Arhiva etichetelor: societate

Inception

Cristian Margarit Publicat în de  

Sprouts
La o prima impresie Inception e o combinatie usurica intre Solaris si Rambo pe un substrat de Butterfly Effect, cu tente de joc pe calculator(cred ca am imbatranit si pot face diferenta, pentru ca ultimul joc pe calculator l-am jucat pe 486…). Filmul merita vazut desi scenariul este diluat spre final. Mi-as fi dorit mai multa provocare intelectuala din partea lui. Cade sau nu cade… asta e intrebarea… mai ales ca in ultima vreme experimentam cu visele ajutate de un cocktail bazat pe extractul de Velvet Bean. Ce-i drept, pe niste “Penrose stairs” am fost blocat in vreo doua randuri cu niste ani in urma, stare dificil de controlat in acel moment, dar amuzanta privita in perspectiva.

Filmul e despre lumea viselor. Dar si in realitatea imediata sadim ganduri in constientul si subconstientul celorlalti. Si cand spui “buna dimineata” femeii de serviciu care spala pe jos in scara blocului pui o samanta. Cati oare se apara de publicitate, de afise, de reclame puternice la produse/obiceiuri daunatoare? Cati se apara de violenta, de manipulari, de tristete, de singuratate? Iti poti hrani mintea cu ganduri frumoase si te poti feri de cele care te trag inapoi. E doar o chestiune de alegere. Sau cel putin asa ti se spune.

Vedem “inceptie” peste tot toata lumea sadeste idei in stanga si in dreapta. Fiecare dupa cum site, poate, vrea. Fiecare cu propriile intentii. Greu de judecat in termeni de “bine” sau “rau”. Despre “extractie”, ce sa mai vorbim, exhibitionismul e atat de popular in ultima vreme incat ne putem cu totii vietile pe tava in retelele de socializare si prin arhivele de messenger. De multe ori doar fantezii.

Pentru a ajunge un copac samanta are nevoie intai de informatie viabila, gene. Ca si omul. Apoi vin elementele naturale, educatia, societatea. Lucreaza toate impreuna. Degeaba pui o samanta sterila in cel mai fertil sol si degeaba plantezi un copac in desert. Pe acest blog imi place sa cred ca pun seminte. Fiecare este liber sa le ia si sa le sadeasca in mintea sa. Si, pana la o noua paradigma sociala… fiecare este raspunzator pentru faptele sale.

Ajutor

Cristian Margarit Publicat în de  

help

Primesc in fiecare zi cereri de “ajutor”. Persoane care vor sa se apuce de sport si slabire pentru vara sau baieti care vor sa creasca in masa musculara precum voinicul din poveste, intr-un an cat altii in sapte. A, nu, intr-o luna cat altii in sapte ani. Totusi, daca tu nu ai citit nici macar articolele principale scrise de mine, ce ajutor vrei? Ti se pare ok ca eu sa reiau pentru fiecare incepator care imi da mesaje tot ce am scris de-a lungul timpului? Daca imi ceri consultanta personalizata gratis, nu ai macar bunavointa sa te prezinti si sa dai niste date despre tine? Daca nu te cunosc si nu stiu ce mod de viata ai(alimentatie, antrenament etc.) cum as putea sa-ti dau “un sfat”? Vrei un sfat superficial si fara o justificare rationala? Vrei sa iti vand un produs minune care iti va rezolva toate problemele? Acest produs iti va rezolva problemele de acum, dar si pe cele viitoare, gratuit.

Se numeste: documentare.
Poti incepe aceasta documentare pe site-urile mele: www.getfit.ro si aici pe blog (sunt sute de articole pe toate temele). Tin seminarii de nutritie in toata tara, la care poti participa. Am o emisiune la radio in fiecare miercuri, de la ora 20.00 www.activefem.ro,  unde poti pune intrebari si unde raspund tutoror. Evident, e  nevoie de timp. In acest domeniu progresele apar lent, pe termen lung (ani). Din acest punct de vedere e irelevant ca incepi azi sau peste o luna. Totusi, daca in acea luna te documentezi, sansele sa ai rezultate sunt reale.

Dupa ce iti formezi o baza teoretica poti trece la pasul 2: uitatul peste gard, pentru a vedea ce fac altii. Asta se intampla pe forumul getfit.ro, unde, de niste ani buni, mii de oameni isi descriu programele de nutritie, antrenament, discuta pe aceste teme si chiar se ajuta unii pe altii, in masura in care dovedesti ca te ajuti singur intai. In general, e bine sa urmaresti ce fac cei care au fost intr-o situatie asemanatoare cu a ta. E contraindicat sa iei ca model persoane care fac sau au facut sport de performanta. Ei intra in alta categorie.

Pasul al treila este sa concepi un program personal. Abia acest program poate fi prezentat potentialilor binefacatori care sa te ajute. Acest program ar trebui sa fie simplu, usor de aplicat, sa implice putine resurse (timp, bani, energie). Dupa cum spuneam, din moment ce rezultatele apar in ani… e timp si pentru programe complicate si metode avansate.

Da, se poate si fara sa pierzi acest timp si se poate si fara sa urmezi acesti pasi. Cineva poate face toate astea pentru tine. Chiar si eu ofer consultanta personalizata. Insa, un lucru logic iti spune ca va trebui sa platesti pentru asta. Lucrurile de calitate costa. Informatia costa. Timpul altora costa. Simplul fapt ca existi si ai acces la internet nu ii obliga pe altii sa te ajute sau sa iti poarte de grija in mod gratuit, la orice ora.

Iar cum citesti ofensat(a) aceste randuri, pune-ti o intrebare: in ce domeniu ti-ai permite sa te duci la un specialist si sa-i ceri consultanta gratuit? Iti sta in obicei sa opresti doctori/avocati/mecanici/instalatori/profesori etc. pe strada si sa le ceri ajutorul? Te duci peste ei acasa la 12 noaptea? In ce domeniu te-ai astepta ca un specialist sa te ajute gratuit si sa-ti rezolve problema pe loc, fara nici un efort din partea ta?

Se spune ca te  nasti si mori singur. Ca nu ai altceva pe lumea asta decat pe tine. Totusi, de ce atat de multi oameni cer ajutor inainte sa faca macar lucrurile care stiu ca trebuie facute? Motivul este simplu: pentru ca s-au invatat prost. Au fost invatati prost. Pentru ca au fost ajutati inainte sa demonstreze ca se ajuta singuri, la nivelul posibilitatilor proprii. Acest ajutor insa nu vine gratuit. De cele mai multe ori vine insotit de o boala foarte grava: dependenta. Cel care primeste ajutor risca sa nu mai poata face nimic, ramanand la mana celor care, cu intentii mai bune sau mai putin bune, il “ajuta”.

Cine nu are batrani sa-si cumpere…

Cristian Margarit Publicat în de

si cine are prea multi sa-i omoare. Asta pare sa fie principiul calauzitor in societatea romaneasca. Prin infometare, prin lipsa de servicii medicale, prin lipsa de medicamente, prin frig, prin teroarea grijii zilei de maine.

Pornind de la o discutie pe forum despre Holocaust si auzind apoi la radio despre batranii care au pensii de 100-200 de euro pe luna m-am gandit ca batranilor nostri li se intampla tot un fel de genocid. Se spune ca cine isi uita trecutul este condamnat sa il repede. Batranii nostri reprezinta trecutul nostru. Tara in care traim, buna sau rea, este facuta de ei. Chiar daca unii se declara “anticomunisti”, totusi comunismul ne-a facut ceea ce suntem. In loc sa luam partile bune si sa ne folosim de ele nu facem decat sa le distrugem, valorizand doar partile negative. Totul pare sa fie pe dos.

Culmea, in conditiile in care prea putini oameni produc, batranii nu sunt lasati sa munceasca, din contra, sunt condamnati la o moarte grabita, pentru ca ei consuma din resursele pe care si asa nu le avem. Ma intreb daca nu poate fi folosita, catusi de putin, ce a mai ramas din puterea lor de munca si din experienta pe care au acumulat-o de-a lungul vietii. Da, si batranii sunt inchisi, paranoici, pesimisti… dar aceste “defecte” pot fi exploatate drept calitati in situatii de criza.

Acum vreo 10 ani as fi zis ca batranii nu sunt buni de nimic, sunt niste epave si o povara pentru tinerii care vor sa se dezvolte. Se dovedeste ca greseam. Batranii pot fi foarte importanti intr-o societate si batranii nostri au trecut prin constructia si reconstructia unei tari. Au fost supusi la privatiuni extreme si au muncit foarte mult pentru ca noi astazi sa existam si sa ne ducem vietile. De asemenea, ei pot avea o perspectiva diferita asupra lucrurilor, perspectiva care ne-ar putea proteja de niste greseli majore pe care le facem cu totii: consumam mai mult decat producem sau consumam din resurse fara sa punem nimic la loc sau sa cream conditiile ca acele valori sa se regenereze.

Ruptura dintre generatii mi se pare mult prea mare, in ultimii 20 de ani s-a creat parca un razboi intre categoriile de varsta. Societatea noastra pare un copil scapat de sub control, care, dupa ce a fost tinut o perioada inchis in casa acum traieste doar in prezent, alearga din bar in bar, se drogheaza, vinde din casa, merge la curve,  face accidente de masina, isi bate parintii… iar acum vrea sa-i vada morti pentru a incasa mostenirea.

Ce dovedeste asta? Ca suntem o societate gresita. Gresita de la cap la coada. Generatia care vine este si mai rupta de realitate. Vreo speranta?