↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » fibre

Arhiva etichetelor: fibre

Navigare articole

1 2 >>

Dieta bogată în fibre

Cristian Margarit Publicat în 25 martie, 2025 de CristiM26 martie, 2025

Dieta bogată în fibre

Aflăm ce sunt fibrele, ce alimente sunt bogate în fibre, ce beneficii au. Și ce părți mai puțin bune, dar cu soluții pentru a reduce riscurile și efectele negative. Am exemplificat la final și cu un exemplu de meniu zilnic bogat în fibre, inclusiv cu ingrediente locale și de sezon, cum putem comanda de la Freshful (au foarte multe oferte și reduceri, merită).

Se discută mult despre fibre, mai ales în social media, diverși influenceri încearcă să atragă audiență șocând cu informații inexacte, de obicei extreme. Ba auzim că fibrele sunt minunate și că trebuie să ne bazăm dieta pe alimente bogate în fibre, ba auzim că sunt o nenorocire pentru sănătate și că nu ar trebui să le mâncăm niciodată.

La propunerea partenerilor de la Freshful by eMAG am făcut o sinteză a datelor științifice la zi. Am adăugat și experiența mea de peste 20 de ani în domeniu și iată câteva idei, cu argumentele mele.

De-a lungul anilor am fost și eu atras de ideile radicale privind fibrele, de la dietele care le exclud aproape complet până la cele chiar bazate pe leguminoase ca surse de proteine (plant based). Important este să tratăm fiecare caz individual și să găsim fiecare dintre noi soluția optimă pentru noi înșine, fără a ne închina nici la zeița glucozei nici la zeii carnivorismului. Pentru că nu, untul pus în cafea, cartofii prăjiți în untură și carnea arsă chiar nu sunt soluția la toate problemele de sănătate. Din contră. Și nici salata nu trebuie mâncată prima la masă, din motive pe care le-am explicat cu alte ocazii.

Ce sunt fibrele alimentare?

Fibrele alimentare sunt carbohidrați pe care sistemul nostru digestiv nu îi poate descompune complet. Adică nu sunt digerate în mod direct. Acestea se găsesc exclusiv în alimente de origine vegetală și sunt clasificate în două tipuri principale: fibre solubile și fibre insolubile. Cele mai multe alimente conțin ambele tipuri, în diverse proporții și în diverse variante.

Fibre solubile sunt cele care se dizolvă în apă și formeaza un gel vâscos. Le regăsim și în sucul de fructe obținut prin presare lentă. Acestea ajută la reglarea glicemiei și a colesterolului. Se mai găsesc în ovăz (beta glucani), mere, pere, gutui (pectină), semințe de chia și in (mucilagii) și în leguminoase. Chiar și fructanii (ceapă, usturoi) sau galactanii (din leguminoase) au beneficii pentru sănătate, chiar dacă la anumite persoane cauzează probleme.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4417592

Fibre insolubile nu se dizolvă în apă și contribuie la accelerarea tranzitului intestinal. Se găsesc în special în cereale integrale (celuloză, hemiceluloză), nuci și semințe (lignani).

https://www.bmj.com/content/378/bmj-2020-054370

Recomandări generale pentru consumul de fibre

Trecând peste dietele extreme și povestioarele de pe tik-tok, avem și niște informații mai riguroase științific. Conform OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și altor ghiduri nutriționale internaționale avem următoarele recomandări:
Adulti: 25-38g de fibre pe zi
Copii 10-15g zi, în funcție de vârstă

Exemple de surse alimentare pentru a atinge aceste valori:

Un bol de ovăz cu fructe: 5-7g de fibre
O porție de linte gătită: 15g de fibre la 100g
Două mere, cu coajă: 8g de fibre
O porție de quinoa: 2-5g de fibre la 100g

Beneficiile consumului de fibre

1. Sănătatea digestivă

Fibrele ajută la prevenirea constipației și susțin flora intestinală benefică (microbiomul). Este poate cel mai important beneficiu datorită impactului foarte complex pentru tot organismul, de la imunitate la sistemul nervos și de la cardiovascular la prevenirea bolilor cronice. Bacteriile prietenoase fermentază anumite tipuri de fibre rezultând acizi grași cu catenă scurtă (ex. acidul butiric), susținând sănătatea colonului dar și alte procese metabolice. În special fructanii și inulinele se consideră că au efect prebiotic. Mai mult, se pare că la cei care consumă salate și legume în mod regulat efectele nocive ale consumului de carne roșie și procesată sunt mult diminuate.

https://academic.oup.com/ajcn/article/109/3/504/5307400

https://link.springer.com/article/10.1007/s00535-021-01821-6

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/19490976.2020.1747336

2. Reglarea glicemiei

Fibrele solubile reduc absorbția rapidă a zaharurilor în sânge, în special a glucozei. Astfel se reduce impactul glicemic (inclusiv indicele glicemic). Totuși, sunt foarte importante și cantitățile de alimente, nu doar aportul de fibre. Paradox: în sucurile de fructe rămân suficiente fibre (solubile) și nu putem spune că sunt același lucru cu băuturile care conțin doar zahăr rafinat. Prezența fibrelor în cantități mari în dietă ajută la controlul glicemiei și este asociată cu un risc mai mic de diabet de tip 2. Fibrele îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și reduc vârfurile (“spike”-urile) de glicemie după mesele bogate în zaharuri și amidon (carbohidrați).

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29378044/

https://www.bmj.com/content/374/bmj.n1651

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(18)31809-9/fulltext

https://diabetesjournals.org/care/article/43/6/1263/35799

3. Sechestrarea toxinelor, metalelor grele și colesterolului

Fibrele acționează ca un agent de detoxifiere naturală, facilitând eliminarea metalelor grele și a colesterolului. Ele se “leagă” de aceste substanțe nedorite și permit blocarea asimilării sau eliminarea lor mai ușoară, direct în tubul digestiv. Iată, deci, o idee bună: asociem fibre (salate, legume) atunci când mâncăm pește oceanic. Acest lucru este valabil și pentru diverse alte tipuri de poluanți și contaminanți prezenți în alimente, din diferite surse.

De asemenea, pot bloca asimilarea și reasimilarea colesterolului eliminat prin bilă, ajutând la reducerea acestuia. Chiar dacă această reducere datorată fibrelor este relativ mică, poate să conteze, în timp.

https://ehp.niehs.nih.gov/doi/full/10.1289/EHP2104

https://www.lipidjournal.com/article/S1933-2874(08)00009-3/abstract

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0045653500005579

4. Longevitatea

Dietele bogate în fibre sunt asociate cu o incidență scăzută a bolilor cronice. Acest lucru se observă în corelații făcute cu ajutorul studiilor epidemiologice dar și intervenționale, unde se pot urmări mai bine efectele unor schimbări în alimentație și stilul de viață. Sigur că putem pune aceste beneficii și pe seama altor substanțe prezente în aceste alimente, nu doar a fibrelor, dar există și pentru fibre în sine suficiente dovezi științifice.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38011755/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25552267/

Nutrienții asociați cu alimentele bogate în fibre

fasole

Pe lângă avantajele directe, alimentele bogate în fibre aduc vitamine și minerale, antioxidanți, diverși fitonutrienți benefici pentru sănătate. Amintim doar vitamina C, vitaminele din complexul B, magneziul, antocianinele, carotenoizii, potențialul alcalinizant. Toate alimentele, dar și dieta, trebuie privite ca un ansamblu, ca un complex de factori care acționează împreună, atât în sens pozitiv cât și în sens negativ. Fibrele pot avea și un efect de stimulare a sațietății, în special prin efectul de volum.

Dezavantaje

Avem și dezavantaje ale unei diete (prea) bogate în fibre, iată câteva dintre ele: balonare, disconfort abdominal (mai ales la persoanele cu disbioză), reducerea asimilării unor minerale, nevoie crescută de hidratare, prezența unor substanțe cu efect alergenic. Acestea sunt foarte variabile individual. Mai ales pentru FODMAPS, efecul laxativ al unora poate fi folosit în favoarea celor care suferă de constipație (ex. poliolii din prune sau smochine).

În plante găsim și acid fitic, acid oxalic, lectine, saponine, taninuri, goitrogeni, solanină, psoraleni. Metodele inteligente de gătit, aplicate corect pentru fiecare ingredient în parte, le pot neutraliza în mare măsură. De exemplu opărirea urzicilor sau a spanacului reduce semnificativ cantitatea de acid oxalic. Clătirea în prealabil a boabelor de quinoa ne scapă de saponinele aflate la suprafața lor. Spălarea, înmuierea (eventual în mediu alcalin sau acid), germinarea, fermentarea, fierberea, asocierea cu alte alimente, folosirea de enzime digestive sunt câteva dintre măsurile care ajută. De ce credeți că există făina albă sau orezul alb? Ele nu sunt neapărat rele și putem compensa foarte simplu cantitatea redusă de fibre, asociind ingrediente care le conțin în cantități mari.

Alt paradox: studiile arată și efecte benefice, nu doar nocive, pentru aceste substanțe. Există chiar suplimente cu extracte din plante care conțin acid fitic sau saponine, cu efecte benefice demonstrate.

Rețete bogate în fibre

Mic dejun

omletă

Omletă cu spanac și porridge de tărâțe de ovăz.
Ingrediente: 2-3 ouă, spanac (sau alte frunze și legume tocate), ulei de măsline, parmezan și separat porridge: 30g fulgi de ovaz, lapte (eventual o variantă vegetală), nuci, stafide, fructe de pădure, scorțișoară, vanilie.
Dacă vrem ceva mai rapid putem asocia niște pâine de secară în loc de porridge.
Dacă suntem “low-carb” putem face ouăle ochiuri sau fierte și asocia o salată cu frunze și avocado.
Dacă nu mâncăm ouă punem o cupă de concentrat proteic vegetal în porridge.

Prânz

Wrap (sau taco) de vită cu fasole roșie și porumb
Ingrediente: fasole roșie, carne de vita, porumb, sos de roșii, ceapa, lipie integrală
Este bogată în proteine dar și în carbohidrați cu asimilare lentă și fibre, ține bine de foame și este foarte hrănitoare. Pentru post sau pentru cine nu vrea carne, e simplu: fasolea are și ea proteine.

Cină

linte

Salată de ton și linte, cu semințe de cânepă
Ingrediente: mix de salată, linte, ton în ulei de măsline, ceapă, oțet balsamic, semințe de cânepă.
Prezența fibrelor în cantitate mare poate reduce asimilarea metalelor grele (inclusiv a mercurului). Semințele de cânepă șunt și o sursă foarte bună de magneziu, foarte util pentru odihnă optimă.

Concluzii

Fibrele sunt esențiale pentru o dietă sănătoasă și longevitate dar trebuie sa gătim corect alimentele astfel încât să le punem în valoare calitățile și să reducem efectele negative. Chiar dacă în promovarea consumului de fibre se fac exagerări mari în legătură cu beneficiile lor, dieta noastră trebuie să conțină, în primul rând, nutrienții esențiali, să fie diversă și sustenabilă, cu cât mai multe alimente locale și de sezon.

 

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete alimente, Dieta, fibre

Ton și mai multe fibre

Cristian Margarit Publicat în 23 octombrie, 2023 de CristiM23 octombrie, 2023

Salată de ton cu mai multe fibre

fibre

În ultima vreme există o obsesie pentru fibre, în mare parte justificată. Totuși, sursele de fibre nu ar fi fructele, să plângem după cele pierdute atunci când le stoarcem și bem un suc. Pe de o parte nu se pierd atât de multe pe cât cred unii. Oricum fructele nu sunt o sursă semnificativă de fibre. Pe de altă parte, sursele semnificative sunt legumele, salatele, leguminoasele, nucile și semințele, anumite cereale. Ne interesează fibrele care vin cu mai puține calorii sau care vin măcar cu nutrienți esențiali, proteine, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale.

Salata de ton este ușor de făcut din ingrediente gata disponibile, lucru util mai ales când nu prea avem timp. Ideea principală este cea a proteinelor, tonul fiind o sursă de proteine de calitate, plus ceva omega 3. După cum știm, se combină foarte bine cu porumbul. Eu merg pe iceberg de la Eisberg România, este crocantă și are un gust relativ neutru, putem asocia practic orice alte ingrediente. Dintr-o pungă ies două salate decente.

Fibre

Pentru fibre avem salata și semințele de dovleac. Iar dacă vrem și mai multe (mai ales pentru cine simte nevoie de “pâine”) putem pune lângă salată și niște pâine croctantă de secară, cum este aceasta, de la Finn-Crisp. Au și alte variante, nu doar aceasta cu extra fibre.

Cantitățile

Când gătim sau facem o rețetă adaptăm cantitățile de ingrediente la necesarul nostru. Pe cât posibil încercăm să rămânem și în zona de gust care ne place. Dar nu copiem pur și simplu o rețetă doar pentru că cineva a considerat că acele cantități ar fi potrivite într-o anumită situație.

Tonul

Desigur, există “pe masă” discuția despre mercur, poluanți și conserve. Vestea bună este că fibrele blochează asimilarea metalelor grele, măcar într-o oarecare măsură. Apoi, conservele moderne nu mai au BPA (cum sunt cele de la d’aucy, de unde am folosit porumbul). Sau avem varianta “bio”, la borcan.

porumb la borcan

Se găsește și ton la borcan, în ulei de măsline, dacă vrem să fim în zona de siguranță maximă. Desigur, va trebui să scoatem mai mult din buzunar, că nu putem avea ceva bun, ieftin și accesibil în același timp. În general punctăm două din trei. Produsele din pește au pe etichete zona FAO de unde a fost pescuit, deci putem verifica nivelul de poluare sau risc.

Uleiul

Îndiferent cât de extravirgin ar fi și cât de grecești măslinele, tot 9kcalorii pe gram are. Chiar și grăsimea din semințele de dovleac. Dar ele vin și cu proteine, minerale, vitamine. Merită. Deci mare atenție la cantități. E clar că aici nu mai adăugăm ulei, dar scurgem bine tonul.

Publicat în Tips&Tricks | Etichete fibre, finncrisp, porumb, ton

5 avantaje ale consumului de fibre

Cristian Margarit Publicat în 23 ianuarie, 2021 de CristiM28 ianuarie, 2021

5 avantaje ale consumului de fibre din salate

fibre

Salatele sunt cele mai bune surse de fibre.

De unde trebuie să vină fibre în dieta noastră?

Fibrele alimentare sunt prezente în mai toate alimentele de origine vegetală, nefiind prezente în cele de origine animală. Dar nu toate sursele de fibre sunt egale: pe lângă fibre, alimentele vin și cu un aport variabil de carbohidrați și grăsimi, deci calorii. Iar fibrele din grâu (nu și din ovăz) au un efect iritant asupra tubului digestiv.

Ne interesează să avem în dietă alimente cu conținut mare de fibre, dar calorii puține. Asta atât pentru slăbire sau menținerea greutății cât și pentru efectele anti-aging. Acestea sunt, fără îndoială, frunzele. Salatele de funze au cel mai bun raport între aportul de fibre și cel de calorii. Adică multe fibre și calorii puține.

Pentru economie de timp dar și pentru siguranță eu mănânc, în general, salate de la Eisberg. Există trasabilitate până la semințe, salatele sunt testate iar firma este auditată internațional.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3257631/

Sănătatea tubului digestiv și a florei intestinale

Fibrele au efect prebiotic, adică hrănesc “bacteriile prietenoase” din tubul nostru digestiv. Asta înseamnă o digestie mai bună, tranzit intestinal îmbunătățit (combaterea constipației). Există un impact semnificativ chiar și asupra stării psihice. Din fibre rezultă și acizi grași cu catenă scurtă, care hrănesc celulele colonului și previn boli grave (cancerul de colon).

Imunitatea generală este legată de sănătatea tubului digestiv și de flora intestinală, un aspect foarte important în această perioadă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4056765/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31087475/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31305907/

Prevenirea diabetului

Pe termen lung încărcarea glicemică și indicele glicemic al alimentelor sunt determinante în apariția diabetului zaharat de tip 2. Frunzele au o încărcătură glicemică și un indice glicemic foarte mici, fiind una dintre cele mai bune soluții în prevenție, alături de leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut). Pentru mine cea mai simplă soluție pentru includerea lor în dietă este să folosesc diverse conserve de calitate, de la d’aucy, fără BPA, deci sigure pentru sănătate.

conserve

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18287346/

Prevenirea bolilor cardiovasculare

Prin aportul de antioxidanți și efectul antiinflamator, salatele ajută la reducerea riscului de boli cardiovasculare. Ne referim, desigur, la salatele făcute cu frunze, nu la salata de “beof”, care este “salată” doar cu numele, în realitate fiind o bombă calorică.

Controlul apetitului și slăbire

Prin efectul de volum, caloriile puține și prin îmbunătățirea sănătății digestive, salatele ajută în programele de slăbire, fiind un predictor foarte important pentru succesul acestora. Adică cei care mănâncă salate au șanse mult mai mari să slăbească. Volumul salatelor poate fi mărit și prin includerea altor legume cu densitate calorică foarte scăzută, cum ar fi castraveții, de exemplu.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11396693/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31174214/

Detoxifiere

Deși este un termen controversat, îl vom folosi ca “umbrelă” pentru blocarea asimilării unor substanțe toxice prezente în alimente, pentru prevenirea formării altora în tubul digestiv dar și pentru eliminarea mai bună, în special a celor excretate prin bilă.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6041804/

Dacă fibrele sunt prebioticele (hrana probioticelor) este important să populăm tubul digestiv și cu “bacteriile prietenoase”. Am constatat că varianta asta pentru copii funcționează bine și la adulți (în special pentru combaterea balonărilor și constipației). Click pe imagine pentru detalii. Pot fi comandate diverse tipuri de probiotice și prebiotice (inulină, FOS) la www.suplimente.ro

probiotice

Publicat în Tips&Tricks | Etichete fibre, frunze, imunitate, legume, salate

Fibre alimentare

Cristian Margarit Publicat în 21 mai, 2018 de CristiM7 februarie, 2019

Ce înseamnă fibre alimentare?

Fibre alimentare sunt substanțele înrudite cu carbohidrații asimilabili, dar care nu pot fi digerate. Ele pot trece prin diverse transformări, însa cu ajutorul florei intestinale.

Deși nu toate sunt “fibre” dpdv fizic și chimic, denumirea a devenit comună.  De multe ori sunt denumite “fibre vegetale”, exprimare pleonastică, din moment ce alimentele de origine animala nu contin “fibre”.

Fibrele alimentare au roluri prea puțin întelese în organismul nostru. Considerate multă vreme un “balast”, prețuite apoi pentru reglarea tranzitului intestinal, astăzi fibrelor li se gasesc noi beneficii.

Tipuri de fibre

Fibrele sunt împărțite în două mari clase: fibre solubile (care formează mucilagii gelatinoase împreună cu apa) și fibre insolubile, care ajută digestia dar pot fi iritante pentru tubul digestiv, în funcție de sursă.

Cele utile pentru digestie se gasesc în coaja fructelor, în legume, în diverse semințe și în tărâțele de cereale. Adică alimentele și părțile din alimente neglijate sau aruncate, de multe ori.

Fibrele sunt o componentă naturală a plantelor, fiind găsite în toate alimentele de origine vegetală. Anumite procesări pot reduce conținutul de fibre și transformă alimente benefice în alimente cu potențial dăunător.

Alimente bogate în fibre

Le voi pune în  ordinea în care eu le consider utile pentru sănătate și dietă, în general, nu neapărat în ordinea conținutului de fibre. Trebuie privite alimentele în ansamblu, nu doar prin prisma unui detaliu.

Semințele, nucile, alunele

Vin însoțite și de alti nutrienți (proteine, grăsimi sănătoase, vitmine, minerale): semințe de in și cânepă, semințe de coriandru, alune de padure, nuci, chia, migdale etc.. Au dezavantajul unei densități calorice mari (multe calorii).

Legumele

În această categorie includem frunzele (salate de toate felurile, spanac, varză, condimentele de tip busuioc, oregano), rădăcinoasele (morcov, țelina), inflorescențe (broccoli, conopidă) și alte părți comestibile dintr-o diversitate cât mai mare de plante, fiecare cu avantajele ei. Aici eu prefer mixurile de la Eisberg, spălate și tăiate. Mă ajută să economisesc timp.

eisberg

Leguminoasele

Au cantitățile cele mai mari dar sunt și cele mai “delicate” când vine vorba de fermentație (balonări). Deci trebuie să le încerci și să le alegi pe cele cu care te înțelegi cel mai bine: mazăre, năut, fasole, linte, fasole de diverse tipuri. Asocierea cu chimen ajută digestia. Enzimele digestive fac și ele minuni. Dar, odată cu îmbunătățirea florei intestinale, aceste probleme tind să dispară. Dacă alegem conserve, sunt de preferat cele la borcan sau fără BPA (cum găsim la d’aucy).

d'aucy

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23089999/

Fructele

Trebuie să fie cât mai mici și mâncate cu coajă: fructe de pădure, cireșe, vișine, prune, roșii cherry, ardei, vinete, bame, dovleac, ananas, avocado, măsline. Ultimele două nu sunt chiar fructe în forma “clasică” (au grăsimi în loc de zaharuri). Paradoxal, deși când facem suc de fructe se pierde o oarecare cantitate de fibre, rămân destule, iar “pulpa” poate fi folosită separat. Nu trebuie neapărat să o aruncăm.

usa

Cerealele și pseudocerealele

Sunt de preferat cele fară gluten sau cu un conținut redus de gluten: quinoa, hriscă, mei, amaranth, ovăz, secară. Se folosesc și diverse produse de tip “tarâțe”, cele mai utile fiind cele de ovăz. Fibrele de psyllium sunt în continuare utile (și populare).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25411276

Suplimentele cu fibre

Fibrele pot fi incluse și în diverse suplimente. Colon Help este unul dintre cele mai cunoscute de la noi (semințe de in, psyllium). Inulina este inclusă în foarte multe produse. Glucomannanul (din konjac) este un tip de “fibră” care formează un gel și poate imita diverse alimente, de la paste la orez. De asemenea, poate fi folosit și ca gelifiant. Aduce beneficii dovedite științific, inclusiv în slăbire. La fel și pentru alte tipuri de “gume” și gelifianți (gumă acacia, gumă guar etc.).

Beneficiile fibrelor

Fibrele sunt din ce în ce mai mult considerate una dintre componentele alimentare de importanță majoră. Iată și câteva motive.

Reduc impactul glicemic al alimentelor bogate în zahăr, glucoză

Pentru că încetinesc asimilarea zaharurilor, fibrele permit evitarea situațiilor când acestea (în special glucoza), ajung să fie disponibile în sânge/ficat în cantități atât de mari încât să deregleze funcționarea normală a organelor și chiar metabolismul, în general.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3608853/

Detoxifiere

Excesul de colesterol poate fi eliminat din tubul digestiv prin legarea bilei de fibrele alimentare. Chiar și pentru metalele grele se consideră că alimentele bogate în fibre sunt utile (chiar dacă nu în mod direct prin acțiunea fibrelor). Staționarea fecalelor în colon poate duce la absorbția unei cantități semnificative de toxine, care pun stress suplimentar pe restul corpului, inclusiv pe sistemul nervos.

Un aport optim de fibre duce la eliminarea constantă a produșilor de digestie. Personal consider că și bilirubina crescută poate fi contracarată printr-un aport suplimentar de fibre, pe lângă dieta specifică, bogată în grăsimi sănătoase și alimente cu efect de stimulare a secreției de bilă, administrate constant pe durata zilei.

Alimentele bogate în fibre (legume, salate) se combină foarte bine cu “grătarul” (carnea friptă) și alte alimente gătite la temperaturi de peste 120-140 de grade.

Rol prebiotic

Fibrele solubile (în special din semințe și frunze) pot fi hrană pentru flora intestinală benefică (bacteriile prietenoase, utile inclusiv pentru imunitate), în timp ce alimentele bogate în amidon (cereale, cartofi) hrănesc bacteriile dăunătoare, producătoare de toxine (vezi Prevotella și controversa trimetilaminei).

Fiind de aproximativ 10 ori mai numeroase decât celulele corpului nostru, coloniile de microorganisme cu care trăim în simbioză trebuie menținute într-un echilibru sănătos, fără a permite celor dăunatoare să se înmulțească excesiv (ca în candidozele sistemice subclinice). Pentru ca efectele să fie maxime trebuie însoțite regulat de culturi probiotice (cum ar fi în suplimentele specifice sau în legumele fermentate și iaurt).

De structura micriobiomului depind foarte multe componente ale stării de sănătate: stare psihică, apetit, imunitate, riscurile de boli cronice etc.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20920376

Rol în nutriție și sănătate

Anumite fibre (solubile) sunt fermentate, iar produșii rezultați (ex. acidul butiric) sunt folosiți de către celulele colonului ca sursă de energie, rezultând aproximativ 2kcal pe gram. De asemenea, intervin cu rol protector în metabolismul acestora. Acizii grași cu catenă scurtă rezultați pot fi asimilați și folosiți ca sursă rapidă de energie, reducând pofta de dulce și ajutând foarte mult în dieta keto.

Alimentele bogate în fibre sunt propuse ca modalități de prevenire a unor tipuri de cancer, boli cardiovasculare, diabet, obezitate. Este, în primul rând, efectul fitonutrienților care vin odată cu fibrele, nu doar al fibrelor în sine. Dar le putem considera un “indicator” bun. Reversul nu este valabil. Ar fi absurd să considerăm grâul drept singură sursă de fibre, cum fac cei cărora nu le convine că există îmbunătățiri ale stării de sănătate odată cu renunțarea la gluten. Există nenumărate surse de fibre în afara grâului. Și toate mai utile pentru sănătate.

Sațietate

Prin volum, alimentele bogate în fibre pot mări senzația de sațietate, fiind un ajutor în programele de ardere a grăsimilor. Totuși, sistemul de reglare al apetitului este mult mai complex și nu poate fi păcălit doar cu alimente bogate în fibre, mai ales că fructoza (zaharul predominant în fructe) nu oferă senzație de sațietate, dar vine cu același număr de calorii ca glucoza.

Este foarte important să se consume si cantitati suplimentare de apă dacă fibrele provin din alimente uscate (leguminoase, cereale, suplimente cu fibre).

Publicat în Sanatate | Etichete alimentare, alimente, bogate, fibre, surse

Cum mancam painea crocanta de secara Finn Crisp?

Cristian Margarit Publicat în 23 februarie, 2016 de CristiM26 februarie, 2016  

baby-spanac

Am redescoperit in urma cu cateva saptamani painea crocanta de secara de la Finn Crisp, un inlocuitor foarte bun pentru painea clasica dar si un “suport” excelent, gustos si cu putine calorii pentru pasta de peste, hummus, pate-ul de ficat de casa, icre, vinete si multe alte retete pe care le-as manca in fiecare zi.

Tartinele clasice pot deveni astfel mai sanatoase si mai gustoase daca in loc de painea de grau dospita punem branza, pestele, carnea, ouale sau orice alt aliment pe Finn Crisp.

finn-crisp-tartines

Multi dintre utilizatorii programelor mele de nutritie mananca si supe-crema, langa care, in loc de crutoane, se pot pune acesti crackers de secara.

Pentru un plus de senzatie crocanta, putem adauga bucati de Finn Crisp si in smoothie-uri sau alte mixuri, cum ar fi sosul de iaurt, labne.

Finn Crisp sunt facuti din secara, care are mai putin gluten si de alt tip decat cel din grau, fiind mult mai potriviti pentru cei care vor sa faca un pas in renuntarea la paine si gluten. Aportul crescut de fibre este si el un avantaj.

finn-crisp

Painea secara crocanta subtire (Original, Chimen, Coriandru, Usturoi) precum si varianta ‘Paine crocanta subtire multicereale (secara, ovaz, orz) de la Finn Crisp poate fi gasita in marile magazine, la un pret absolut decent (in jur de 9 lei), mai ales ca un pachet contine intre 27 – 30 felii de paine subtire.

Publicat în Ce mancam? | Etichete crisp, crocanta, fibre, finn, gluten, paine, secara | Lasă un răspuns

Lista cu alimente si suplimente pentru dieta keto

Cristian Margarit Publicat în 29 ianuarie, 2014 de CristiM27 februarie, 2018 1

Lista cu alimente si suplimente pentru dieta keto

De la 20.00 la Activ FM discutam despre ultimele noutati privind dieta ketogenica (keto), ce alimente pentru aceasta dieta gasim in magazine si ce suplimente sunt necesare. Pueti suna la 0734 22 02 02 pentru a pune intrebari, in timpul emisiunii.

keto

Am experimentat cu dieta cetogenica (keto) mai multi ani, incepand cu 2004, cand disponibilitatea alimentelor potrivite era foarte limitata pe piata noastra. Cei cu care am discutat personal au primit si liste cu alimente “la zi”, iata si public, ce as manca eu daca as tine acum o dieta keto. De la cartea lui Lyle McDonald, “The Ketogenic Diet”, au trecut niste ani si imi permit sa cred ca putem face imbunatatiri fata de ce s-a scris atunci. In imagine avem testul de corpi cetonici al unei persoane cu care am lucrat in 2007, in conditiile din imagine avea urina mai alcalina decat inainte sa inceapa regimul. La un aport de 2 litri de apa (+ alte lichide) pe zi, in 6 luni se pot pierde aproape 3 kilograme in 6 luni doar prin urina, lucru nerecomandat, desigur. E de preferat sa ramanem in zona de cetoza, dar fara un nivel atat de mare al corpilor cetonici in sange/urina. Cam cum aveam eu aici:

ketostrips

Ce este dieta ketogenica?

Scurta recapitulare: dieta cetogenica (keto) este o dieta inspirata din regimurile pentru controlul epilepsiei (in special cea rezistenta la medicatie). In mod comun este promovata ca o dieta pentru slabire, dar si in zone medicale (tratamentul unor tumori sau boli cronice, inclusiv diabetul de tip II). Se fac adaptari la obiective (slabire, crestere in masa musculara) si modul de viata (nivel de efort fizic, antrenamente). Dieta presupune consumul unor cantitati mari de grasimi, medii-mici de proteine si foarte mici de carbohidrati (raportat la o dieta “normala”). Deci este o dieta hiperlipidica, nu hiperproteica, cea mai frecventa greseala fiind consumul prea mare de proteine, in special de catre cei obisnuiti cu dietele hiperproteice.
Da, te poti ingrasa cu o dieta ketogenica. Dupa faza initiala, cand digestia si asimilarea grasimilor sunt inca precare (deci mananci, dar trec prin tine fara sa fie absorbite) corpul se adapteaza si necesarul caloric aparent va scadea semnificativ. Acest lucru poate fi util celor care urmaresc restrictia calorica, dar nefast pentru cei care nu fac sport sau care vor sa slabeasca in continuare.

Din punct de vedere hormonal se urmareste o stabilizare a insulinei si cortizolului la un nivel cat mai scazut, a glucagonului si hormonului de crestere la un nivel cat mai ridicat. Testosteronul este stimulat in programele de crestere in masa musculara iar hormonii tiroidieni sunt mentinuti la un nivel mediu prin aportul corect de iod si extracte de plante stimulatoare, dublate de expunere sistematica la frig. Este o dieta care induce adaptari ale corpului la infometare, dar fara a-l infometa. Permite niveluri energetice ridicate pentru perioade lungi de timp (dar efort de intensitate scazuta-medie), inclusiv post intermitent sau pauza alimentara de mai multe zile.

Dieta ketogenica este o dieta extrema, care prezinta si riscuri, deci sunt recomandate analizele medicale inainte si in timpul dietei, precautii daca exista boli sau predispozitii genetice spre anumite afectiuni (in special hipercolesterolemie, probleme articulare). “Intrarea” pe dieta, dar si “iesirea” (trecerea catre alte tipuri de alimentatie) sunt foarte importante, ele punand premisele succesului si mentinerii rezultatelor pe termen mediu si lung.

Mai multe despre dieta ketogenica puteti gasi in articolul meu Dieta ketogenica pe scurt, in articolul Dieta ketogenica si in interviul despre dieta keto de pe site-ul Ce se intampla doctore?.

Cetoza se poate induce si prin post intermitent sau, pur si simplu, post negru (se pot consuma apa si ceaiuri). La unele persoane apare de seara pana dimineata (sau intre doua mese). Exista si cazuri in care corpii cetonici sunt prezenti in sange/urina in mod normal, fiziologic (caracteristici genetice si metabolice individuale).

O grija speciala trebuie acordata riscurilor prezentate de un consum ridicat de grasimi si tendintei de a consuma prea putine vegetale si fibre.

Grasimile in dieta keto

Sursele de grasimi sunt, deci, pe primul loc, avand in vedere un continut cat mai mic de proteine si carbohidrati (fibrele, nefiind asimilabile, pot fi consumate in cantitati nelimitate). Tinem cont de sursa grasimilor, de modul de procesare si preparare, cu accent pe grasimile sanatoase. La persoanele cu un nivel mare de grasime corporala inceputul dietei se poate face cu un aport mic din alimente, urmand ca acesta sa fie crescut pe parcurs.

Nuca de cocos, crema de nuca de cocos, MCT Oil, uleiul de nuca de cocos sunt, prin excelenta, alimente ketogenice, existand chiar si o asa-zisa “MCT Oil Diet”. MCT vine de la “medium chain triglycerides” (trigliceride cu lant mediu), care contin acizi grasi capric si caprilic, usor de folosit ca sursa de energie si cu alte beneficii pentru sanatate.

Pestele oceanic gras (somon, macrou, sardine, ton)   si ficatul de cod (poate fi si ulei de ficat de cod), icrele de hering vin cu grasimi sanatoase, vitamina D, vitamina A, seleniu, zinc si iod, foarte utile in dieta ketogenica. Atentie la pestii “slabi”, pentru ca vin cu o cantitate relativ mare de proteine. Fructele de mare, desi vin cu grasimi putine, sunt grasimi sanatoase. De asemenea, contin iod, foarte util pentru sustinerea functiei tiroidei.

Organele de animale (in special creier, maduva, ficat, grasimea intraabdominala) vin cu fosfolipide si grasimi usor de asimilat, minerale. Sunt alimente traditionale in viata genetica a speciei umane. Sursa este de importanta capitala: doar de la ierbivore crescute natural, pasunate.

Nucile si semintele oleaginoase sunt utile, dar trebuie sa avem grija la aportul de omega 6, care pot genera inflamatie atunci cand sunt in exces. Cele mai bune sunt semintele de canepa (aport mare de magneziu), semintele de in (aport mare de omega 3 si fibre), nucile de brazilia si macadamia (aport mare de grasimi), nucile “romanesti”, semintele de dovleac, semintele de chia, semintele de susan, alunele de padure, migdalele (hidratate). Ca exceptie, putem avea uleiul de germeni de grau, foarte bogat in vitamina E. Mai avem untul de cacao, untul de shea (care este comestibil) sau alte tipuri de grasimi exotice, mai rar folosite.

Produsele lactate trebuie alese cu grija, mai ales pentru ca laptele dulce si chiar iaurtul pot avea un efect insulinogenic pronuntat (util dupa antrenament sau in faza de inceput a dietei, dar destabilizator in alte momente). Se prefera untul (daca se poate din lapte crud si de la animale care au pascut iarba), smantana grasa, branzeturile grase. Personal nu gasesc “ghee” ca fiind util, dar poate fi folosit. Branza slaba, iaurtul degresat si altele din aceasta categorie sunt pentru diete hiperproteice sau low-fat, nu isi gasesc locul in dieta ketogenica.

Ouale pot fi folosite cu grija la aportul de grasimi cu efect inflamator (acid arahidonic) si la cel de proteine (albusul e, practic, proteina pura). Deci se prefera galbenusul (ex. sub forma de maioneza). Modul de preparare trebuie sa fie la temperaturi scazute.

Fructele oleaginoase, cum ar fi maslinele si avocado sunt foarte utile, atat pentru aportul de grasimi cat si pentru diversitate. Preferam sursa si nu uleiul extras din ele. Fructele de padure au grasimi sanatoase in samburi, dar acestia trebuie sparti pentru a beneficia de ele. Avand totusi si carbohidrati, pot fi consumate doar in cantitati mici (50-100g pe zi), in special dupa antrenament. Sucul de lamaie este folosit drept antioxidant, chiar daca vine cu acid citric si carbohidrati (in cantitati mici).

Surse clasice de grasimi (cunoscute in special din dieta “Atkins”), dar care trebuie evitate sunt: bacon prajit, jumari, slanina industriala, uleiuri vegetale (preferam grasimile direct din sursa). Uleiurile exotice (cocos, palmier) sunt mai rezistente la gatit si, ca exceptie, pot fi folosite si ele.

Carbohidratii in dieta ketogenica

Sursele de carbohidrati si fibre sunt, in aceasta dieta cu atat mai importante cu cat trebuie sa asiguram nutrienti esentiali si protectie fara a veni si cu glucidele prezente in mod nomal in legume si fructe. Pentru ca, in dieta clasica, poti manca 20-30g de carbohidrati pe zi, acest lucru este foarte dificil. Pentru cei cu masa musculara mare si care fac antrenamente cu greutati, aportul de carbohidrati poate fi “ceva” mai mare. Alegem deci, in special, frunze, tulpini, parti ale plantelor cu potential alcalinizant si antioxidant, bogate in fibre (capacitatea de sechestrare a colesterolului si toxinelor): spanac, patrunjel, andive, rucola, fasole pastai, broccoli, conopida, varza, fenicul, sparanghel, tulpini de telina etc. Pot fi si condimente (radacini, seminte etc.), ceaiuri medicinale (in special coleretice si colagoge). De asemenea, pot fi folosite pentru volum (castraveti, dovlecei). Ciupercile nu au grasimi dar vin cu fibre si proteine care pot fi utile.

Fibrele ofera un avantaj deosebit, prin generarea de grasimi in procesul de fermentatie, cu ajutorul probioticelor deja existente in tubul digestiv. Din acest motiv punem accentul si pe frunze, mai ales ca au un continut minim de carbohidrati asimilabili.

Algele de tip kelp, spirulina si clorela, pudra de iarba de grau/orz, germenii de broccoli si alte astfel de super-alimente vin sa completeze o dieta care poate fi usor lipsita de nutrienti esentiali (iod, magneziu, anumite vitamine).

Nu au loc cartoful, cerealele, fructele “mari” (pepene, struguri, banane, mere etc.). Chiar si radacinoasele de tip morcov, telina, sfecla ar putea fi folosite doar dupa antrenament intr-o dieta ketogenica adevarata. Leguminoasele (fasole, mazare, linte, naut) au cantitati relativ mari de carbohidrati, chiar daca vin cu fibre si proteine (indice glicemic scazut) si pot fi folosite mai degraba in diete low-carb.

Zaharul si rudele sale sunt excluse, as avea mare grija chair si cu indulcitorii naturali de tip stevia, xilitol, eritritol, mai ales pentru ca pot induce o reactie insulinica si te pot mentine dependent de gustul dulce.

Sursele de proteine

Problema in aceasta dieta nu este cum sa mananci putini carbohidrati ci cum sa mananci putine proteine, pentru ca alimentele bogate in grasimi vin si cu o cantitate relativ mare de proteine. La cei care fac sport s-ar putea merge si pana la 1g de proteine pe kilogram corp, deci la jumatate fata de o dieta “de culturism” cu care suntem obisnuiti.  Pentru cei care folosesc aminoacizi sub forma de suplimente sau care vor sa tina cont si de profilul de aminoacizi al proteinelor exista si tabele cu aminoacizi cetogenici (lizina, leucina) si glucogenici (de evitat).

Regulile de combinare a alimentelor si pentru gatit sunt cele obisnuite. (click pe link-uri pentru detalii).

Suplimentele nutritive

Suplimentatia in dieta ketogenica isi propune in primul rand aportul de grasimi utile (MCT Oil, CLA, Omega 3, ALA, GLA), protectia impotriva riscurilor aportului mare de grasimi (antioxidanti, vitamine liposolubile), sustinerea echilibrului hormonal (suplimente pentru optimizarea functiei tiroidei, Thyroid Energy), completarea altor nutrienti care pot lipsi (minerale cum ar fi magneziul) si atingerea obiectivelor propuse (suplimente speciale pentru slabire sau pentru cresterea masei musculare, a rezistentei etc.), suplimente care sa reduca efectul insulinogenic al unor alimente si al surselor mai concentrate de carbohidrati (ALA, curcumina, scortisoara, crom).

Click aici pentru mai multe informatii despre suplimentele utile pe o dieta ketogenica: protectia si detoxifierea organismului, completarea dietei, stimularea arderii grasimilor.

Publicat în Dieta, GetFIT Radio Show | Etichete alimente, carbohidrati, Dieta, fibre, grasimi, keto, proteine | 1 Răspuns

Despre fibre

Cristian Margarit Publicat în 5 iunie, 2013 de CristiM12 iunie, 2013  

Fibrele alimentare vor fi subiectul discutiei noastre de astazi de la Activ FM (92.7 in Bucuresti si www.activefem.ro), incepand cu ora 20.00, in emisiunea “Get Fit cu Cristian Margarit, discutii sanatoase despre sport si nutritie”.

Cei care intra in direct cu noi la 0734 22 02 02 (telefon sau SMS) intra in concurs pentru castigarea unui pachet oferit de Zenyth (Colon Help, Liver Help, Vitamina C Naturala si o carte despre detoxifierea colonului). Intrebari pot fi puse si pe pagina de facebook Get Fit sau pe Yahoo! Messenger la getfit.radio

Fibrele alimentare au roluri prea putin intelese in organismul nostru. Considerate multa vreme un “balast”, pretuite apoi pentru reglarea tranzitului intestinal, astazi fibrelor li se gasesc nenumarate beneficii. Fibrele sunt impartite in doua mari clase: fibre solubile (care formeaza mucilagii gelatinoase impreuna cu apa) si fibre insolubile, care pot fi iritante pentru tubul digestiv. Fibrele sunt o componenta naturala a plantelor, fiind gasite in toate alimentele de origine vegetala neprocesate. Anumite procesari pot reduce continutul de fibre si transforma alimente benefice in alimente cu potential daunator.

Sursele cele mai bune sunt semintele de in si canepa, nucile, pseudocerealele, frunzele, radacinoasele, leguminoasele, fructele si, dintre cereale, ovazul.

Reduc impactul glicemic al alimentelor bogate in zahar, glucoza

Pentru ca incetinesc asimilarea altor nutrienti, fibrele permit evitarea situatiilor cand acesti nutrienti (in special glucoza) ajung sa fie disponibili in sange/ficat in cantitati atat de mari incat sa deregleze functionarea normala a organelor si chiar metabolismul, in general. Cand corpul primeste cantitati mari  dintr-o sursa de energie rapida (glucoza) el porneste mecanismele depunerii de grasimi, oprind in acelasi timp arderea acestora. Acelasi fenomen il avem si pentru aportul de fructoza si grasimi. Din pacate, in cazul proteinelor, asocierea de alimente bogate in fibre are si dezavantaje: proteinele nu mai pot fi digerate optim (au nevoie de mediu acid) si pot suferi transformari pe care nu ni le dorim, produsii de putrefactie fiind toxici.

Detoxifiere

Excesul de colesterol si grasimi poate fi eliminat din tubul digestiv prin legarea de fibrele alimentare. Chiar si pentru metalele grele se considera ca alimentele bogate in fibre sunt utile (chiar daca nu in mod direct prin actiunea fibrelor). Stationarea fecalelor in colon poate duce la reabsorbtia unei cantitati semnificative de toxine, care pun stress suplimentar pe restul corpului, inclusiv pe sistemul nervos. Un aport optim de fibre duce la eliminarea constanta a produsilor de digestie. Personal consider ca si bilirubina crescuta poate fi contracarata printr-un aport suplimentar de fibre, pe langa dieta specifica, bogata in grasimi sanatoase administrate constant pe durata zilei.

Rol prebiotic

Fibrele solubile (in special din seminte si frunze) pot fi hrana pentru bacteriile prietenoase (utile inclusiv pentru imunitate), in timp ce alimentele bogate in amidon (cereale, cartofi) hranesc bacteriile daunatoare (vezi Prevotella si controversa trimetilaminei). Fiind de aproximativ 10 ori mai numeroase decat celulele corpului nostru, coloniile de microorganisme cu care traim in simbioza trebuie mentinute intr-un echilibru sanatos, fara a permite celor daunatoare sa preia conducerea (ca in candidozele sistemice subclinice). Pentru ca efectele sa fie maxime trebuie insotite regulat de culturi probiotice (cum ar fi in legumele fermentate sau iaurt).

Rol in nutritie si sanatate

Anumite fibre sunt fermentate, produsii rezultati folositi de catre celulele colonului (intestinul gros) ca sursa de energie sau intervin cu rol protector in metabolismul acestora. De asemenea, acizii grasi cu catena scurta rezultati pot fi asimilati si folositi ca sursa rapida de energie de catre organism, reducand pofta de dulce.

Prin volum, alimentele bogate in fibre pot mari senzatia de satietate, fiind un ajutor in programele de ardere a grasimilor. Totusi, sistemul de reglare al apetitului este mult mai complex si nu poate fi pacalit doar cu alimente bogate in fibre, mai ales ca fructoza (zaharul predominant in fructe) nu ofera senzatie de satietate, dar vine cu acelasi numar de calorii ca glucoza. Este foarte important sa se consume si cantitati suplimentare de apa daca fibrele provin din alimente uscate (leguminoase, cereale, suplimente cu fibre).

Alimentele bogate in fibre (dar nu si in gluten) sunt propuse ca modalitati de prevenire a unor tipuri de cancer, boli cardiovasculare, diabet, obezitate. Este in primul rand efectul fitonutrientilor care vin odata cu fibrele, nu al fibrelor in sine, dar le putem considera un “indicator” bun.

Cateva articole despre fibre:

Fibrele

Dieta bazata pe fibre 

Dieta cu fibre, mituri si adevaruri

Cereale integrale, cat de integrale sunt cerealele integrale?

Publicat în Dieta, GetFIT Radio Show | Etichete alimentare, fibre, insolubile, prebiotice, solubile | Lasă un răspuns

Despre cereale

Cristian Margarit Publicat în 18 aprilie, 2012 de CristiM17 aprilie, 2012  

Astazi despre cereale, carbohidrati si fibre, de la 20.00 la Activ FM , www.activefem.ro.
Intrebarile voastre sunt binevenite pe pagina de facebook, pe messenger getfit.radio si la 0734 22 02 02.
Incepand cu aceasta saptamana emitem in direct si prin webcast (sistem HD Vidyo oferit de GPSS)- fostul “videochat”. Ramane in continuare activa si zona de comentarii de pe getfit.ro unde puteti pune intrebari in legatura cu tema emisiunii.

Iata si cateva dintre articolele mele despre cereale:

Cereale

Einkorn, spelta, emmer, granoduro

Cereale fara gluten

Cat de integrale sunt cerealele integrale?

Ce am cu cerealele?

Despre faina si faina fara gluten

Fulgi de cereale

Lapte cu cereale

Paine facuta in casa

Paine prajita

Sedentarism, cereale, diabet

Si, pentru cei care sunt in confuzia “carbohidrati= cereale= fibre”

Sursele de carbohidrati

Despre fibre

Dieta bazata pe fibre

Sunt multe de spus, pentru asta astept intrebarile voastre, pentru a oferi idei si informatii cat mai aproape de viata noastra de zi cu zi.

Publicat în GetFIT Radio Show | Etichete carbohidrati, cereale, fibre, paine, prajita, slabire | Lasă un răspuns

Dieta bazata pe fibre

Cristian Margarit Publicat în 12 septembrie, 2011 de CristiM14 septembrie, 2011  

Un nonsens. O aberatie produsa de promovarea agresiva a unor produse vecine cu junk-food-ul.

Fibrele, desi necesare in dieta, nu pot constitui “baza” unei diete pentru ca ele nu sunt un nutrient. Nu aduc nici energie, nici material de constructie. O dieta sanatoasa contine si o anumita cantitate de fibre alimentare, dar nu poate fi “bazata pe fibre”. Fibrele au anumite roluri in procesul de digestie insa nu ofera nici energie si nici material de constructie. Sunt un balast necesar in dieta.

Fibrele vin automat cu alimentele intr-o dieta diversa si neprocesata, in alimentele de origine vegetala, insotind ceilalti nutrienti. Fibrele au cateva avantaje: regleaza tranzitul intestinal, blocheaza asimilarea unor toxine (inclusiv metale grele), produc prin fermentatie acizi grasi esentiali, asmilabili direct din intestin.

Avantajul major al fibrelor intr-o dieta obisnuita este incetinirea asimilarii carbohidratilor, cu reducerea indicelui glicemic al mesei respective. Pe acest fapt se bazeaza reclamele la produse “cu fibre”. Totusi, incarcarea glicemica (cantitatea totala de glucoza/carbohidrati) ramane aceeasi, deci aceste alimente pot avea chiar mai multe calorii decat cantitati mai mici din faina alba, de exemplu. Crezand ca “e bun”, omul mananca mai mult decat daca ar fi stiut ce contine cu adevarat acel aliment, adica, in mare masura “calorii goale”, cu toate eforturile zadarnice ale producatorilor de a “fortifica” produsele de panificatie cu vitamine, minerale, proteine.

Dezavantajele fibrelor din cereale (in special grau) sunt alergenii, acidul fitic (care blocheaza asimilarea mineralelor), glutenul (responsabil nu doar pentru boala celiaca ci si pentru multe alte tulburari), opioizii (de unde si proverbul “painea prosteste”). Chiar si soiurile de grau considerate “mai bune” (spelta) sunt practic identice, urmand ca prin procesare (coacerea painii) toxicitatea sa creasca substantial.

Tranzitul intestinal (toba pe care o bat vanzatorii de faina arsa) este avantajat si de aportul de grasimi sanatoase si probiotice, nu doar de fibre, existand oameni care mananca foarte putine fibre si au un tranzit intestinal normal, sanatos.

Excesul de fibre (in special cele din cereale) este la fel de nociv ca si lipsa totala a fibrelor din alimentatie. Printre dezavantajele unui consum exagerat de fibre se numara blocarea asimilarii unor minerale (in special calciul din laptele cu cereale dat copiilor), iritarea colonului (in special cu produse pretins de detoxifiere care contin tarate de grau). Fibrele pot interfera cu digestia altor alimente (in special cand se mananca mai multe alimente asociate la aceeasi masa) si pot induce fermentatia si indigestiile.

Acneea persistenta poate chiar sa dispara la cateva saptamani dupa incetarea folosirii cerealelor ca aliment. Faina arsa sustine procesele inflamatorii si genereaza procese autoimune implicate si in afectiunile tenului.

Deci, data viitoare cand cineva iti spune ca tine “o dieta bazata pe fibre” sau cand unui produs din faina i se face reclama de tip “contine fibre”, trece-l pe lista neagra. Prezenta unei cantitati semnificative de faina de cereale in dieta noastra (chiar si integrala) tine doar de motive economice (ieftin de produs si procesat), nu medicale (in realitate este daunatoare sanatatii).

PS: da, fainoasele sunt bune la gust, iti umfla burta si iti adorm creierul, imi plac si mie, dar ele reprezinta o proportie cat mai mica din alimentatia mea, pentru ca stiu sa-mi iau nutrientii din alte surse si nu ma las pacalit de reclamele vanzatorilor de junk, indiferent pe cine ar plati sau convinge sa le laude produsele.

Publicat în Dieta | Etichete cereale, Dieta, fibre, fructe, frunze, legume, nuci, seminte | Lasă un răspuns

Fibrele

Cristian Margarit Publicat în 4 februarie, 2009 de CristiM21 mai, 2018 7

Fibrele alimentare au roluri prea putin intelese in organismul nostru. Considerate multa vreme un “balast”, pretuite apoi pentru reglarea tranzitului intestinal, astazi fibrelor li se gasesc nenumarate beneficii. Fibrele sunt impartite in doua mari clase: fibre solubile (care formeaza mucilagii gelatinoase impreuna cu apa) si fibre insolubile, care pot fi iritante pentru tubul digestiv. Fibrele sunt o componenta naturala a plantelor, fiind gasite in toate alimentele de origine vegetala neprocesate. Anumite procesari pot reduce continutul de fibre si transforma alimente benefice in alimente cu potential daunator.

Sursele cele mai bune sunt semintele de in si canepa, nucile, pseudocerealele, frunzele, radacinoasele, leguminoasele, fructele si, dintre cereale, ovazul.

Reduc impactul glicemic al alimentelor bogate in zahar, glucoza

Pentru ca incetinesc asimilarea altor nutrienti, fibrele permit evitarea situatiilor cand acesti nutrienti (in special glucoza) ajung sa fie disponibili in sange/ficat in cantitati atat de mari incat sa deregleze functionarea normala a organelor si chiar metabolismul, in general. Cand corpul primeste cantitati mari  dintr-o sursa de energie rapida (glucoza) el porneste mecanismele depunerii de grasimi, oprind in acelasi timp arderea acestora. Acelasi fenomen il avem si pentru aportul de fructoza si grasimi. Din pacate, in cazul proteinelor, asocierea de alimente bogate in fibre are si dezavantaje: proteinele nu mai pot fi digerate optim (au nevoie de mediu acid) si pot suferi transformari pe care nu ni le dorim, produsii de putrefactie fiind toxici.

Detoxifiere

Excesul de colesterol si grasimi poate fi eliminat din tubul digestiv prin legarea de fibrele alimentare. Chiar si pentru metalele grele se considera ca alimentele bogate in fibre sunt utile (chiar daca nu in mod direct prin actiunea fibrelor). Stationarea fecalelor in colon poate duce la reabsorbtia unei cantitati semnificative de toxine, care pun stress suplimentar pe restul corpului, inclusiv pe sistemul nervos. Un aport optim de fibre duce la eliminarea constanta a produsilor de digestie. Personal consider ca si bilirubina crescuta poate fi contracarata printr-un aport suplimentar de fibre, pe langa dieta specifica, bogata in grasimi sanatoase administrate constant pe durata zilei.

Rol prebiotic

Fibrele solubile (in special din seminte si frunze) pot fi hrana pentru bacteriile prietenoase (utile inclusiv pentru imunitate), in timp ce alimentele bogate in amidon (cereale, cartofi) hranesc bacteriile daunatoare (vezi Prevotella si controversa trimetilaminei). Fiind de aproximativ 10 ori mai numeroase decat celulele corpului nostru, coloniile de microorganisme cu care traim in simbioza trebuie mentinute intr-un echilibru sanatos, fara a permite celor daunatoare sa preia conducerea (ca in candidozele sistemice subclinice). Pentru ca efectele sa fie maxime trebuie insotite regulat de culturi probiotice (cum ar fi in legumele fermentate sau iaurt).

Rol in nutritie si sanatate

Anumite fibre sunt fermentate, produsii rezultati folositi de catre celulele colonului (intestinul gros) ca sursa de energie sau intervin cu rol protector in metabolismul acestora. De asemenea, acizii grasi cu catena scurta rezultati pot fi asimilati si folositi ca sursa rapida de energie de catre organism, reducand pofta de dulce.

Prin volum, alimentele bogate in fibre pot mari senzatia de satietate, fiind un ajutor in programele de ardere a grasimilor. Totusi, sistemul de reglare al apetitului este mult mai complex si nu poate fi pacalit doar cu alimente bogate in fibre, mai ales ca fructoza (zaharul predominant in fructe) nu ofera senzatie de satietate, dar vine cu acelasi numar de calorii ca glucoza. Este foarte important sa se consume si cantitati suplimentare de apa daca fibrele provin din alimente uscate (leguminoase, cereale, suplimente cu fibre).

Alimentele bogate in fibre (dar nu si in gluten) sunt propuse ca modalitati de prevenire a unor tipuri de cancer, boli cardiovasculare, diabet, obezitate. Este in primul rand efectul fitonutrientilor care vin odata cu fibrele, nu al fibrelor in sine, dar le putem considera un “indicator” bun.

Sau, mai degraba: obsesia fibrelor. Alimente bogate in fibre, fulgi de cereale cu fibre, diete bazate pe fibre, restaurante cu alimente bazate pe “fibre”. O adevarata obsesie a ultimilor ani si un pretext tocmai bun pentru reclama menita sa insele consumatorul neavizat.

Cele mai multe “diete” sau articole despre “dieta” pun de obicei accentul pe un singur element, fie el carbohidrati, grasimi, proteine, fibre, antioxidanti. In realitate, o dieta naturala si sanatoasa e compusa din alimente in forma cat mai naturala si cu un raport de substante utile/calorii cat mai mare.

Un aport optim de fibre este citat ca benefic pentru scaderea colesterolului, reglarea glicemiei, reducerea riscului de cancer, reducerea riscului de boli cardiovasculare, slabire, constipatie.

Ce sunt fibrele?

Fibrele alimentare sunt substante inrudite cu carbohidratii, dar care nu pot fi digerate. Ele pot suferi diverse transformari in intestin, insa cu ajutorul bacteriilor care traiesc aici.  Exista fibre solubile in apa(gasite in special in pulpa fructelor)  si fibre insolubile in apa. Cele utile pentru digestie sunt cele insolubile, care, culmea, se gasesc in coaja fructelor, in legume, in diverse seminte si in taratele de cereale. Adica alimentele si partile din alimente neglijate sau aruncate pur si simplu.

Desi nu toate sunt “fibre” dpdv fizic si chimic, denumirea a devenit comuna.  De multe ori sunt denumite “fibre vegetale”, exprimare pleonastica, din moment ce alimentele de origine animala nu contin “fibre”.

Beneficiile fibrelor

Cel mai popular beneficiu este “reglarea tranzitului intestinal”, ele marind viteza cu care corpul elimina reziduurile provenite din procesul de digestie. Alt beneficiu, poate chiar mai important este capacitatea lor de a bloca absorbtia unor toxine, printre care si metalele grele. De asemenea, alimentele bogate in fibre reduc rata la care se digera si absorb carbohidratii (si alti nutrienti) reducand astfel riscul ca “avalansa” de energie sa fie transformata in grasime, pentru ca nu poate fi consumata in timp util.

Din produsii de fermentatie ai fibrelor rezulta si anumite substante (acizi grasi cu catena scurta), cu multiple beneficii pentru sanatate.

Dezavantajele fibrelor alimentare

Odata cu beneficiile vin si dezavantaje: tranzitul intestinal este reglat si de alti factori (grasimile, apa, diversi micronutrienti, educatia sistemului digestiv). Deci a vorbi doar despre fibre atunci cand suferi de constipatie cronica este un risc in a neglija ceilalti factori. Capacitatea de a bloca absorbtia unor toxine este “la pachet” cu capacitatea de a bloca si absorbtia mineralelor utile prin acidul fitic sau oxalic (cum ar fi calciul in celebra combinatie “lapte cu cereale”). Un alt dezavantaj major al fibrelor solubile este faptul ca pot deveni sursa de hrana pentru bacteriile producatoare de gaz. Problema cu “gazele” nu este numai externa (burta umflata, zgomot, miros neplacut) ci si cu faptul ca pot afecta si digestia altor alimente (in special cele bogate in proteine) rezultand si de aici noi toxine. Ele se pot absorbi in sange si face ravagii prin metabolismul tau. Dupa cum aratam la “beneficii”, o cantitate rezonabila de fermentatie si “gaz” nu este numai naturala ci si benefica pentru sanatate.

Pacaleala clasica este cu cerealele. In timp ce anumite tipuri de cereale au un continut mare de fibre, cele “comerciale” cum ar fi graul si orezul au in acelasi timp o cantitate mare de amidon (carbohidrati) si calorii. Procesarea cerealelor in produse de tip paine, paste, fulgi reduce in general continutul de fibre. Anumite produse au fibre adaugate, dar asta ne indeparteaza si mai mult de scop, chiar daca in aparenta se rezolva problema. E ca si cum daca ti-a fi frig te-ai dezbraca de haine si ai pune o patura pe tine. Inteleg sa mancam cereale cu bobul mic, cu un raport mare de fibre vs. amidon, dar nu inteleg excesul de grau, orez, porumb sub pretextul ca ar avea fibre.

Alimente bogate in fibre

Le voi pune in  ordinea in care eu le consider utile pentru sanatate si dieta in general, nu neaparat in ordinea continutului de fibre, in mod strict. Dupa cum spuneam la inceput, trebuie privite alimentele per ansamblu, nu doar prin prisma unui detaliu, asa cum se face in reclamele la cereale sau iaurt.

Semintele, nucile, alunele

Sunt dupa parerea mea cea mai importanta sursa de fibre, pentru ca vin insotite si de alti nutrienti valorosi: seminte de in, seminte de coriandru, alunele de padure, migdalele.

Legumele

In aceasta categorie includem frunzele (salate de toate felurile, spanac, varza, condimentele de tip busuioc, oregano), radacinoasele (morcov, telina, ridichii), inflorescente (broccoli, conopida) si alte parti comestibile dintr-o diversitate cat mai mare de plante, fiecare cu avantajele ei.

eisberg

Leguminoasele

Sunt cele mai “delicate” cand vine vorba de fermentatie (balonari), deci trebuie sa le incerci si sa le alegi pe cele cu care te intelegi cel mai bine: mazare, naut, fasole, linte, fasole de diverse tipuri. Asocierea cu chimen ajută digestia.

d'aucy

Fructele

Trebuie sa fie cat mai mici si mancate cu coaja: fructe de padure, cirese, visine, prune, rosii cherry, ardei, vinete, bame, dovleac, ananas, avocado, masline(ultimele doua nu sunt chiar fructe in forma “clasica”).  Ar trebui probabil incluse si citricele, dar dupa ce am spalat ultimele lamai si mi-a ramas aurolac pe chiuveta am niste indoieli.

usa

Cerealele si pseudocerealele

Sunt de preferat cele fara gluten sau cu un continut redus de gluten: quinoa, hrisca, mei, amaranth, ovaz, secara. Se folosesc si diverse produse de tip “tarate” dar cred ca e mai important sa luam fibrele in forma naturala, nu extrase sau sub forma de pastile, pudre, amestecuri. Fibrele de psyllium sunt in continuare utile (si populare).

Suplimentele cu fibre

Fibrele pot fi incluse și în diverse suplimente. Colon Help este unul dintre cele mai cunoscute de la noi (semințe de in, psyllium). Glucomannanul (din konjac) este un tip de fibra care formeaza un gel și poate imita diverse alimente, de la paste la orez. De asemenea, poate fi folosit si ca gelifiant. Aduce beneficii dovedite stiintific, inclusiv în slăbire.

Deci, data viitoare cand auzi despre “fibre” cantareste bine daca ele sunt pentru tine un avantaj sau un dezavantaj atunci cand trebuie sa le si mananci.

Tipuri, beneficii, surse, combinatii

gratarul, detoxifierea, sechestrarea, prebiotic, butirat, colon

Publicat în Dieta | Etichete alimente, fibre, surse | 7 Răspunsuri

Navigare articole

1 2 >>

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (102)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (106)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (52) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (141) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑