Arhiva etichetelor: mare

Pește și fructe de mare

Cristian Margarit Publicat în de

Pește și fructe de mare

pește

Ghid practic pentru a alege pește și fructe de mare pentru beneficii nutriționale maxime și riscuri minime. Cele mai multe cumpărături (inclusiv de mâncare) le fac online, pe Freshful by eMAG, deci am timp să citesc liniștit etichetele și să mă documentez suplimentar despre o firmă sau despre un produs, dacă este necesar.

Ce aflăm din articol?

Ce tipuri de pește și fructe de mare sunt cele mai sănătoase?
Ce beneficii și ce riscuri au variantele lor proaspete, congelate sau la conservă?
Cum gătim corect peștele și fructele de mare?

Care sunt cele mai sănătoase?

Aici avem trei elemente: conținutul nutrițional, potențialii contaminanți (ex. mercur), modul de gătire, dacă cumpărăm ceva deja preparat sau semipreparat.

Căutăm pești cât mai mici, de captură: bogați în omega 3, vitamina D, vitamina A, vitamina B12 și minerale marine (iod, seleniu, zinc). Deci macrou, sardine, hering, cod, ton, somon sălbatic. De ce mici? Pentru că nu apucă să acumuleze substanțe nedorite din mediu. În cazul fructelor de mare problema este mai importantă, pentru că au un metabolism foarte simplu și tind să acumuleze mai mult din mediu. Ne putem orienta și după zona FAO de pescuit, dar trebuie să avem informații la zi dacă există o contaminare activă în zona respectivă. Aici apare și un paradox: cele de crescătorie au un risc mai mic din acest punct de vedere.

Proaspăt, congelat, conservat

Sigur că peștele proaspăt este cel mai de dorit, dar să fie proaspăt. La Freshful am fost în vizită la depozit și se respectă foarte strict lanțul de frig, inclusiv în timpul livrării. Trebuie însă preparat și consumat cât mai repede.

Peștele congelat (și decongelat) poate fi chiar mai proaspăt decât peștele proaspăt (mai ales că cele mai multe tipuri de pește trec prin această procedură care acționează și împotriva riscului de paraziți). Congelarea industrială se face foarte rapid, la o temperatură foarte scăzută, astfel încât nu sunt sparți pereții celulari, cristalele de gheață fiind foarte fine. Se poate cumpăra când este la ofertă și ține în congelator acasă.

Conservarea poate fi de mai multe tipuri, sunt de preferat conservele la borcan, peștele marinat (atenție la lista de aditivi), conservele obișnuite și mai puțin cel afumat. Aici pentru mine e simplu, mă orientez direct spre producători cunoscuți mari, care țin la calitate și care au posibilitatea să cumpere ce e mai bun, să testeze materia primă și produsele finite. Aceste variante sunt cele mai ieftine și convenabile, putem avea un stoc de rezervă și reprezintă o soluți foarte rapidă când nu avem timp sau chef să gătim.

Scurgem uleiul din conserve? În principiu da, sau alegem conserve în suc propriu. Dar conservele moderne nu mai au BPA, sunt cu ulei de măsline, deci ne adaptăm situației.

Cum gătim corect peștele și fructele de mare?

Grătarul nu este sănătos și este probabil la egalitate cu prăjirea ca daune pe care ni le poate face. Nutrienții din pește și fructe de mare sunt sensibili, iar cei mai mulți oameni folosesc temperaturi mult prea mari și timpi mult prea lungi de gătire. La pește pane (fish fingers, fish and chips) măcar avem posibilitatea să înlăturăm aluatul îmbibat cu ulei ars și să mâncăm partea din interior.

Dacă știm să lucrăm cu tigaia și nu ardem ingredientele, doar le punem în valoare gustul, sigur că niște creveți în unt pot fi delicioși și sănătoși.

Revenind la temperaturi mai bune, peștele se poate face la cuptor sau la steamer (aburi). Avem ca variante chiar chifteluțe de pește (la cuptor) sau pește pane la AirFryer. Pentru cel la aburi va trebui să ne pregătim cu sosuri sau garnituri mai gustoase, fiind destul de fad.

Peștele se poate fierbe în diverse variante de mâncăruri sau supe, o variantă care îmbină foarte bine gustul cu protejarea alimentului.

Desigur că peștele poate fi lăsat și crud, sub formă de sushi sau ceviche (marinat), dacă avem o sursă bună și încredere în măsurile de igienă ale producătorilor.

Atenție: înainte să gătim verificăm termenul de valabilitate, aspectul și mirosul. Dacă ceva este în neregulă, le vom arunca.

Bonus

Comand întotdeauna și lămâi, orez, legume, porumb, salate, ulei de măsline, plante aromatice (măcar pătrunjel). Sunt combinațiile cele mai simple și sănătoase. Dar ne putem duce și spre cartofi, ingrediente pentru sos de usturoi făcut în casă, paste, mălai.

Concluzie

Peștele și fructele de mare pot deveni o parte importantă a dietei, chiar și pentru cei mai ocupați dintre noi. Prin Freshful.ro avem acces la produse de calitate, livrate rapid, în condiții de maximă siguranță. Alegem, comandăm, gătim simplu și rapid, ne bucurăm.

 

 

Salate de vară: una caldă, una rece

Cristian Margarit Publicat în de

Salate de vară

salata de vara

Sună ciudat să includem între niște salate de vară “una caldă”. Dar unul dintre secretele adaptării la căldurile mari este să evităm alimentele foarte reci. Alimentele reci dau o senzație de răcorire doar pe moment, apoi se declanșează termogeneza și ne va fi mai cald.

Una caldă

Am găsit un mix de “stir fry” de la Eisberg și s-a potrivit perfect cu ce voiam să fac: salată cu fructe de mare. Am ales doar creveți și midii (le-am găsit prefierte și congelate pe ambele), pentru că altele nu imi plac la gust. Dar se găsesc și mixuri care includ calamari, caracatiță.

Le-am tras la tigaie (nu am un wok adevărat) și a ieșit delicioasă. Se poate mânca și după ce se răcește, pentru că am folosit doar puțin ulei de măsline. Putem alege și uleiul de susan (mai spre asiatic) și adăuga puțin sos de soia.

Una rece

Am păstrat o parte dintre creveți și i-am adăugat peste salată. Se vede usturoiul rumenit, dă un gust cu totul deosebit. Această salată cere lămâie și putem adăuga alte fructe de mare, după preferință. Quinoa reprezintă sursa de carbohidrați, chiar dacă suntem “la regim” pot fi incluși în dietă, în special pentru prânz. Sau “brunch”, adică un mic dejun mai consistent, mâncat mai târziu, dacă am dormit mai mult.

 

 

Mâncare de fasole cu bob mare

Cristian Margarit Publicat în de

fasole cu bob mare

Mâncare de fasole cu bob mare

Am mâncat pentru prima dată “gigantes plaki” (mâncare de fasole cu bob mare) în Grecia, dar apoi am regasit variante și în Turcia. Așa că mi-am cumpărat conserve când m-am întors în țară (sunt sigur că și la unele restaurante folosesc, nu o fac de la zero). Când s-au terminat și conservele am decis să-mi fac și eu. Dar cu o mică îmbunătățire.

Variantele tradiționale pot avea diverse specialități de carne (cârnați, șuncă afumată) sau brânză. De asemenea, diverse adaosuri de legume (morcov, ceapă, țelină). Eu am pus măsline kalamata fără sâmburi, pe care le aveam prin casă și nu știam ce să fac cu ele. Îmi place în mod deosebit gustul măslinelor gătite și consider că este o sursă bună de grăsime sănătoasă, mai bună decât uleiul.

Această fasole albă cu bob mare de la d’aucy este preparată în vid și nu conține conservanți, aditivi, zahăr etc. De asemenea, ambalajul nu are BPA. Este perfectă pentru salate, dar și pentru mâncăruri, nu aș avea timpul să înmoi și să fierb fasole în trei ape, să fim serioși.

Rețetă simplă și rapidă

Am multe lucruri de făcut cu timpul meu așa că încerc să fac rețete cât mai rapide și simple, dar gustoase. Aici am pornit de la sos de roșii cu puțin usturoi și ulei de măsline, am adăugat apoi fasolea din conservă și măslinele. Este suficient doar să le încălzim împreună, sunt deja “gătite” toate ingredientele. Rețeta tradițională presupune coacerea în cuptor.

Drept condimente am folosit “ierburi de Provence”, care merg foarte bine cu restul ingredientelor. Și niște măghiran proaspăt deasupra. Am în jardinieră diverse plante aromatice cu care dau o savoare deosebită rețetelor.

Da, în imagine apare și o felie de pâine, este o pâine cu maia, coaptă în brutăria de la Freshful by eMAG (hypermarket online cu livrare în București și Ilfov). Din când în când comand și câte o pâine mai specială odată cu restul cumpărăturilor. Au și variantă fără gluten și chiar una low-carb.

 

 

Salată de vară

Cristian Margarit Publicat în de

Salată de vară

Salata clasică de vară românească trebuie să includă castraveți și rosii. Dar, în loc de brânză, ca sursă de proteine am folosit o variantă vegetală: fasole cu bob mare. Și semințe de susan. Semințele de susan au foarte multe beneficii, dar cele mai importante sunt protecția vaselor de sânge și reglarea (creșterea) nivelului de testosteron. Foarte important pentru bărbați în toate anotimpurile. Dacă vor să mai fie bărbați.

Ingrediente

Am pus ce mi-a atras privirea: roșii, castraveți, ceapă roșie, semințe de susan, fasole albă cu bob mare, oțet balsamic, parmezan. Opțional putem avea și puțin ulei de măsline, sare, piper, alte condimente.

Vreau să mănânc pe cât posibil natural, local și în sezon. Însă am încredere doar în lanțurile de aprovizionare verificate, nu în oricine. Deci, pe primu loc grădinile părinților, apoi oameni pe care îi cu nosc personal și cel mai des… magazinele.

De ce magazinele? Pentru că acum avem și multe produse românești de la mici producători, inclusiv bio (roșiile din rețetă au fost bio- agricultură ecologică certificată). Verificate. Deci siguranță mult mai mare, păstrare în condiții optime. Și multe oferte de tip “preț avantajos” sau “save me” (click pentru detalii).

freshful

Verdeața este și ea foarte importantă, vara trebuie să profităm de toate frunzele pe care natura ni le oferă. Pentru seară putem adăuga și ceapă, usturoi. Fasolea cu bob mare are o textură deosebită, iar această variantă “al vapore” de la d’aucy poate fi inclusă direct în salată. Găsește și ea tot la Freshful by eMAG (click pentru a vedea ofertele).

Deci am comandat ingredientele și iată ce salată de vară a ieșit.

Dacă vrem și mai multă savoare atunci mergrem spre un oțet balsamic și puțin parmezan. Pentru cei care nu fac diferența între parmezan și telemeaua de oaie: parmezanul este o brânză din lapte crud de vacă, maturată mai multe luni sau chiar ani. Acest lucru permite transformarea proteinelor din lapte în peptide și chiar descompunerea în aminoacizi liberi (tirozină), care dau gustul specific, “umami”. Astfel ne permitem să folosim o cantitate foarte mică, deci mai puține calorii, mai puțină sare și evitarea excesului de calciu. Și telemeaua de oaie are calitățile ei și poate fi folosită, dar tot așa, cu grijă la cantități.

Fructe de mare

Cristian Margarit Publicat în de

peste

Fructe de mare

Sunt animale marine (în afara peștilor): scoici (midii, vongole, stridii, Saint Jaques), creveți, homari, caracatiță, calamari, melci, crabi. Deci nevertebrate, organisme simple. Sunt din ce în ce mai consumate și la noi, datorită globalizării și îmbunătățirii liniilor de aprovizionare. O parte pot fi găsite și în Marea Neagră, dar cele mai apreciate sunt cele din Mediterana sau din oceane. Pot fi pescuite (de captură) sau de crescătorie.

Sunt de preferat cele proaspete (de exemplu, creveții “gri”) și de captură. La acestea este importantă zona (FAO) de unde au fost pescuite (se poate verifica pe etichetă). Dar și cele congelate pot fi de calitate, mai ales că sunt mult mai accesibile pentru noi (ca preț, în primul rând).

Beneficii

Fructele de mare (crustacee, moluște, cefalopode etc.) sunt bogate în proteine ușor asimilabile, colagen, omega 3, fosfolipide, minerale (în special iod, zinc, seleniu), vitamine (în special A, D), substanțe cu efect antiinflamator și diverși antioxidanți.

Au beneficii inclusiv pentru fertilitatea feminină și masculină.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6276709/

Putem spune că sunt o mâncare ideală, inclusiv pentru creier și sistemul nervos. Faptul că sunt, în general, nevertebrate (nu au nici oase, în afara exoscheletului) le face ușor de mâncat chiar și în stare crudă.

Aceste beneficii sunt cu atât mai importante pentru cei care nu consumă carne, pentru că vorbim despre o valoare nutrițională similară sau chiar superioară.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4776937/

Riscuri

Având un metabolism simplu, pot reține mai ușor diverși poluanți din apă, de aceea este foarte important să știm de unde sunt pescuite sau cum sunt crescute. Deci să avem o sursă sigură, cunoscută.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7700650/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35259617/

De asemenea, timpul de transport poate aduce probleme legate de alterare sau contaminarea cu diverși agenți patogeni. Mare atenție și la cele congelate, să nu fie recongelate și să conțină cantități mari de aditivi chimici (conservanți). Unele pot dezvolta inclusiv histamină, periculoasă pentru persoanele sensibile.

Creveții au și o cantitate mare de colesterol iar toate, ca regulă generală sunt generatoare de acid uric, deci contraindicate celor cu predispoziție la gută. Există și persoane alergice la crustacee, deci vor fi evitate complet.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33527847/

Metode de preparare

Cu cât putem ține temperaturile de gătit mai jos, cu atât mai bine. Deci unele pot fi consumate crude, marinate, apoi gătite la bur, fierte (opărite sau în supe), la cuptor. Pe grătar trebuie să avem grijă să le protejăm, pentru că sunt foarte sensibile. Deci vom folosi o temperatură cât mai mică pentru frigere și vom prefera plita, nu grătarul “deschis”, cu fum. Prăjirea în aluat (pane) este contraindicată, fiind cea mai nesănătoasă metodă de preparare.

Recomandari de rețete

Având, în general, puține calorii, sunt utile și în regimurile de slăbire, dar și în orice dietă sănătoasă. Deși în anumite culturi sunt admise în post, religia ortodoxă din România nu permite consumul acestora, chiar dacă se consideră că nu au sânge.

Cel mai bine se combină cu salate și legume, dar și orez, paste, chiar mămăligă. Lămâia le însoțește de cele mai multe ori.

Click pe imagini pentru rețete!

Fructe de mare la grătar

fructe de mare

Salată cu creveți și avocado

salată cu creveți

Vongole cu orez și fasole roșie

Caracatiță pe pat de cartofi copți

Fasole cu fructe de mare

fructe de mare

Creveți cu orez

Midii

midii

 

 

 

 

Fructe de mare cu fasole

Cristian Margarit Publicat în de

fructe de mare

Fructe de mare cu fasole

Iată o rețetă mai ciudată, dar care poate folosi câteva legume și alte ingrediente pe care le avem în casă. Ne aduce aminte de vară dar este foarte potrivită pentru toamnă.

În această perioadă, pentru a susține imunitatea sunt foarte importante câteva minerale: zinc, iod, seleniu. Toate se găsesc în concentrații mari în fructele de mare. Fructele de mare au și un aport important de proteine, care ajută și ele imunitatea.

Ingrediente

E simplu: avem în casă stocuri de conserve (toți ar trebui să avem, pentru a reduce expunerea la risc atunci când mergem prea des la supermarket). Apoi, în congelator sunt, în general ingrediente pe care nu le găsim proaspete, în mod natural, în țara noastră: pește oceanic, fructe de mare.

Completăm cu legume: ceapă, țelină, roșii cherry și niște verdeață. Roșiile “cherry” au avantajul că sunt mai aromate și mi se par mai coapte decât roșiile “mari”, mai ales în extrasezon. Am găsit în solar la ai mei ultimele roșioare rămase de peste vară, sunt așa, mici și pline de gust. Putem completa cu suc de roșii dacă avem.

Comandă d'aucy

Folosim fasole cu bob mare, pentru că dă un gust deosebit și boabele rămân întregi, pentru aspectul vizual. O mâncare trebuie să arate și bine. Pentru că nu am timp să înmoi și să fierb fasole în două ape, aleg o variantă la conservă (fără conservanți, fără BPA), foarte bună, de la d’aucy (Comandă d’aucy).

Mod de preparare

E simplu: punem fructele de mare la dezghețat, apoi gătim legumele. Aici le putem trage în puțin ulei (putem avea și usturoi, ghimbir, ceapă, alte condimente, după preferință). Fructele de mare se gătesc repede și nu vrem să le supraexpunem la căldură, deci ele urmează după legume.

La final adăugăm fasolea și le mai lăsăm puțin doar cât să își combine aromele. Interesant este că această fasole cu bob mare este cea tradițională, a fost cultivată în Europa din cele mai vechi timpuri. Soiurile noi, colorate și cu bob mic, sunt aduse din “lumea nouă”, dupa “descoperirea Americii”.

La final vine verdeața și combinația noastră de fructe de mare și fasole este gata de… mâncat.

Pește și fructe de mare la grătar

Cristian Margarit Publicat în de

Fiind în vacanță am decis, împreună cu “echipa”, să dedicăm o seară gătitului acasă, profitând de un loc frumos, cu terasă și vedere la mare. Am reușit să găsim pește, creveți, sepie. Dacă au nevoie de ceva aceste “fructe ale mării”, au nevoie să fie proaspete. Cât mai proaspete. Vii, dacă se poate. Ce mâncăm noi în mod obișnuit în București (din supermarket) sunt foarte departe de acest obiectiv. Din fericire, acum avem în oraș câteva pescaderii (recomand Alioli și Bistromar) care se străduiesc (și chiar reușesc) să aducă pește proaspăt.

Le-am făcut la grătar. Am primit un grătar “de competiție” de la Heinner (HSEG-1800SS), exact înainte să plec în vacanță în Grecia, așa că l-am luat cu noi. Este un tip de grătar cu două zone, cu plăci care se pot întoarce (grătar, plită), cu tavițe pentru scurgerea grăsimii. Exact ceea ce vrei pentru un volum mai mare decât poți face cu un grill de bucătărie. Poate fi folosit și în interior, având ventilatoare pe lateral, care trag fumul și îl filtrează. Deci mai puțin miros decât la un grătar obișnuit.

Temperatura

Prefer grătarele electrice pentru că pot regla temperatura. Putem începe la o temperatură mai mare, pentru “sigilarea” sucurilor în interior, dar apoi voi reduce puterea, pentru a obține o “coacere” în interior, fără arsură la exterior.

Timpul

Cărțile și cursurile gastronomice dau anumiți timpi standard pentru a găti diverse tipuri de carne sau pește. Totuși, prefer să urmăresc atent starea alimentului și să decid eu când este gătit, dar nu ars. Astfel primește și acel gust special de “grătar” (aliment fript), dar nu trec în zona de a-l încărca cu substanțe periculoase. Ca atunci când carnea este neagră, carbonizată.

Condimentele și garniturile

Trebuie să fie cât mai bogate în antioxidanți și fibre, deci mergem spre salate, bine asezonate cu plante aromatice. Nu este cazul să adăugăm prea multă garnitură (cartofi, orez, pâine), cred că proteina + grăsimile din uleiul de măsline + fibrele și ce carbohidrați vin din legume vor fi arhisuficiente. Am făcut totuși un mujdei de usturoi și am folosit lămâie cât cuprinde.

Totuși, dacă am asemenea prospețime și calitate, vreau să simt gustul natural, așa că voi încerca să le mănânc simple, fără prea multe adaosuri.

Sfârșitul primei părți. Urmează partea a doua, în care povestim despre cum facem la grătar carnea și dacă e cazul să punem pe el brânză sau legume.

Aqua Challenge 2012

Cristian Margarit Publicat în de  

Daca esti sambata pe litoral si iti place sa inoti vino la Aqua Challenge II, maratonul de inot in mare organizat de Smart Atletic.

Suplimente.ro a pus intre premii si un produs excelent pentru recuperare in sporturile de anduranta. Prin continutul crescut de magneziu, Electro Endurance previne crampele musculare, lucru esential in inot:

La mare

Cristian Margarit Publicat în de

“Lactobar” nu este ceva porno ci este doar statusul meu pe messenger cand sunt la birou. Acum, in zilele grele de iarna mai puneam si “la mare, la soare” dar iata ca am ajuns pana la urma la mare. Am fost si destul de prins cu alte lucruri, iata insa impresiile.

snowbeach

Autostrada: dezastru total. In ziua cand am plecat o portiune era inca inchisa iar in rest zapada batatorita si poduri de gheata. Loganurile zburau pe langa mine facandu-ma sa ma gandesc la accidentul de pe A1 care avusese loc in ziua precedenta. Acum, eu accept ca unul vrea sa se sinucida si sa-si ia familia cu el, dar eu poate vreau sa mai traiesc. Oare vor putea fi vreodata domoliti acesti dementi?

Constanta avea un aer preocupat. Vara sunt oamenii relaxati, turisti, piele bronzata, haine lejere… acum parca toata lumea incerca sa se miste cat mai repede spre diverse destinatii, inclusiv eu. Gropi erau destule. Plin. Practic nu am vazut strada fara santuri si gropi. O zona care ar trebui sa fie, probabil, centrul istoric al Constantei este in paragina totala.

Am bagat niste muschi de vita, labneh, hummus, un ananas, niste batoane. Am mancat putin.

Inainte de “revolutie” se spunea ca exista un sentiment de sufocare. Acum cred ca predomina unul de frustrare. Unii am fi vrut sa traim intr-o tara care sa aiba macar drumuri, daca nu si alte elemente de civilizatie. Un domn care lucreaza pentru o institutie a statului imi spune ” nu sunt bani nici pentru toner, de unde bani pentru altele”. Asa e, de unde bani pentru “altele”?

Am vazut si cateva fenomene meteo noi pentru mine, cel mai impresionant fiind un or de ceata care  plutea deasupra pamantului pana la o inaltime de un metru si care invaluia totul, de parca eram pe varful unui munte care iesea din nor.

Baie nu am facut, astept sa se mai incalzeasca.

Discutii particulare ale persoanelor publice

Cristian Margarit Publicat în de 4

Ascultam ieri socat cum un om de cultura incerca sa-l scoata basma curata pe presedinte dupa ultima perla cu “scoala produce tampiti”. Dincolo de consideratiile statistice de genul “scoala produce si un procent de tampiti”, nu pot intelege cum o persoana publica, aleasa prin vot, poate pretinde sau poate aduce argumentul unei discutii particulare.

Din punctul meu de vedere, un om cu o functie publica, ALES in acea functie, NU are viata particulara. Viata acelei persoane apartine comunitatii din momentul in care a acceptat investirea in postul pentru care a candidat si pentru care a fost ales.

Faptul ca acum premierul ii zambeste unui ziarist si peste cateva momente il jigneste nu cred ca are absolut nici o scuza, indiferent de comportamentul ziaristului.

Evident, capacitatea de mare conducator poate sa nu fie in directa legatura cu bunul simt, cultura, respectul fata de semeni sau capacitatile intelectuale, dar lipsa acestora arunca o mare umbra de indoiala asupra modului de gandire si calitatii deciziilor luate de acea persoana.