Arhiva etichetelor: produse

Bunătăți tradiționale de iarnă

Cristian Margarit Publicat în de

Bunătăți tradiționale de iarnă

bunătăți tradiționale

Devine deja un obicei ca de 1 decembrie să se mănânce fasole cu cârnați (sau ciolan) și alte bunătăți tradiționale de iarnă. Din ce în ce mai puțini dintre noi le creștem și preparăm pe cont propriu, așa că suntem în căutare de variante „de cumpărat” cât mai „curate”. Aveți mai jos o selecție din ce am găsit eu interesant pe Freshful by eMAG, dar sunt disponibile acolo mult mai multe variante, pentru toate gusturile și buzunarele.

De la fasole cu cârnați gata făcută (sau ingredientele pentru a ne face singuri), diverse preparate din porc, mici și slănină până la murături și brânză de burduf, micii producători locali se întrec în rețete diverse și gusturi cât mai autentice. La acestea se adaugă sarmale, tobă, lebăr, jumări, ceafă sau coaste de porc pentru friptură și bineînțeles cozonacul, toate pot fi găsite fie gata preparate, fie sub formă de ingrediente, dacă avem timp sau vrem să „intervenim” și noi la rețetă.

Ce înseamnă „curate”?

Alimentele tradiționale erau automat „curate” pentru că nu se foloseau diverșii aditivi pe care îi au la dispoziție astăzi producătorii. Avantajul pentru comenzile noastre este că putem studia liniștiți lista de ingrediente pe site sau în aplicație. Ne uităm după rețete scurte, cu nume de ingrediente pe care le recunoaștem: carne, sare, condimente, eventual un antioxidant sau un nitrit, dar nu mai mult. Totuși, nu toți aditivii sunt periculoși, de exemplu nitritul este în regulă dacă nu vom expune apoi alimentele la temperaturi foarte mari (unde se pot forma nitrozaminele). Important este să nu prăjim sau să frigem excesiv mezelurile și produsele afumate.

Ideal, „curat” înseamnă: carne de calitate, proporție decentă (mai redusă) de grăsime, fără exces de sare, condimente simple, fără potențiatori de aromă, amidon, proteine vegetale, zahăr sau grăsimi hidrogenate. Faptul că putem compara etichetele direct în aplicație ne ajută să alegem varianta cea mai apropiată de „ca la țară”.

Ce am ales?

Fasolea cu cârnați înseamnă proteine, grăsimi și niște carbohidrați cu asimilare lentă (din fasole). Fasolea vine în plus cu fibre, ele au efect protector pentru tubul digestiv, ajută flora intestinală și sațietatea. La fel și murăturile, care aduc și ele fibre și acizi organici. Aici trebuie să ținem sub control cantitatea de pâine (sau să o eliminăm cu totul), pentru că altfel încărcăm și mai mult farfuria cu carbohidrați.

Controlul daunelor pentru fasole cu cârnați: alegem cârnați mai slabi, cu mai multă carne și mai puțină slănină, îi rumenim în cuptor sau AirFryer și lăsăm grăsimea în exces să se scurgă. Nu avem nevoie de foarte mult cârnat la o porție, sosul de fasole, bine condimentat cu cimbru, foi de dafin, usturoi, piper și boia, are deja gust intens. Putem folosi o cantitate minimă de ulei la călirea legumelor sau chiar să le înăbușim și să îngroșăm sosul pasând o parte din boabe, nu cu făină. Două–trei rondele de cârnat de calitate, puțină pâine integrală și o porție decentă de fasole fac deja diferența față de farfuria „clasică” plină de cârnați grași și pâine albă.

Preparatele din porc presupun un aport mai mare de grăsimi, ceea ce face necesară o reducere a grăsimilor și carbohidraților din restul dietei noastre. De asemenea, avem grijă să le preparăm cu atenție, să nu generăm prea multă arsură. Deci încercăm temperaturi mai mici și timpi mai lungi de preparare. Eu pun cârnații sau micii la cuptor sau AirFryer, ies foarte buni și o parte din grăsime se scurge, fără a fi arsă. La friptură, un strat cât mai mic de grăsime, carne mai slabă (mușchi, cotlet) și multe legume în tavă ajută la gust și la digestie.

Avem o diversitate mare: am ales jumări, ceafă de mangalița (fragedă), mușchi afumat, jumări, slănină. Chiar și niște mici din porc și vită. Și muștar natural. Pentru cine evită porcul am pus pe listă un kebab de vită, am tot testat varianta asta de carne tocată bio și a fost în regulă. La mici și kebab strategia este similară: porție mai mică, mai puțină pâine, fără cartofi prăjiți.

La aperitive, platourile cu tobă, lebăr, mușchi afumat, slănină și brânzeturi pot fi echilibrate cu legume crude: ceapă verde, ardei, ridichi, castraveți, frunze de salată. Punem în farfurie și ceva colorat, nu doar maro și bej.

Pentru o altă masă mergem pe o mămăligă cu brânză de burduf. Dacă e frig și ai făcut efort fizic, aceste calorii vor veni la fix. Dacă ești o persoană sedentară atunci ar trebui să calculezi cantitatea pe care ți-o permiți. Brânza de burduf este concentrată, sărată, grasă, foarte gustoasă, dar densă caloric.

Cozonacul și prăjiturile de casă fac și ele parte din „peisaj”. Aici “damage control” înseamnă să alegi desertul preferat, să mănânci o porție clară, nu să ciugulești toată ziua. E mai bine un fel de desert mâncat conștient, după masă, decât bucățele mici din mai multe dulciuri diferite, pe parcursul întregii zile.

Cu ce le asociem?

Întotdeauna lângă carnea în cantitate mare este bine să fie legume sau salată. Legumele și salata vin cu fibre, antioxidanți, fitonutrienți cu efect benefic. Au și un efect „de volum” care ne va ajuta să mâncăm mai puțin. O salată mare de varză, sfeclă, morcov sau un amestec de murături bine clătite de sare poate echilibra farfuria surprinzător de bine.

Iar în cadrul dietei zilnice este bine să includem și citricele. Prin vitamina C și antioxidanți ele oferă protecție imunitară, ajută sănătatea pielii și starea de bine. Se digeră ușor și vor ajuta tranzitul intestinal prin fibrele conținute. Pot fi și un desert mai ușor, în zilele în care vrem să „luăm o pauză” de la prăjituri.

Strategii simple

Pe lângă alegerea unor produse mai curate și ajustarea rețetelor, contează mult și strategia pe ansamblu. Putem păstra tradiția și gustul, dar să reducem șocul asupra organismului.

Dacă știm că prânzul sau cina vor fi o masă tradițională, cu multe preparate din porc, încercăm ca restul zilei să fie mai simplu: dimineața un iaurt cu nuci și un fruct, la prânz o supă sau o ciorbă mai ușoară, iar masa grea să fie singurul festin al zilei.

O plimbare lungă după masă, un pic de joacă cu copiii, o urcare de scări în loc de lift sau chiar o alergare ușoară, dacă este obiceiul deja format, vor ajuta la controlul glicemiei și al trigliceridelor și vor susține digestia.

Cei cu probleme de sănătate (diabet, prediabet, ficat gras, trigliceride crescute, gută, hipertensiune, boală cardiovasculară) trebuie să fie și mai atenți: carne puțin mai slabă, porții mai mici, mai multă salată, murături bine clătite, cât mai puțin desert și alcool.

Hidratarea

Este clar că pe lângă apă se vor strecura și alte băuturi. Ținem la minim băuturile „răcoritoare” cu zahăr, care aduc calorii goale și cresc foarte mult glicemia. Dacă alegem să bem un vin, măcar să fie unul de calitate, este o selecție foarte mare din care putem alege. Încercăm să alternăm fiecare pahar de alcool cu un pahar de apă sau ceai, atât pentru hidratare, cât și pentru a reduce cantitatea totală de alcool.

Ce evităm?

Evităm alimentele de „umplutură”, dulciurile industriale, băuturile cu zahăr, cantitățile mari de pâine și alcool. Nu este o problemă să gustăm, să ne bucurăm de toate, dar cu măsură. Ideal este să evităm combinația maximă: multă carne grasă, multă pâine albă, desert mare și mult alcool în aceeași seară.

Evităm și pauzele alimentare prea mari, pentru că ele pot duce la o compensare la mesele ulterioare, cu excese greu de controlat. Mai bine gustăm puțin câte puțin din toate, cu porții conștiente, decât să „postim” toată ziua și apoi să mâncăm tot ce prindem seara.

 

Post ușor

Cristian Margarit Publicat în de

Post ușor

post ușor

Cum ținem un post ușor? Ușor ar însemna să mâncăm sănătos, dar și accesibil. Cu gătire minimă sau chiar deloc. Cu 2-3 mese pe zi. Pentru persoane cu puțin timp disponibil pentru a alerga după ingrediente și a petrece timpul necesar gătirii unor rețete complexe. Sigur, într-o lume ideală am avea o persoană care să gătească pentru toată familia, ca în trecutul nostru idealizat, unde o bunică sau o mătușă avea grijă de mai multe rude.

Norocul nostru este că acum găsim și alimente de post gata preparate sau semipreparate, din care ne putem forma ușor o dietă sănătoasă. Mai mult, aceste produse sunt la câteva click-uri distanță și ne sunt aduse la ușă sau la serviciu. Eu comand mult pe Freshful by eMAG, inclusiv apă și alte lucruri necesare în casă, nu doar mâncare. Pentru a ne ajuta, au chiar o categorie specială de produse vegetale de post.

În alte articole despre post aici pe blog aveți exemple de rețete și meniuri zilnice dar acum îmi dau o nouă provocare: doar mâncare comandată direct, cu minim de preparare. Sigur, o salată sau o supă cremă seara ne putem face, dar atât.

Unde suntem atenți?

În primul rând să evităm alimentele de post nesănătoase. Paradoxal, deși postul se vrea a fi o perioadă de curățare (inclusiv a trupului), cele mai rele pseudoalimente sunt vegetale: zahăr, făină, ulei. Sigur, avem excepții: zahăr (eventual de cocos) la cafea, produse de panificație multicereale, de secară și cu maia, ulei de măsline extravirgin. În cantități mici. Altfel evităm tot ce are mulți aditivi din categoria aromelor, coloranților artificiali și ingrediente de slabă calitate, cum ar fi zahărul alb, uleiul de palmier, făina albă.

Ce putem alege gata de mâncat?

Concentrarea este pe sursele de proteine. Într-o dietă de post lipsesc produsele de origine animală, care sunt bogate în proteine, așa că va trebui să căutăm și să combinăm sursele vegetale. Avem, în primul rând, leguminoasele: fasole, mazăre, linte, năut.


Apoi nucile și semințele, surse de grăsimi sănătoase, proteine, fibre, minerale, vitamine. Pot fi gustări sau incluse în salate sau le putem avea direct sub formă de paste tartinabile, cum este și untul de arahide.

Ciupercile pot aduce și ele o cantitate mică (sarmale de post, cu ciuperci), la fel cerealele (tărâțele de ovăz) și pseudocerealele (quinoa, mei, amarant).

Conservele la borcan sau cutie de tablă fără BPA ne aduc pe masă imediat proteine ușor de mâncat direct sau de inclus în rețete simple, care nu necesită gătire, fiind deja gătite. BPA (bisfenol A) este un “conservant pentru plastic” și acționează ca disruptor hormonal (xenoestrogenic), deci este de evitat. La unele conserve el este inclus în filmul de protecție de pe interior, care previne contactul alimentelor cu metalul. 

O salată cu năut se face “pe loc” și este foarte sățioasă. O supă-cremă de linte ne ia câteva minute, doar punem ingredientele în blender și le transformăm într-o cină delicioasă, hidratantă și care ne încălzește.

Pentru micul dejun avem și gata preparate, sub formă de fasole bătută, hummus, diverse alte combinații cu caju sau amarant. Pot fi puse rapid pe o pâine crocantă de secară sau o pâine multicereale cu maia.

În postul Crăciunului se mănâncă și pește în foarte multe zile, așa că ne putem orienta rapid spre o pastă de pește (mie imi place cea de ton), conserve (eventual la borcan), pește marinat, sushi sau diverse tipuri de fructe de mare.

Salatele

Deși este iarnă, salatele sunt acum disponibile și consider că este bine să facă parte din dieta noastră zilnică. Aici avem posibilitatea să adăugăm nuci sau semințe și să le facem la wok, salate “calde”. Prefer, desigur, variantele gata spălate și tăiate. Putem rămâne și la salate fără frunze, de exemplu din rădăcinoase.

Legumele

Găsim proaspete sau conservate, inclusiv sub formă de zacusă (chiar cu pește), sfeclă cu hrean sau diverse alte variante. De iarnă sunt în special andivele, feniculul, anghinarea dar și ardeii, dovleceii, vinetele, brocoli, conopida, varza de Bruxelles, spanacul. Cele mai multe au ajuns să fie cultivate în acest sezon și la noi în țară, datorită climei mai blânde, în special în partea de sud.

Fructele

Pe lângă fructele tradiționale, locale, de la mici producători români, putem profita și de o gamă foarte mare de fructe exotice, de la “banalele banane” până la ananas, fructul pasiunii și chiar fructele de pădure. Ocazional putem mânca și niște “fructe concentrate” (gemuri, dulcețuri, compoturi, de preferat fără zahăr), dar cu mare grijă la totalul caloriilor.

Deserturi, dulciuri și alte mici plăceri vinovate

Tot ocazional putem mânca și câte ceva deosebit, cei mai mulți producători oferă acum variante de post pentru prăjituri, cornulețe, plăcinte, înghețată și altele asemenea.

Dieta fără zahăr

Cristian Margarit Publicat în de

fără zahăr

Dieta fără zahăr

Vedem oameni în jurul nostru care prezintă câteva zile de dietă fără zahăr ca pe o mare realizare. Dintr-un anumit punct de vedere chiar este. Dar dieta naturală a omului a fost, sute de mii de ani, fără zahăr, doar zaharuri naturale. Chiar și astăzi, vânătorii și culegătorii (puțini, câți a mai lăsat „lumea civilizată” în viață) apreciază în mod deosebit mierea, de exemplu.

Facem diferențierea dintre zahăr (sucroză = glucoză + fructoză) și zaharuri atunci când citim etichetele. Încercăm să găsim dacă produsul are zahăr adăugat și în ce cantitate. Pentru că până la 20-30g pe zi, la o persoană activă nu este o problemă. Iar majoritatea alimentelor pe care le găsim în magazine (ingrediente de bază) nu au zahăr adăugat. Mă refer aici desigur la alimente precum legume, fructe, nuci, semințe, carne, ouă ori lactate.

Acum este mai ușor să verificăm asta pentru că majoritatea etichetelor se găsesc deja pe site-urile hypermarket-urilor online. Eu când comand de pe Freshful by eMAG îmi iau câteva minute în plus și mă informez.

Este mai dificil să facem asta în magazine, când alți cumpărători ne suflă în ceafă sau când trebuie să alergăm printre rafturi pentru a găsi ce avem nevoie. Pe site sau în aplicație au chiar o categorie specială de Produse fără zahăr (click pentru mai multe detalii).

Mai ales pentru persoanele cu diete speciale (diabet, keto, low-carb) este mult mai ușor de găsit și câte un „înlocuitor” atunci când avem poftă de ceva dulce, dar vrem să ținem zahărul la minim.

De ce se pune zahăr în anumite produse?

Zahărul a apărut ca o nevoie, în primul rând pentru plăcerea celor care și-l permiteau. Apoi pentru că este o sursă de energie foarte concentrată și ușor de transportat, în timpul epocii coloniale.

Are un gust inegalabil și dă rețetelor o textură și o savoare cu totul deosebită, aceasta este calitatea lui. Putem găsi variante de îndulcitori calorici sau non calorici însă ele sunt un compromis. Și pot fi un compromis bun, pentru că excesul de zahăr din alimentație este una dintre problemele majore ale umanității. Și una dintre cauzele bolilor „omului modern”, de la diabet și obezitate, la cancer și de la cariile dentare, la bolile cardiovasculare.

Zahăr adăugat

Când evaluăm un produs și încercăm să aflăm dacă are zahăr adăugat, nu ne ferim de zaharurile prezente în mod natural în alimente. Pentru că inclusiv în iaurt avem lactoza din lapte (galactoză și glucoză) care apare pe etichetă drept „zaharuri”. Dacă un iaurt cu fructe are zahăr adăugat, acesta apare în plus față de sursele naturale (laptele și fructele).

La fel se poate întâmpla și pentru porumbul dulce la conservă, de exemplu. Unele conserve pot avea și zahăr adăugat, însă acesta este într-o cantitate prea mică pentru a ne afecta sănătatea.

Putem avea diverse combinații de glucoză și fructoză în alimentele procesate, trebuie să fim atenți inclusiv la siropuri (siropul de porumb, de exemplu). Iar siropul de agave, de arțar sau mierea au o compoziție foarte asemănătoare și practic nimic benefic în plus. Teoretic au, mai ales față de zahărul alb, însă diferențele sunt infime, iar la cantitățile pe care ne permitem să le consumăm, acestea nu prea contează.

Ce alegem?

Dacă avem de ales, alegem fără zahăr, iată câteva exemple:

Ciocolata fără zahăr poate avea o cantitate mai mare de cacao (până la 90%) sau poate să fie îndulcită cu înlocuitori de zahăr. Nu are neapărat mai puține calorii, dar indicele glicemic și impactul asupra glicemiei și insulinei vor fi minime. Astfel nu se întrerupe un proces de ardere a grăsimilor. Desigur, trebuie să fim atenți la cantitate, ca pentru orice aliment.

Au apărut și game de iaurturi fără zahăr adăugat (cum este Activia) sau chiar variante de budincă proteică, cu îndulcitori.

Gemuri și dulcețuri fără zahăr putem găsi inclusiv de la mici producători români. Aici avem, sub formă concentrată, cantitatea de zaharuri din fructe (în principal fructoza, dar nu numai). Avantajul pentru fruct este că mai conține și o oarecare cantitate de vitamine, minerale, fibre, antioxidanți, fitonutrienți.

Fulgii de porumb fără zahăr sunt cei pe care îi prefer și eu, aș vrea chiar să fie sărați, pentru că îi mănânc cu iaurt. Dar și fulgii de ovăz sunt buni, pot fi incluși în combinații cu lapte, cacao, fructe, nuci, pentru o variantă mai sănătoasă a „cerealelor de dimineață”.

Îndulcitori

Din punctul meu de vedere, este mai sigur pentru sănătate să avem zahăr în aliment decât îndulcitori artificiali. Poate suna ciudat, dar prefer să dau organismului ceva ce poate recunoaște și folosi decât substanțe de sinteză despre care aflăm peste câțiva ani că erau dăunătoare. Cu condiția să suplimentăm efortul fizic, sportul, munca.

Totuși, consumul ocazional de îndulcitori artificiali poate să ne ajute la menținerea dietei, la satisfacerea unei pofte, fără riscuri reale. Avem aici două variante de batoane, foarte utile ca gustare sau mâncare de urgență, inclusiv după antrenament.

Din fericire există și îndulcitori naturali, non-calorici sau cu puține calorii, cum sunt eritritolul, xilitolul, stevia, care sunt siguri și nu au contraindicații. Îi găsim incluși în diverse „dulciuri fără zahăr”, pentru cei mai pofticioși dintre noi.

Alimente “de dieta”

Cristian Margarit Publicat în de  

Scriam in 2008 despre ce gasim pe rafturile magazinelor drept produse de dieta. Dupa 5 ani parca e si mai rau.

De-a lungul timpului s-au propus mai multe metode pentru a ne satisface placerile culinare fara calorii sau fara riscul de ingrasare: painea care slabeste, lactate degresate, suplimente care sa blocheze asimilarea unor nutrienti, indulcitori de diverse tipuri.

In culturism si fitness avem solutiile invechite pentru dieta de ardere a grasimilor. Noi propunem inclusiv dulciuri care te ajuta sa slabesti.

In curand vom lansa o linie de “dulciuri pentru slabit“, da, folosim anii de experienta si documentare pentru a aduce, in sfarsit, pe piata placerea nevinovata si chiar utila.

Ca de obicei, cea mai interesanta propunere sau intrebare va fi premiata cu un voucher de 150 de lei pentru cumparaturi de pe www.suplimente.ro
Puteti pune intrebarile pe facebook Get FIT (pe wall, nu ca mesaj privat), pe messenger la getfit.radio sau la telefon (sau SMS) 0734 22 02 02

Ce bagam in noi?

Cristian Margarit Publicat în de 39

Asa cum exista o rubrica de “Unde mancam?” cu review-uri de restaurante si bodegi, pornesc si una despre alimentele propriu zise. Vor primi o atentie speciala alimentele procesate, cu reclame si etichete minicinoase, suplimentele nutritive magice, bauturile cu zahar si alcool. Desi se poate considera ca cine e atat de prost incat sa “bage in el” alimente din aceasta categorie isi merita soarta, exista si o categorie de oameni care poate au nevoie de un mic impuls ori argument pentru a alege sanatatea. Pentru ei avem aceste articole.

De fiecare data cand vad reclame mincinoase ori produse care pretind beneficii false pentru sanatate ma intreb de ce nu am curajul sa fac publice si aceste review-uri la produse. Poate din cauza puterii financiare a acestor vanzatori de otrava, care folosesc minciuna drept mijloc de a-si gasi fraierii (cumparatorii). Din pacate banii lor murdari cumpara si multi medici/nutritionisti/redactori astfel incat devine o munca de Sisif pentru mine. Evident ca atunci cand incerci sa gasesti informatii reale despre margarina, bere, cafea, alcool, “sucuri”, cereale, soia si altele asemenea te vei lovi de nenumarate articole si studii platite de producatori, fiind practic imposibil sa mai gasesti dovezile “contra”, desi ele sunt rezultatul rationamentelor elementare.

Daca aveti informatii/dovezi cu privire la continutul nepotrivit al unor alimente va rog sa imi dati de stire si le voi face publice. Ar fi o idee sa ne permitem efectuarea de teste adevarate la produsele alimentare, nu simulacrul de verificare intreprins de functionarii corupti sau prea plictisiti pentru a se opune sistemului. Aceste teste sunt foarte scumpe si ar putea fi facute in urma strangerii de fonduri, inclusiv prin donatii pe acest blog.

Prin tarile civilizate acesti viermi nu isi permit sa isi faca de cap dupa cum vor pentru ca pretinderea de beneficii false pentru sanatate a fost interzisa prin lege si statul sau asociatiile de consumatori deja au castigat procese importiva lor. Deocamdata aceste articole vor fi parolate, astfel incat sa fim ceva mai feriti de slujitorii raului, cei care ne arunca in fata otrava in loc de alimente. Este evident ca reprezentantii lor sunt la curent cu ce scriu dar in acelasi timp si ca am in maneca nenumarate argumente cu care sunt pregatit sa reactionez atunci cand sunt atacat (vedeti ce s-a intamplat cu magiunarii).

Va rog nu insistati cu “da-mi si mie parola”. Cine consider ca trebuie sa o aiba o va primi la o simpla cerere. Primirea parolei inseamna acceptarea confidentialitatii.

Precomenzi pe www.suplimente.ro

Cristian Margarit Publicat în de  

Suplimentele nutritive Now Foods de pe www.suplimente.ro pot fi acum precomandate. Astfel te asiguri ca vei primi produsele dorite fara costuri de transport in momentul cand ele sunt disponibile.

Acest sistem este foarte util pentru cei care isi planifica atent alimentatia si suplimentatia, fara a ajunge in situatia de a i se “termina” un produs pe care vor sa-l ia in continuare. De asemenea, produsele noi, aduse in cantiati mici, pot avea o cerere mare, deci daca vrei sa incepi folosirea lor este bine sa iti rezervi cantitatea necesara pentru durata prevazuta.

Acum zona de informatii de pe www.suplimente.ro are si un aspect mai prietenos, pe langa faptul ca sunt adaugate in mod frecvent articole si informatii noi.

Prin formularul de contact de pe www.suplimente.ro puteti obtine informatii despre administrearea produselor Now Foods si recomandari din partea www.suplimente.ro

Cresterea in inaltime

Cristian Margarit Publicat în de  

Despre cresterea in inaltime, pe getfit.ro. Din articol afli ce factori contribuie la stimularea cresterii in inaltime sau la blocarea ei, despre suplimentele nutritive care pot stimula cresterea in inaltime.

Eu unul mi-am depasit cu 25 de centimetri media parintilor(de la 163cm la 187cm), factorul principal fiind, dupa parerea mea, cele 16 ore de somn pe zi in timpul vacantelor de vara din liceu, vitaminele si mineralele sub forma de suplimente, antrenamentele usoare cu greutati si cantitatile uriase de mancare consumate in acea perioada.

Ce sa nu mancam in post

Cristian Margarit Publicat în de  

Eu vad postul ca pe o detoxifiere sau purificare. Renuntarea la produsele de origine animala are printre scopuri curatarea corpului si spiritului. Produsele de post gasite prin magazine par sa fie tocmai pe dos concepute: ultraprocesate, chimizate, cu multe calorii “goale”, aditivi, ingrediente de foarte proasta calitate(zahar, margarina, faina alba, soia, sirop de glucoza/fructoza etc.). Despre ce sa mancam in post am scris in articolul Dieta vegana optimala iar despre suplimente am scris in Suplimente utile in perioada de post.

Daca ai un motiv oarecare sa renunti la carne, “pateu”, cremwursti sau branza(religios, etic, ecologic) atunci de ce ai cauta un produs care sa imite carnea?  Daca vrei sa-ti purifici corpul de ce l-ai imbuiba cu zahar, amidon si reziduuri industriale? Daca renunti la grasimile animale crezi ca margarina si uleiurile arse au vreun beneficiu pentru sanatate? Ti se pare ca slabirea din post se datoreaza cumva dulciurilor “de post” sau doar malnutritiei?

Ar mai fi de completat: daca tot tii post… de ce in restul anului iti bati joc de corpul tau? Si de ce postul se incheie cu abuzuri alimentare?

Produse alimentare de baza

Cristian Margarit Publicat în de  

field

Care sunt produsele alimentare de baza? Junk procesat importat? Alimentele ieftine si toxice? Zahar alb, ulei de floarea soarelui, faina alba de grau? Pieptul de pui umflat cu apa sarata? Laptele plin de hormoni si antibiotice? Chiar si pomana electorala a fost data tot in astfel de “alimente”. Acum sunt propuse pentru o scadere/scutire de taxe.

Daca pentru alimentele de proasta calitate exista facilitati fiscale se va stimula productia (sacrificand productia de alimente sanatoase), importul (afectand cursul valutar) si consumul (afectand sanatatea oamenilor). Atunci cand se cheltuie bani (publici) pentru “ajutoare” oferite sub forma acestor produse, se dau pesti stricati acelor oameni in loc sa fie invatati sa pescuiasca (sa-si produca singuri mancarea). Metode exista, agricultura a evoluat si pe diverse cai paralele, nu doar pe sistemul “mult, chimizat, procesat”.

Ce este gresit cu zaharul, uleiul de floarea soarelui si faina alba? Toate trei sunt alimente ultra-rafinate, aducatoare de energie dar practic lipsite de vitamine, minerale, oligoelemente, fitonutrienti. Un combustibil ieftin dar foarte daunator sanatatii. De ce sunt considerate “alimente de baza” mi se pare evident: pentru ca muncitorii si paturile sarace trebuie sa fie exploatate la maxim in perioada de viata activa si apoi sa cheltuie banii pe medicamente si servicii medicale iar in final sa crape rapusi de bolile cronice si degenerative provocate de malnutritie. Sunt si multi reprezentanti ai “clasei mijlocii” care, desi ar avea posibilitatea financiara si informatiile necesare, aleg sa se hraneasca tot cu variante de pseudo-alimente bazate pe zahar, faina, ulei (sau margarina). Vorbim aici de “grosul” caloriilor, nu de alimentele de calitate care apar ocazional in dieta.

In opinia mea, ar trebui sa avem o alta lista cu alimentele de baza, care ar trebui sa fie taxate cel mai putin sau chiar deloc, pentru a asigura oamenilor mancare ieftina si de calitate, cu economii in sistemul de sanatate pe termen mediu si lung, cu o stare de multumire si fericire crescuta a oamenilor, chiar in conditiile altor privatiuni. Ar aduce la un nivel decent de trai si un numar foarte mare de asa-zisi tarani, care acum renunta la a produce mancare si isi cheltuie putinii bani in “market”-urile aparute peste tot.  Deci, toate alimentele neprocesate sau putin procesate sa fie in aceasta categorie, nu doar cateva.

Scutirea de taxe pentru aceste alimente (pe tot lantul de la productie la consumator) ar stimula in mod cert productia si consumul, ar dezvolta industrii pe orizontala (masini agricole, prelucrarea alimentelor, depozitare, transport, comert) si, prin scaderea costului “cosului zilnic”, ar lasa mai multi bani disponibili pentru alte forme de consum. In cazul alimentelor evaziunea fiscala este preponderenta si importurile masive, deci a reduce taxele ar avea un impact minor asupra veniturilor la buget insa ar adauga o tendinta de echilibrare a balantei comerciale prin reducerea deficitului cauzat de importurile mult mai mari decat exporturile.

In acest moment Romania are una dintre cele mai slabe calitati ale alimentelor din Europa. Se mananca prost si scump. Oare in cati ani am putea deveni renumiti pentru calitatea deosebita a alimentelor “made in Romania”? Ar stimula asta si turismul rural?

Pe scurt: decat sa importam alimente de proasta calitate si sa ajungem sa platim mult pentru ele este mai bine sa producem alimente de buna calitate, mai ieftine. Pamant ar mai fi. Mai ramane sa se gaseasca si oameni care sa-l munceasca. Un astfel de sistem ar functiona in mod natural: sadesti samanta si culegi roadele, fara prea multe reglementari, complicatii si investitii. Portite legislative exista, iar daca nu sunt ele trebuie create. Pana la urma este o situatie speciala, nu? Greier metamorfozat in furnica.

Junk bio, ecologic sau organic

Cristian Margarit Publicat în de

Junk bio. Pare sa fie o contradictie, dar nu este nici macar un paradox. Este doar comert.

Companiile agricole si micii comercianti au capitalizat asaltul informational “ecologic” din ultimii ani, confiscand ideea de mancare sanatoasa. Astfel, se ajunge ca in magazinele “bio” sau in raioanele “bio” din diverse supermarketuri sa gasim tot junk: zahar, dulciuri, paste, soia, orez, faina. Numai porcarii. Prea putine lactate fermentate si legume/fructe. Si mai putina carne. Si mai putine nuci/seminte/alune.

Practic, daca vrei sa tii o dieta sanatoasa dupa standardele anilor 2000 nu ai ce cumpara din aceste magazine mincinoase. De ce mincinoase? Pentru ca induc ideea ca acele junk-uri bio ar fi sanatoase. Chiar daca este “bio”, zaharul este daunator sanatatii. La fel cerealele si soia.

De ce gasim insa aceste junk-uri bio in loc sa putem gasi alimentele bio adevarate de care avem nevoie pentru o dieta sanatoasa? Simplu, pentru ca aceste porcarii gen zahar, paste si soia au niste costuri de productie extrem de mici, dar pot fi vandute la pret de carne de vita, somon sau nuci de brazilia, ca sa enumar doar cateva alimente de calitate inalta. Pentru ca acele profituri foarte mari permit cheltuieli de promovare mari, care pot convinge omul neinformat sau ignorant, pentru ca in final consumatorul este cel care plateste publicitatea cu care este inoculat sau spalat la creier.

Un alt aspect major al alimentelor bio este controlul continutului de nutrienti si/sau contaminanti. Am putea crede ca cele “bio” sunt mai curate, pentru ca nu se folosesc chimicale in procesele de productie. Insa acest lucru se face pe baza unor declaratii si al unor presupuse controale care sunt prea departe de consumator incat sa putem avea incredere in ele. De asemenea, standardele “bio”, “eco” sau “organic” permit si folosirea unor chimicale, in anumite limite. Deci acelasi aer, acelasi pamant, aceeasi apa si chiar o parte din aceleasi chimicale si metode artificiale.

Produsele nu sunt realmente testate pentru nutrienti si contaminanti pentru a vedea macar daca exista o diferenta reala intre cele bio si cele clasice. Deci poti manca la fel de multa dioxina sau plumb dintr-un produs bio ca dintr-un produs presupus chimizat.

Deci gandeste-te de doua ori inainte sa te duci ca un zombi si sa cumperi orice porcarie doar pentru ca scrie “bio” pe ea.