Arhiva etichetelor: reteta

Umami: Vlad Pădurescu, fructe de Marea Neagră

Cristian Margarit Publicat în de

Fructe de Marea Neagră

Marea Neagră

La Umami: al 5-lea gust, pe PRO TV, 12 octombrie 2025, avem o reinterpretare a unei rețete mediteraneene, cu fructe de Marea Neagră. Adică animale marine care pot fi găsite local. La nivel mondial, dieta mediteraneana este considerată ca fiind una dintre cele mai sănătoase. Se observă și mici ajustări, în funcție de contextul unde este aplicată, după cum ne arată Chef Vlad Pădurescu.

Când vorbim despre “dieta mediteraneană”, ne gândim la pește și fructe de mare, ulei de măsline, soare și vin. Și somnul de la prânz. Dar realitatea este că această dietă, așa cum o vedem astăzi în articole și reclame, este mai degrabă o invenție comercială americană decât o tradiție autentică. Se mănâncă divers în această zonă geografică, ingredientele și modul de preparare diferă de la o regiune la alta. În schimb, principiile de bază rămân valabile: simplitate, prospețime, echilibru, ingrediente locale, sezoniere și naturale.

Vlad Pădurescu

Rețeta din emisiune

Chef Vlad Pădurescu a înlocuit orezul clasic cu fregola sarda, o pastă rustică din Sardinia, bogată în proteine și fibre, care păstrează textura cremoasă, dar menține glicemia mai stabilă. Apoi, în loc de dorada sau caracatiță importată, am avut crabi de Marea Neagră, rapane, aterină și garizi, totul într-un bisque aromat din cochilii și legume.

Rezultatul este o “farfurie” completă:

  • carbohidrați cu asimilare lentă

  • proteine de calitate,

  • grăsimi bune din omega-3,

  • minerale marine precum iod, seleniu, magneziu, calciu

“Dieta mediteraneană” reinterpretată devine, practic, o dietă a Mării Negre, cu ingrediente din surse sustenabile, cu puține calorii dar bogate în nutrienți: mâncare adevărată, gătită simplu, din produse locale.

Rapanele – considerate “exotice” – sunt de fapt o specie invazivă, deci consumul lor ajută ecosistemul. Aterina se mănâncă cu tot cu oase, deci aduce calciu natural. Crabul și garizii oferă proteine ușor digerabile și antioxidanți precum astaxantina. Salicornia, planta sărată de mare, completează tabloul cu iod și clorofilă.

Această combinație este un exemplu de „mediteranean reinventat” care se menține la înălțime. Adevărata dietă mediteraneană nu ține de geografie, ci de principii: ingrediente simple, locale, gătite natural, cu bucurie și respect pentru corp și natură.

Concluzie

Dieta mediteraneană ne oferă sursă de inspirație pentru alegerea ingredientelor, modalitățile de gătit și combinarea lor, pentru a ne menține starea de sănătate și a preveni bolile omului modern. Totuși, nu trebuie idealizată: în această zonă se bea și alcool, se mânâncă și prăjeli, dulciuri sau alte alimente nesănătoase iar longevitatea ține și de factori genetici, sociali, economici.

Umami: Sebastian Soltan, musaca de vinete

Cristian Margarit Publicat în de

Musaca de vinete cu cremă de brânză feta

musaca

Când vorbim despre musaca, gândul ne duce la un preparat bogat, consistent, cu straturi generoase de carne, legume (cartofi) și sos cremos de brânză. Dar ce-ar fi dacă am păstra sursele de proteine dar fără cartăfi și am transforma-o într-o variantă mai ușoară, mai echilibrată și mai prietenoasă cu metabolismul? Așa rezultă musacaua de vinete cu cremă de feta, o reinterpretare inspirată de bucătăria balcanică și rafinată prin detalii mediteraneene.

În emisiunea Umami: al 5-lea gust din 5 octombrie 2025, la Pro TV, Sebastian Soltan prepară o musaca interesantă, cu vinete în loc de cartofi, după o rețetă grecească.

De ce vinete și nu cartofi?

Vinetele sunt o alegere strategică pentru oricine vrea o masă consistentă, dar ușoară. Au mai puțini carbohidrați și mai multe fibre decât cartofii, mențin glicemia stabilă și oferă o textură cremoasă, perfectă pentru straturile musacalei. În plus, conțin nasunină, un antioxidant specific cojii violet, care protejează celulele nervoase și ficatul. Atenție: atunci când le coacem folosim o temperatură scăzută, vrem să le punem în valoare gustul și aportul nutritiv, nu să le distrugem.

Dincolo de nutriție, vinetele sunt o poveste culturală, aduse din Asia de Sud-Est, adoptate de lumea arabă și ajunse la noi prin influențele turcești. Musacaua e, practic, o punte între Orient și Europa, între tradiție și modernitate.

De ce carne de vită și porc, jumătate-jumătate?

E combinația ideală între suculență, aromă și densitate nutritivă. Vita aduce proteine complete, fier ușor asimilabil și creatină, perfecte pentru refacerea musculară. Împreună, cele două tipuri de carne oferă echilibru energetic și gust autentic, fără să devină grele pentru digestie.

 „Mirepoix”-ul românesc: ceapă, apio și morcov

Baza de gust a sosului de carne e ceea ce francezii numesc „mirepoix”: ceapă, țelină apio și morcov. La noi este mai populară rădăcina de țelină dar și tulpina începe să câștige teren.

Fiecare ingredient are și beneficii nutriționale, pe lângă arome și gusturi: ceapa aduce quercetină antiinflamatoare, apio-ul compuși care reduc tensiunea arterială, iar morcovul, betacaroten pentru vedere și imunitate. Împreună, echilibrează digestia și dau profunzime oricărui sos.

Roșiile și pasta de roșii de casă, gust și protecție antioxidantă

Roșiile gătite sunt una dintre cele mai bune surse de licopen, un antioxidant care protejează inima, vasele de sânge și prostata. Prin fierbere, licopenul devine chiar mai ușor de asimilat, iar pasta de roșii de casă rămâne o comoară nutrițională pentru sezonul rece.

Vinul alb, accent mediteranean

Puțin vin alb în sosul de carne nu doar intensifică aromele, ci eliberează și compușii aromatici liposolubili din carne și condimente. Alcoolul se evaporă în mare parte, dar rămân polifenolii și gustul bogat, specific bucătăriilor mediteraneene.

 Sosul Bechamel reinterpretat

Bechamel-ul e sufletul musacalei. În varianta clasică, e o combinație de unt, făină și lapte. În varianta noastră, am adăugat anason stelat, pentru îmbunătățirea digestiei și efect antimicrobian. Obținem astfel o bază cremoasă, dar mai ușor de digerat și aromată discret.

Crema de feta, contrast și echilibru

Feta e o brânză mediteraneană bogată în calciu și proteine. Combinată cu smântână și ardei iute, se transformă într-o cremă fină și ușor picantă. Pe lângă gust, această combinație aduce capsaicină, care stimulează metabolismul și are efect antiinflamator. Este acel detaliu care dă personalitate și un „boost” metabolic preparatului.

Detaliile finale: roșii cherry, busuioc și rozmarin

Decorul nu e doar estetic. Roșiile cherry completează cu vitamina C și licopen, busuiocul are efect antistres și antibacterian, iar rozmarinul oferă compuși neuroprotectori și antiinflamatori. În farfurie, sănătatea se vede și în detalii.

Este musacaua de vinete o masă echilibrată pentru sportivi?

Da. Are proteine complete din carne și feta, plus fibre și antioxidanți din vinete, roșii și verdețuri. Este o masă hiperproteică, ideală pentru regimuri low-carb și cină. Pentru refacere după antrenament este mai bună varianta cu cartofi (carbohidrații ajută anabolismul proteic și refacerea musculară).

Salata nicoise

Cristian Margarit Publicat în de

salata nicoise

Salata nicoise

Salata nicoise (se pronunță aproximativ “nisoaz(ă)”, după cum îi spune și numele, originară din Nisa, sudul Franței, este o salată tipică pentru dieta mediteraneană. Poate include diverse ingrediente însă cele principale sunt tonul, anșoa, oul fiert, roșiile, măsline, ceapă roșie, frunze de salată. Alternativ putem întâlni și ridichi, fasole păstăi, anghinare, ardei roșu, capere, castraveți. Deși, ca români, am include brânza, rețeta nu o conține. Ca dressing se poate folosi un sos “vinaigrette” (clasicul ulei de măsline și oțet sau zeamă de lămâie).

Este o salată low-carb, hiperproteică, bogată în grăsimi sănătoase, fibre, vitamine, minerale, antioxidanți.

Beneficiile ingredientelor

Tonul este ușor accesibil, dacă folosim o variantă ieftină de la conservă (de preferat în ulei de măsline). Avem la dispoziție și variante la borcan sau chiar de ton proaspăt, pe care să îl gătim rapid pe plită sau la cuptor. Este bogat în omega 3 și proteine.

Anșoa sunt un fel de hamsii marinate, sărate, cu un gust savuros puternic și specific, de tip umami. Și ele sunt bogate în omega 3, vitamina D, vitamina B12, fier, calciu, magneziu, fosfor.

Ouăle nu mai au nevoie de nicio prezentare, fiind un aliment aproape complet și foarte sățios. Ultimele cercetări arată că nu avem o limită de consum la persoanele sănătoase și pot fi mâncate fără probleme și seara.

Roșiile au început să se coacă și la soare în zonele mai calde, deci le putem include în rețetele noastre pentru aportul de licopen (un antioxidant cu rol de protecție inclusiv pentru prostată).

Frunzele de salată (eu folosesc diverse variante de la Eisberg, gata spălate și tăiate) oferă o bază bogată în fibre și antioxidanți.

Toate aceste ingrediente sprijină sănătatea inimii și a sistemului cardiovascular, ajută flora intestinală benefică, sistemul nervos și pielea. Salata este ușor de făcut și foarte gustoasă.

Variante și preferințe individuale

Am mâncat chiar la Nisa câteva astfel de variante, pe care le putem adapta la ingredientele avute la dispoziție sau preferate de fiecare dintre noi. Poate fi un mic dejun (fără ceapă), un prânz (putem adăuga cartofi) sau cină (în orice variantă).

 

 

 

 

Mazăre cu pui mai special

Cristian Margarit Publicat în de

mazăre

Mazăre cu pui

De ce e mazăre cu pui mai special și nu doar mazăre cu pui? Simplu: am gătit puiul într-un mod mai deosebit, pentru a-i da gust în plus. În rest e o mâncare de mazăre făcută rapid, cu mazăre bio de la borcan (d’aucy) pentru că era și pentru copil. Am mai pus bulion de roșii. Un lucru interesant este că licopenul se asimilează mai bine în această variantă, față de roșiile crude. Nu mai sunt în sezon, deci începem să folosim variantele gata preparate/conservate. Aveam și morcov dar nu am mai avut timpul să-l curăț și să-l tai. Merge foarte bine și fără el.

De mic am iubit ceapa în această combinație și am pus-o separat la cuptor (stropită cu ulei de măsline, într-un vas de ceramică), să nu se ardă dar să prindă acel gust ușor caramelizat. M-am inspirat de la Gabi Gorgan, de la care vă recomand să luați și voi idei, mai ales pentru gătit rapid, din ingrediente simple.

Pui mai special

Avem două componente: marinarea în condimente și gătirea inițială. L-am marinat puțin într-un mix de ulei de măsline, sos de soia cu conținut redus de sare, chimen proaspăt măcinat, boia dulce și niște turmeric. Dar puteți alege orice altceva vi se pare că merge cu restul ingredientelor.

Cheia pentru a obține mai mult gust este să tragem ușor la tigaie puiul (are deja ulei de la uleiul de măsline). Vrem să eliminăm apa, astfel încât să aibă o crustă dar la mijloc să rămână fraged și suculent. Am tăiat în bucăți mici, cât ar lua un copil o dată cu furculița, pentru că îi duc de mâncare când îl iau de la școală, să mai prindă încă o masă pe zi, fiind în creștere.

Nu vrem să ardem condimentele, deci cum începe să se “prăjească” vom opri focul și îl vom transfera într-un vas cu restul ingredientelor: mazărea și sucul de roșii. Fiind deja gătite au nevoie doar să fie încălzite și amestecate ușor pentru difuzarea aromelor.

Masă completă

Dacă vrem ceva carbohidrați în plus recomand o pâine crocantă de secară, mai săracă în gluten și calorii. Altfel vom avea proteine, fibre, antioxidanți și câteva grame de grăsimi sănătoase. Reținem că nu prăjim, nu încingem uleiul de măsline, deci își va păstra bine proprietățile.

Este o masă rapidă, merge foarte bine la prânz sau cină. Chimenul ajută și digestia leguminoaselor (aici mazăre). Boiaua de ardei dulce este și foarte bogată în vitamina C, pe lângă beta-caroten. Am pus din belșug, așa cum trebuie.

Salată cu fasole

Cristian Margarit Publicat în de

salată cu fasole

Salată cu fasole

Am primit noile variante de fasole de la d’aucy și am zis că se potrivesc foarte bine cu mixul meu preferat de la Eisberg, așa că a ieșit o salată cu fasole. Fiind două tipuri de fasole albă, “al vapore”, decizia a fost grea, așa că le-am combinat. Și cum mergea un oțet, am pus sosul gata făcut și condimentat. Un truc pe care îl folosesc este să toc puțin mai mărunt salata față de cum vine ea în pungă, fiind gata spălată.

După cum se vede, a fost o masă de prânz pentru mine, “la birou”, adică pe terasă, unde încă profit de vremea frumoasă pentru a lucra în aer liber.

Fasolea

Mai multe studii arată că fibrele din acest tip de leguminoase stabilizează foarte bine glicemia pe durata zilei. Includem aici și lintea, mazărea, năutul. Un lucru foarte important în regimurile de slăbire sau la diabetici.

Fiind deja fiartă, “al vapore”, în cutie este foarte puțin lichid, deci pot fi puse direct în salate, fără scurgere. Pot fi incluse și în alte tipuri de rețete rapide, pentru că nu toți avem timp să o înmuiem cu o zi înainte și să o fierbem în două ape.  Mai ales că riscăm să o fierbem prea tare și nu se mai poate utilza în salate.

Pentru cei care se feresc de conserve avem două vești bine: conservele de la d’aucy nu au BPA și nici conservanți, formula fiind foarte simplă: fasole, apă, sare.

Alte ingrediente

Dacă o mâmcăm seara, această salată cu fasole merge foarte bine cu ceapă și chiar cu brânză, pentru un plus de proteine cu asimilare lentă. Această variantă este utilă mai ales la cei care vor să-și crească masa musculară.

PS: pentru cei cu probleme de limbă română, nu există cuvântul “fasolele”. Nu are un astfel de plural. Vine din latină, de unde a fost luat deja la plural (fagioli, în italiana modernă).

Rețetă de Pavlova mai dietetică

Cristian Margarit Publicat în de

pavlova

Rețetă de Pavlova

M-am inspirat pentru această rețetă de la doamna Laura Laurențiu, care are și povești frumoase la rețete, dar am adaptat puțin la stilul meu. Prăjitura a câștigat concursul nostru Freshful by eMAG de pe pagina de fani pe Facebook. Am ales-o pentru simplul motiv că îmi era poftă de câțiva ani (mâncasem la Foa ultima dată) și nu apucasem să mănânc decât în urmă cu câteva zile.

Partea interesantă este că deși Australia și Noua Zeelandă își dispută paternitatea acestei rețete, ea este una de… Crăciun. Da, pentru că acolo Crăciunul este în mijlocul verii, deci au toate ingredientele la îndemână. Mă refer aici la fructe: căpșune, kiwi, fructul pasiunii. Că ouă și frișcă mai avem și noi. Deci am comandat pe Freshful ingredientele și m-am pus pe treabă.

Ingrediente

Lista de cumpărături (pentru 2-4 porții):

  • 4 albușuri proaspete
  • 100 de grame de zahăr pudră
  • extract de vanilie
  • lime
  • 600 de grame de frișcă lichidă sau câteva tuburi de frișcă
  • 250g de căpșune, kiwi, fructul pasiunii

 

Cantitatea de zahăr poate fi ajustată în funcție de preferință, însă la bezea este nevoie de el pentru textură. La frișcă merge poate și un îndulcitor non-caloric de tip stevia.

“Bezeaua”

Aici trebuie mare grijă, ca stabilizatori se pot folosi amidon și un acid (eu am pus zeamă de lime dar se mai poate pune și un oțet neutru). Totuși, copil fiind, făceam bezele de tip “piatră” mai tot timpul, fiind o rețetă simplă pentru noi.

Aici secretul este să o coacem la o temperatură scăzută (120-140 de grade), 40-60 de minute. Originalul este moale la interior, dar până la urmă dacă preferăm mai uscată (crocantă) e alegerea noastră. La fel, dacă o lăsăm mai mult timp după “asamblare” crusta se mai inmoaie de la umiditatea din frișcă sau piure-ul de fructe.

Frișca

Sfatul meu este să luați direct frișcă la tub, nu merită efortul să o batem pe cont propriu, decât poate dacă dorim să adăugăm o aromă, cum ar fi cea de mango, cu puțin sirop sau piure.

Fructele

Eu am ales varianta originală: căpșune, kiwi, fructul pasiunii. Dacă tot am văzut și un mix cu afine, am comandat o cutie și am adăugat câteva. Din fructul pasiunii am făcut un sirop/reducție, pentru o aromă deosebită și un gust acrișor, care completează foarte bine restul rețetei.

Aceasta este și ordinea în care se face: baza de “bezea”, frișcă, fructe. Este ușoară, gustoasă, ba chiar mai bogată în proteine și cu mai puține calorii decât alte deserturi.

Sezonul de roșii, la final

Cristian Margarit Publicat în de

Sezonul de roșii, la final

fasole

Se tot vorbește despre roșii, ca legumă-etalon în alimentația românească. De parcă nu ar exista alte legume. Deși ele sunt fructe. Există un motiv pentru asta: sunt foarte gustoase, au acea componentă de “umami”, gustul savuros. Merg aproape cu orice, ba chiar există tendința spre exces vara, cu brânză.

Sezonul roșiilor

Roșiile adevărate sunt cele coapte bine la soare. Atât. În rest vorbim despre un compromis. Roșiile cherry sunt ceva mai bune și în extrasezon (iarna) însă prețul lor va fi semnificativ mai mare. În funcție de vreme putem profita de ele chiar până în octombrie câteodată. Apoi vin cele de seră și cele importate din zone mai calde. Este absolut normal să nu fie “ca roșiile de când eram copii”, nu mai sunt nici măcar aceleași soiuri. Nu au cum să fie coapte și culese la fel. Încep să fie de preferat variantele uscate sau sub formă de suc, bulion (conservate).

Un lucru interesant: anumiți fitonutrienți (antioxidanți) din roșii, cum ar fi licopenul, se asimlează mai bine atunci când roșiile sunt gătite și se asociază o sursă de grăsime.

Roșii cu fasole cu bob mare și busuioc

Am pregătit pentru finalul de sezon o salată de roșii cu fasole cu bob mare (în loc de brânză), bine aromatizată cu busuioc. Pot “primi” și usturoi zdrobit, puțin ulei de măsline și chiar un strop de oțet balsamic. Chiar dacă roșiile sunt acide, oțetul merge foarte bine cu fasolea. Prefer această fasole cu bob mare, de la d’aucy (conservă fără BPA) pentru că au o textură și un gust mai speciale. Evident, am în vedere și economia de timp. Nu au zahăr sau conservanți și metoda “al vapore” (în vid) le păstrează solide, gustoase, foarte potrivite pentru salate, fiind fierte exact cât trebuie.

Roșiile au fost de grădină, dar acum se găsesc și de cumpărat variante tot “de grădină”, de exemplu eu comand de la Freshful by eMAG (am transport gratis cu Genius) legume cultivate în apropierea Bucureștiului, după metode tradiționale.

alimente de toamna

O văd ca pe o alternativă la brânza cu roșii, de care se cam face abuz. Mai multe studii științifice arată că înlocuirea unei părți a proteinelor zilnice cu surse de origine vegetală are nenumărate beneficii pentru sănătate, inclusiv prelungirea vieții. Motivele sunt multiple: alt profil de aminoacizi, absența unor riscuri care sunt asociate cu carnea (în special provenite din modul de a o găti), plusul de fibre (efectul prebiotic pentru microbiom).

Busuiocul l-am cules din propria jardinieră, are antioxidanți și fibre, plus aroma binecunoscută. Îl găsim și în sezonul rece, atât la ghiveci cât și proaspăt.

Gazpacho

Cristian Margarit Publicat în de

gazpacho

Gazpacho

Gazpacho este o supă rece, nefiartă, din legume. Hidratează, este răcoritoare, lasă loc și pentru alte ingrediente. Poate face parte dintr-o masă, alături de alte alimente sau poate fi o gustare de moment. Se bea și din pahar, cu paiul.

Originea ei modernă este iberică (Andaluzia, sudul Spaniei) dar, cam ca orice mâncare, se pare că își are rădăcinile tot în antichitate, în această situație în Imperiul Roman. Roșiile (tomatele) au fost adăugate după aducerea lor de peste Atlantic.

Ingrediente

Rețeta e simplă: apă, castraveți, roșii, ardei verde (sau roșu), ceapă, usturoi, ulei de măsline, oțet (da, oțet) și… pâine. Uscata, resturi, practic. Deși pâinea este în rețeta tradițională, evident că o putem mânca sau bea și fără. Ba chiar ar fi de preferat. Poate fi și sub formă de crutoane aromatizate, lângă supă.

Uleiul de măsline avea rol de furnizor de energie, dar ajută și gustul. Cel mai important este că fitonutrienții liposolubili din legume se vor asimila mult mai bine așa.

Se mai pot adăuga ardei iute, pentru cine preferă, plante aromatice (pătrunjel, coriandru proaspăt, busuioc) și sare, piper. Eu am adăugat și puțină tulpină de țelină (am găsit Apio bio la Freshful by eMAG și am comandat, dă o aromă deosebită). De fapt, toate ingredientele au fost comandate de la ei. Găsim multe oferte și reduceri, găsim produse românești și bio.

Proporțiile pot fi variabile, pe primul loc roșiile (cât mai bine coapte), apoi castraveți (mie îmi place să pun ceva mai mult decât în rețetele clasice). Atenție la oțet, deși dă gustul perfect de gazpacho, pentru anumite persoane excesul poate fi neplăcut. Ideal este să avem ingrediente la temperatura camerei și apoi să o răcim.

Ingredientele se dau la blender, până la consistența dorită, de obicei fină. După preferintă se pot lăsa și ceva mai mari, dacă o mâncăm din farfurie. Am folosit un blender cu cană de sticlă, rotund. Merg făcute la el și supele calde sau toată gama de smoothie-uri și shake-uri care vă trece prin cap. Este puternic, sparge și gheață. Această variantă de la Heinner, HBL 1000-XBC (click pentru oferta eMAG) o am de niște ani buni și s-a dovedit foarte fiabil, a fost folosit intensiv și suntem mulțumiți de el. Aveți aici o rețetă de shake energizant, de acum doi ani.

Se mai poate adăuga puțin ulei de măsline la final, personal prefer ceva foarte puternic, bogat în polifenoli. Sau direct un ulei aromat, doar câteva picături.

Sarea aici nu este o problemă pentru că avem potasiu din legume și vara transpirăm mult, deci un aport normal de sare este necesar pentru a avea energie și a nu ne deshidrata.

Pâinea

gazpacho

Dacă tot am mâncat pâine, am ales una de calitate, cu maia, proaspăt coaptă, tot în brutăria de la Freshful. Am aromatizat-o cu un mix de condimente andaluz (cum altfel): puțin ulei de măsline, condimente, pâinea feliată, în tigaie, la foc mediu, pe ambele părți (cât să se usuce, fără să o ard). Au și variantă de pâine fără gluten (Mamapan, click pentru detalii), foarte bună, bogată nutritiv, se pretează foarte bine atât la sandwich-uri cât și la crutoane.

Vită cu năut

Cristian Margarit Publicat în de

Vită cu năut și sos “exotic”

Pentru cine nu postește, necesarul de proteine este asigurat și din carne. Cu toate poveștile despre carne apărute în ultima vreme, totuși, pentru carnea gătită corect nu există vreo dovadă științifică solidă privind vreun efect secundar negativ. Pericolul vine de la carnea procesată și în special de la temperaturile mari de gătit. Apoi, statistic vorbind, cine mănâncă carne în exces va face și alte excese, în special de alimente prăjite (cartofi prăjiți) și alcool. Ceea ce nu este cazul aici. În rețetă pornim de la o carne de calitate, pe care o preparăm la o temperatură scăzută și o asociem cu alte alimente sănătoase și condimente cu efect benefic pentru sănătate.

Dar, pentru vegani și post… pur și simplu excludeți carnea. Rămâne în continuare o rețetă aproape completă din punct de vedere nutrițional.

Ingrediente și mod de preparare

Este o rețetă ceva mai elaborată, pentru week-end, când avem mai mult timp la dispoziție și vrem să mâncăm în tihnă ceva mai special.

Folosim o carne de vită bio, bogată în colagen, fier, zinc, coenzima Q10, creatină, carnitina și o serie de alte vitamine și nutrienți utili. O vom prepara, separat, la slow-cooker (sau sous-vide). Poate fi și pui, curcan, berbecuț.

https://www.cambridge.org/core/journals/proceedings-of-the-nutrition-society/article/role-of-red-meat-in-the-diet-nutrition-and-health-benefits/7EE0FE146D674BB59D882BEA17461F1B/core-reader

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3178961/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20301015

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5588946/

https://www.jenreviews.com/eating-meat/

naut la borcan

Cu năutul e simplu: aleg d’aucy, la borcan sau al-vapore (există ambele variante disponibile), care este gata fiert (aici facem economie de timp).

Lăsăm câteva ore la înmuiat nucile caju. Putem să le punem în apă caldă când începem să preparăm această rețetă, vor fi hidratate suficient.

Proporțiile sunt la alegere: dacă vrem mai multă proteină vegetală atunci vom pune mai mult năut. Dacă vrem și carbohidrați punem quinoa sau porumb. Noi am folosit aici cartofi dulci.

Alte ingrediente: morcov ras, tulpină de țelină, ceapă, usturoi, suc de roșii.

Sosul

Spuneam că e un sos exotic așa că suntem generoși cu cantiățile de condimente: turmeric (sau un mix “curry”), scorțișoară, coriandru (proaspăt). Călim ușor ceapa usturoiul și ceapa în puțin ulei de măsline, apoi adăugăm celelalte condimente, legumele tăiate fin și sosul de roșii. Le scădem până la consistența dorită apoi adăugăm carnea gata preparată, năutul și nucile caju.

În această fază au nevoie doar de a fi încălzite împreună și amestecate, pentru gust și aromă.

Delicios!

Slushy monday- granita de casă

Cristian Margarit Publicat în de

granita

Granita cu afine

Am făcut, pentru o zi de vacanță a lui Tudor, o granita naturală, doar cu afine, fără zahăr. A fost foarte fericit, semn că nu neapărat zahărul din variantele comerciale este secretul. Am păstrat afinele de pădure pentru alte rețete și am folosit afine românești, din magazin, proaspete.

Simplu: gheață, fructe, blender

Trebuie să avem un blender puternic (aici l-am folosit pe cel de la Heinner, click pentru informații și ofertă), în care punem gheață și… fructe. Atât. Pentru cei care simt nevoia de mai mult dulce recomand un îndulcitor natural, non-caloric: xilitol. Stevia este și ea pe listă, însă este mai potrivită pentru adulți. Da, stevia se pare că vine cu beneficii pentru sănătate (voi face articol separat). Click pe imagine pentru detalii și comandă. Este foarte important să fie un xilitol de calitate (cum este acesta).

xilitol

Xilitolul are reactie endotermă când se dizolvă în apă (absoarbe căldură), deci compoziția se va răci și mai bine. Este un îndulcitor natural, practic non-caloric și care previne cariile, spre deosebire de zahăr, care le provoacă. De asemenea, poate contribui la prevenirea infecțiilor ORL (ex. otitele luate de la piscină).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5320817/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27486835

Am făcut gheața la aparatul special de cuburi, pentru că îl am și este foarte comod așa. Pe pagina de fani am un concurs unde poți câștiga unul. Click pentru detalii despre concursul Heinner.

Iată deci că se poate face și o granita sănătoasă, care să prevină problemele copiilor, în loc să le provoace.