitent cu scaderea cantitatii de carbohidrati. Poti ramane in siguranta daca mananci carbohidratii dimineata (totusi, atentie la riscul de scadere a energiei) si dupa antrenament.

Suplimente nutritive

Suplimentele nutritive care te ajuta sunt multe: acidul alfa lipoic, curcuma (turmeric), CLA (reduce pofta de mancare, optimizeaza metabolismul, arde grasimea, mentine masa musculara- extras din uleiul de rapita).

Fibrele amestecate in alimente sau luate ca atare inainte de masa taie pofta de mancare si reduc viteza de absorbtie pentru sursele de energie (carbohidrati si grasimi): salate de frunze verzi, psilium, fibre de mar, tarate de ovaz, tarate de orez, faina de seminte de in. In caz ca ai “comis-o” poti lua un supliment care blocheaza asimilarea amidonului, extract din boabele de fasole.

Acidul alfa lipoic (ALA) este folosit si ca neuroprotector, pe langa efectul hipoglicemiant. Ajuta receptorii obositi de excesul de insulina. Se combina bine cu ALC (acetyl-l-carnitine) Este de preferat sa fie folosit impreuna cu carohidratii si dupa antrenament.

Pentru controlul poftei de mancare in general (dar si de dulciuri) avem extractul de seminte de pin (o grasime care declanseaza trimiterea unui semnal de satietate de la tubul digestiv catre creier) si Slimaluma, extractul de caraluma.

Exista dovezi stiintifice ca extractul de cafea verde ajuta atunci cand se consuma un exces de carbohidrati, mai ales la persoanele cu obezitate. Totusi, alegeti un produs de calitate, nu orice producator are posibilitatea sa puna pe piata un supliment nutritiv care sa fie si eficient.

Unul dintre cele mai utile suplimente este 5-HTP (5-hydroxy triptophan), un derivat din aminoacidul triptofan, obtinut din sursa vegetala, naturala. El este un precursor al serotoninei, acel neurotransmitator pe care il obtinem in cantitati mai mari atunci cand mancam alimente insulinogenice. Deci, cu acest supliment, poti induce o stare de bine, satietate si satisfactie asemanatoare cu cea obtinuta in urma consumului de dulciuri, dar fara calorii.

Dieta low-carb sau ketogenica

A trece peste noapte de la o dieta bazata pe alimente ultraprocesate, dulciuri (inclusiv “sucuri” cu zahar) si junk-food la o dieta low-carb sau chiar ketogenica este un pas prea mare, ineficient si periculos. Este suficient si util sa ramai cateva luni intr-o dieta de tip “zone”, cu un aport echilibrat din cei trei nutrienti de baza: proteine, glucide (carbohidrati) si grasimi (lipide). Avand in vedere de unde vii progresele vor fi rapide si vizibile. Daca la un moment dat atingi un platou sau vrei sa scapi si de ultimele kilograme de grasime poti merge si mai departe, scazand carbohidratii si crescand aportul de grasimi sanatoase.

Sportul si activitatea fizica

Sportul este parte integranta a acestui program, momentul de dupa antrenament fiind practic singurul moment cand poti manca “dulce” fara un risc major de a-ti afecta rezultatele pe termen scurt si mediu. Prin sport maresti sensibilitatea la insulina a muschilor (deci glucoza si grasimea vor ajunge intr-o proportie mai mare in muschi), arzi calorii (deci poti ajuta procesul de slabire) si cresti masa musculara (avand un tampon mai mare pentru depozitarea carbohidratilor).

Inainte de a incepe un program de nutritie si sport fa un set cat mai cuprinzator de analize si o evaluare medicala.

Odihna si somnul

Odihna nocturna (somnul) dar si pauzele din timpul zilei sunt esentiale pentru mentinerea productiei de energie la un nivel optim si reducerea “poftelor” de dulciuri. Elementul central este controlul stress-ului si al factorilor declansatori ai consumului de dulciuri. Exista o dubla determinare intre consumul de dulciuri si stress. Stress-ul iti poate provoca acele “pofte” dar si consumul de dulciuri iti poate induce o stare de nervozitate si stress artificial. Acest cerc vicios trebuie rupt in ambele locuri.

Renuntarea la dulciuri si carbohidrati procesati (inclusiv cereale “integrale” si fainoase cu adaos de gluten si soia vandute drept produse “de dieta”) va duce rapid la o crestere a nivelului energetic si, surprinzator pentru multi, o scadere a colesterolului “rau” si trigliceridelor la cei care au valori crescute ale acestor parametri. Si nu, corpul nu are nevoie nici de zahar nici de dulciuri, asa cum gresit s-a tot repetat zeci de ani. Ba din contra, poti trai foarte bine fara aceste alimente devenite otravuri si placeri devenite vicii.

Publicat în Dieta | Etichete Dieta, dulciuri, fara, renuntare, slabire, zahar | 4 Răspunsuri

All Natural

Cristian Margarit Publicat în 26 august, 2010 de CristiM26 august, 2010 6

Cand am vazut prima data emblema “all natural” pe pudrele proteice de la Now Foods si Sports mi-am zis “iata ce idee buna, suplimente nutritive de calitate, dar fara ingrediente artificiale”. Acum ingrijorarea noastra privind indulcitorii, aromele, conservantii si alte chimicale s-a sfarsit. Avem si “proteine” 100% naturale, sanatoase din toate punctele de vedere.

wheyproteinstrawberry

Imi fac abia acum “mea culpa”, pana azi nu am incercat aceste pudre proteice. Am avut feed-back foarte bun de la clienti, prieteni, colegi insa, culmea, desi testez toate tipurile de pastile, buline, pudre, lichide… inca nu incercasem proteina de zer de la Now Foods. Dupa discutia privind gustul la aroma de capsuni la un alt brand renumit, azi am avut surpriza sa constat ca un supliment “all natural”, fara ingrediente artificiale, este MAI GUSTOS decat cel cu chimicale. Singura fantezie ramasa nesatisfacuta este un shake din aceasta proteina cu aroma de capsuni si o banana bine coapta.

In consecinta, oricine va dori sa guste din Whey Protein cu aroma de capsuni de la Now Foods, vine la Get Fit Shop(str. Cuza Voda nr. 58, Sector 4, Bucuresti, tel 021-330.33.13) si bea o portie mixata pe loc, gratuit.

Beneficiile proteinei din zer sunt binecunoscute: mareste anabolismul proteinelor(stimuleaza constructia masei musculare), creste imunitatea, se asimileaza usor, completeaza necesarul de proteine din dieta, are o valoare biologica mare, ajuta programele de slabire, creste capacitatea de refacere si recuperarea dupa accidentari, interventii chirurgicale.

Publicat în Suplimente | Etichete aditivi, fara, naturale, proteine, suplimente, zer | 6 Răspunsuri

Navigare articole

1 2 >>

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (102)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (106)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (52) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (141) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑