Arhiva etichetelor: vin

Alimente care ne încălzesc

Cristian Margarit Publicat în de

freshful

Alimente care ne încălzesc

Am mai scris despre alimente care ne încălzesc în sezonul rece, dar mai jos vom avea și variante care, de obicei, sunt evitate în dietele pretins sănătoase. Pot fi întâlnite ocazional, mai ales iarna, de sărbători. Nu facem o religie din dietă ci ne bucurăm de viață, pe cât posibil.

Am făcut zilele trecute o comandă la Freshful by eMAG pentru rețeta de fasole cu cârnați și am profitat de ocazie să adaug câteva condimente și ingrediente pentru micile plăceri ale vieții.

Condimentele care ne încălzesc

În măsura în care ne plac includem în rețetele noastre boia dulce și iute (are și un aport mare de vitamina C), ghimbir, hrean, turmeric, chimen, cardamom, scorțișoară, cuișoare, nucșoară. Îmi plac și mixurile gata făcute, le pun în biscuiți sau shake-uri de proteine.

Capsaicina din ardeiul iute are mai multe beneficii pentru sănătate, în special prin efectul antioxidant și antiinflamator, prin stimularea circulației sanguine și termogeneză. La persoanele care suferă de dureri articulare, ardeiul iute reduce intensitatea acestor simptome. Termogeneza ajută indirect și la slăbire, de aceea există diverse suplimente pentru slăbit care conțin și capsaicină. Ele sunt utile mai ales pentru persoanele care nu preferă gustul iute sau au probleme gastrice.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6273101/

Ghimbirul adăugat proaspăt în supe sau chiar sub formă de pudră în diverse rețete are efecte antioxidante, antiinflamatorii, antimicrobiene și chiar de stimulare a testosteronului, la bărbați.  Dar și efectul termogenic este dovedit, de aceea îl recomand pentru a ne încălzi în sezonul rece. Eu comand varianta bio și îl pun în marinade, supe sau în limonadă. Începem cu o cantitate mică, apoi creștem pe măsură ce ne obișnuim cu gustul.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10669910/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34933309/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9170469/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7019938/

Plantele aromatice pot fi încă folosite proaspete, e o secțiune întreagă pe Freshful de unde putem alege. Desigur, pe lângă clasicele piper, ceapă și usturoi. Au și gama Sonnentor cu mixuri uscate, bio, pentru cei mai pretențioși.

Supele și supele-cremă

Aici intervine și elementul “hidratare”. Pentru că sângele este cel care ne încălzește și el trebuie să fie cât mai “subțire”. Iarna ne scade senzația de sete și mâncăm mai sărat, în general. Deci avem nevoie de mai multă apă. Nu prea este sezonul pentru sucurile de legume și fructe, așa că rămânem la fierturi calde.

supă de dietă

Punem în aplicare aceste principii cu o supă de inspirație asiatică, în care includem și condimentele care ne încălzesc (ghimbir, ardei iute, ceapă verde, anason stelat).

Pentru cei pasionați de sporturile de iarnă ar fi bine să includem și colagen în această combinație. Fie prin fierberea oaselor sau cărnii, fie prin adăugarea de granule de colagen/gelatină la supă. La rece se face “piftie” sau “aspic”, dar când este caldă se lichefiază și poate fi luată în termos oriunde.

Sfeclă roșie

Este deja binecunoscută pentru efectul vasodilatator și este folosită de către sportivi sau chiar pentru creșterea potenței sexuale (sucul de sfeclă roșie și țelină). Efectul vasodilatator permite ca sângele să circule mai bine, înclusiv în extremitățile expuse la frig (mâini și picioare). Alte variante sunt includerea ei în supe sau la garnituri, în forma conservată (coaptă, murată). Aici combinația mea preferată este somon la cuptor (marinat în prealabil) cu piure de cartofi (cu diverse legume) și sfeclă roșie cu hrean.

Este și un excelent detoxifiant. Pentru că da, există toxine și substanțe toxice (inclusiv metale grele) împotriva cărora sfecla roșie ne apără.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4425174/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6947971/

Am găsit o variantă bio, cu bucăți mai mici, ușor de curățat și tăiat. Sau chiar de copt, întregi. Există și deja coaptă sau la conservă fără BPA.

Cacao

Băutura zeilor din America Centrală ne este acum accesibilă și nouă. Are magneziu (efect relaxant) și PEA (feniletilamină), cu efect psihoactiv. Doar 70g de cacao ne asigură doza zilnică de magneziu. Polifenolii au și efect termogenic, nu doar antioxidant și antiinflamator.

Poate ține loc de ciocolată sau poate fi chiar ciocolată caldă. Dacă facem amestecul pe cont propriu alegem ce ne dorim ca arome și bază (eu prefer cu cremă de nucă de cocos și variante de “lapte vegetal”). Dacă vom cumpăra un mix gata făcut, ne uităm cu atenție la lista de ingrediente. Zahărul este normal în această combinație, nu ne speriem de el ci îl ardem prin efort fizic.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6950163/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8470865/

Ceaiuri

Ceaiul cald și îndulcit oferă cel puțin trei pârghii: lichidul cald, în sine, substanțele active din plante (în special ceaiul verde) și zahărul. Da, în această situație zaharurile (poate fi și miere) dau energie, vor fi arse rapid dacă suntem în mediu rece. Teoretic dacă punem mierea în lichidul fierbinte se pot forma compuși toxici. În practică această cantitate este extrem de mică. Dar ar fi bine totuși să adăugăm mierea în ceaiul ceva mai rece, pentru păstrarea calităților ei. Ne-ar putea ajuta să prevenim o eventuală răceală.

Ceaiul verde conține EGCG, un fitonutrient extrem de interesant, nu nenumărate beneficii pentru sănătate. Poate ajuta la înlocuirea cafelei, are efect antioxidant și ajută arderea grăsimilor.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5067548/

Vin fiert

Ne așteptăm mai puțin să îl găsim pe această listă. Într-adevăr, în condiții polare, alcoolul determină o pierdere mai mare de căldură. Dar noi poate suntem cu prietenii la un foc sau la o vorbă și atunci nu suntem în mare pericol dacă adăugăm niște vin fiert în ecuație. Din contră, seara noastră va fi mai frumoasă. Am găsit și mix de condimente pentru vin fiert. Personal m-aș duce către zahărul brun, de trestie. Are un gust ușor caramelizat, care mie îmi place.

Partea interesantă aici este că alcoolul se evaporă la aproximativ 78 de grade, deci înaintea apei. Așa că în vinul fiert rămâne mai puțin alcool, lucru care este pozitiv. Totuși, gustul dulce și aroma condimentelor ne pot face să exagerăm, deci atenție la cantități.

Compot cald

Pentru cine vrea doar o băutură caldă, mai bogată decât ceaiul, dar fără alcool, putem face un compot de fructe sau putem încălzi un compot gata făcut. Se potrivesc și condimentele pentru vin fiert. Ideal ar fi să bem un compot neîndulcit dar există acum foarte multe variante cu îndulcitori sau avem varianta să mâncăm doar fructele, zahărul va rămâne în zeamă și îl putem evita.

 

Midii

Cristian Margarit Publicat în de

Midii

midii

Midiile (scoicile) sunt simplu și rapid de gătit dar cer atenție la câteva detalii. În primul rând trebuie să fie dintr-o sursă curată, cunoscută. Având un organism simplu, ele sunt ca un filtru pentru apa marină și pot reține diverși poluanți, pentru care nu au căi metabolice pentru neutralizare.

Trebuie să fie proaspete

O regulă este să selectăm înainte de preparare doar midiile închise iar după, doar pe cele deschise.

Cum le preparăm?

Este de preferat să le facem fierte și nu prăjite (pane). Pane-ul distruge prea mult din calitățile alimentelor și aduce calorii goale, nesănătoase, din ulei și făină.

Aici au fost făcute simplu: apă, puțin ulei de măsline, unt, roșii cherry, usturoi, lămâie, pătrunjel, sare. Personal nu mănânc uite dar sunt populare și astfel de variante, cu niște ardei tocat printre celelalte ingrediente.

Un prieten spunea că fructele de mare înoată doar în vin alb, deci, pentru cine preferă, se potrivește foarte bine, atât la gătit cât și la masă.

Ca garnitură pentru midii avem foarte multe variante, dar orezul mi se pare cea mai simplă și accesibilă. Nu cartofii prăjiți, ca în stil vest-european.

Beneficii nutriționale

În midii avem proteine ușor alimilabile, colagen, vitamina B12, fier, zinc, omega 3. Deci un aliment foarte util, din multe puncte de vedere. Un tip mai special de scoici (“green lipped mussels” sau “perna canaliculus) sunt folosite chiar ca medicament în diverse afecțiuni.

Notă: acest articol a fost susținut de La Pescaderia, lanț de pescării din București, unde se pot face și comenzi: www.pescaderia.ro

Chiar au midii la ofertă, în două variante: sos picant și vin alb.

 

 

Vizita la fabrica de otet din vin

Cristian Margarit Publicat în de  

La invitatia Eisberg Romania am fost in vizita la o fabrica de otet, in celebra zona viticola Tokaj, Ungaria. Pentru ca imi place sa va dau informatii “din teren” despre cum se fabrica diverse alimente, am acceptat aceasta invitatie si am aflat foarte multe lucruri noi si interesante. Testasem deja la Berlin dressingurile pentru salata facute cu acest otet din vin de Tokaj. Pe langa gustul deosebit notasem avantajul ca sunt 100% naturale, fara chimicale.

Fabrica Borecet Muvek avea si un muzeu al otetului, unde am facut o recapitulare despre beneficiile otetului pentru sanatate. Spre bucuria noastra, patronul fabricii a locuit in Romania o lunga perioada de timp (originar din Salaj) si vorbea foarte bine limba romana.

Cum se face otetul?

Otetul este un aliment fermentat (de obicei din vin), cu o concentratie de acid acetic de 4-7%. Poate fi obtinut pornind de la mustul de struguri sau de la vin. In aceasta fabrica se face si otet de mere. Strugurii folositi pot fi Furmint, Muscat Otonel si o parte sunt botritizati.

Prima etapa este fermentatia alcoolica (drojdiile transforma zaharurile in alcool). A doua etapa este fermentarea alcoolului in acid acetic (cel mai scurt acid gras), cu ajutorul unui complex de fermenti (bacterii), in prezenta oxigenului. Totul controlat si calculat, daca vrei sa iasa bine.

Aroma este definitivata printr-un proces de limpezire si maturare, in butoaie de stejar.

Alte surse pentru fermentatie ar putea fi diverse fructe, nuca de cocos sau chiar cereale (orezul, in Asia).

Ce tipuri deosebite de otet mai exista?

Dupa obtinerea otetului acesta poate fi infuzat cu diverse plante sau fructe. In aceasta fabrica otetul era amestecat cu gutui, mere, fructe de padure, rodie, prune, in diverse combinatii. Se realizeaza astfel o extractie si pastrare nu doar a gusturilor si aromelor ci si a antioxidantilor si altor nutrienti. Fara a fi nevoie de conservanti. Se poate face o paralela cu tincturile medicinale, doar ca in loc de alcool avem acid acetic.

Celebrul otet balsamic de Modena are, in schimb, o materie prima speciala (struguri din zona respectiva, culesi foarte tarziu) si merge pe concentrarea, transformarea in otet a mustului de struguri si apoi maturarea timp de 12 ani, in butoaie speciale, fara a trece prin faza de vin.

Dressinguri pentru salata cu otet de Tokaj

Am gustat diverse tipuri de otet, dar si dressing-uri de salata facute cu aceste varietati deosebit de aromate, special pentru Eisberg (furnizorul meu preferat de salate la punga). De la clasicele combinatii de otet si ulei de masline pana la diverse fructe, care aduc si un plus de beneficii nutritionale, pe langa gustul deosebit.

Pot fi puse direct in salate sau peste alte ingrediente, cum ar fi carnea, pestele, amestecurile de legume. Le gasim acum si la noi in magazine (Kaufland, Carrefour, Mega Image), langa salate. Un plic are 40 de ml si exista variantele “oriental” (otet din vin, ulei de masline extravirgin, coriandru, chimion), cu gutui, cu zmeura sau cu mere. Se potrivesc si la dietele pentru slabire, avand foarte putine calorii.

Beneficii ale otetului

Cristian Margarit Publicat în de  

La invitatia Eisberg Romania (salatele “din punga direct in farfurie”) am vizitat o fabrica de otet din vin si un muzeu al otetului. Am aflat mai multe beneficii ale otetului si alte cateva lucruri interesante, in primul rand ca un produs de calitate nu este un rezultat al intamplarii ci al unui efort sustinut de cercetare si inovatie dar si al timpului dedicat producerii acelui aliment.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18177968

Ce este otetul?

Inainte de a afla despre multiplele beneficii ale otetului pentru sanatate hai sa aflam ce este otetul.
Otetul este un lichid fermentat din diverse sucuri de fructe sau cereale (orez), care contin zaharuri (fructoza, glucoza, zaharoza), transformate in acid acetic. Otetul poate sa aiba 4-7% acid acetic (volum). Acidul acetic este un acid organic simplu si care poate fi folosit de catre organismul nostru drept sursa de energie. Fermentarea se poate face direct sau cu un pas intermediar al fermentatiei alcoolice. Se poate porni de la mustul de struguri sau vin (cea mai cunoscuta forma), suc de mere (sau cidru), mied (fermentat de apa cu miere) sau din diverse alte fructe. In Asia otetul din “vin de orez” este si el popular.

Ce calitati are otetul?

Da alimentelor si retetelor gustul acru, pe care il mai intalnim la diverse legume (inclusiv muraturi) sau fructe. Este unul dintre cele cinci gusturi de baza, care da satisfactie culinara si placere mancatului.

Otetul pastreaza multe dintre calitatile fructelor din care provine, antioxidanti, enzime, vitamine, oligoelemente, fitonutrienti, acizi organici. Dupa fermentare el poate fi infuzat cu noi surse de sanatate: fructe, plante aromatice. In produsul finit putem gasi si o cantitate mai mica sau mai mare de zaharuri, de multe ori adaugate ulterior si evidentiate pe eticheta produsului.

Folosit inca din cele mai vechi timpuri drept conservant si dezinfectant, otetului i s-au gasit si nenumarate beneficii pentru sanatate. Acidul acetic industrial poate sa aiba anumite beneficii, dar nici pe departe complexitatea de efecte pe care le are un otet adevarat, obtinut prin procesele naturale de fermentatie ale fructelor intregi. In continuare vorbim despre cantitati de ordinul a 10-30 ml pe zi, dintr-un otet de calitate.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1785201/

Reduce glicemia

Este un beneficiu observat si de catre diabetologii romani cu zeci de ani in urma si revenit in antentia noastra in ultimii ani. Mecanismul cel mai probabil este cel al incetinirii digestiei amidonului (carbohidratilor complecsi).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20068289

Ajuta refacerea dupa antrenament

Reducand rezistenta la insulina, otetul ajuta la “trimiterea” nutrientilor acolo unde avem nevoie de ei dupa antrenament: in muschi. Exista ipoteze care sustin o marire a sintezei de glicogen (forma de stocare a glucozei in ficat si muschi). Prin efectul hormetic ajuta si la eliminarea acizilor din corp, sustinand refacerea si performanta sportiva.

http://care.diabetesjournals.org/content/27/1/281.long

Ajuta imunitatea

Actionand ca un dezinfectant si bactericid, incetineste dezvoltarea bacteriilor, scazand riscul diferitelor infectii ale tractului digestiv, inclusiv cu E. Coli. De asemenea, poate fi folosit pentru gargara impotriva infectiilor gatului sau in inhalatii impotriva sinuzitei (doar sub control medical). In amestec cu miere poate sa ajute la combaterea tusei.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15698693
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9713753

Ajuta slabirea

Pentru ca reduce cresterea glicemiei si a insulinei dupa o masa ce contine carbohidrati, scade si riscul stoparii arderii grasimilor sau al sintetizarii de noi acizi grasi. De asemenea, creste senzatia de satietate, inclusiv prin incetinirea golirii gastrice (mancarea sta in stomac mai mult timp).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16015276
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/9630389
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27994949
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19661687

Sanatate cardiovasculara

Mai multe studii pe animale confirma beneficii ale otetului pentru aparatul cardiovascular si observatiile pe oameni par sa le confirme. Reducerea tensiunii arteriale este unul dintre aceste beneficii. Un studiu confirma efectul benefic specific al dressing-ului de salata facut din ulei si otet.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11826965

Protectie impotriva cancerului

Desi inca nu exista remedii sau metode sigure de prevenire a cancerului, se pare ca otetul ar ajuta intr-o oarecare masura.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15149153

Conserva alimentele

Este una dintre intrebuintarile clasice ale otetului si poate reduce nevoia de conservanti sau alti aditivi in alimentele conservate. Legumele murate isi pastreaza foarte bine calitatile nutritionale.

Detoxifiere

Marinarea carnii duce la fragezirea ei dar si la reducerea formarii de compusi toxici atunci cand urmeaza sa fie preparata termic (prajire, frigere pe gratar, coacere). Otetul previne formarea si asimilarea compusilor toxici intalniti in digestia carnii. Ajuta si la “subtierea sangelui”, functionarea ficatului.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20470852

Alte beneficii ale otetului

Diverse studii sau concluzii ale unor analize propun si alte beneficii ale otetului: imbunatatirea asimilarii calciului, oprirea sughitului, combaterea candidozei, combaterea mahmurelii etc.

Cum folosim otetul?

Il putem pune direct in salate sau in amestecuri de condimente (sosuri, dressing-uri), il putem pune si peste carne sau peste, in marinade sau in retete, il putem folosi la conservarea legumelor sau a altor alimente.

Click aici pentru dressingurile de salate de la Eisberg, cu otet din vin de Tokaj.

Atentie: otetul, ca orice acid, dizolva smaltul dintilor si este contraindicata spalarea pe dinti imediat dupa folosire. Ideal este sa clatim intai gura cu o solutie alcalina (bicarbonat de sodiu, de exemplu). De asemenea, la persoanele sensibile sau cu afectiuni preexistente pot sa apara alte probleme, deci orice remediu bazat pe otet va trebui confirmat cu medicul dumneavoastra.

Placerile vietii: cafea, tutun, alcool

Cristian Margarit Publicat în de 2

Supranumit si trio-ul de aur (in antiteza cu “triunghiul de aur” antrenament-alimentatie-odihna), aceasta combinatie magica de trei droguri legale face ravagii nu doar in inimi, ficati, vase de sange sau plamani ci si in constiinta. Aceste otravuri sunt omniprezente in tara noastra, unde cei mai multi oameni se trezesc dimineata cu tutun si cafea, apoi sunt nevoiti sa isi linisteasca sistemul nervos otravindu-l cu alcool. Apoi, ca tara, ne situam in top la boli de inima, cancer, accidente vasculare, traind mai putin si mai prost decat restul lumii civilizate.

Cafeaua

Descoperita din intamplare ajunge drogul sclavilor de pe plantatiile moderne, ajutand la depasirea limitelor fiziologice privind munca fizica si intelectuala. Fara cafea probabil ca am munci cu totii mai putin. Intrebarea care se pune este: un om drogat cu cafea munceste si mai bine? Ia decizii mai bune? Este mai organizat? Inima lui mai are timp suficient sa se odihneasca? Deshidratarea cronica nu este cumva mai daunatoare si iti ia energia? Deficitul de refacere nu cumva ne scurteaza viata? Sunt bauturile energizante sau “tip cola” mai bune sau mai rele decat cafeaua? Dar “cafeaua” 3 in 1, cate chimicale are listate pe eticheta?

Folosita cu masura, cafeaua e utila in momente cheie, cand un eveniment neprevazut sau ocazional (ex. un drum lung cu masina) cere din partea noastra mai mult decat putem da in mod obisnuit. Insa a folosi zilnic aceasta metoda de a iti impinge corpul si mintea peste limita consider ca este paguboasa si costurile se aduna.

Se pune si problema calitatii, a continutului real de presupusi antioxidanti sau substante utile. Fiind o industrie de multe zeci de miliarde de dolari care tine sistemul in picioare, pot presupune ca orice beneficiu este exagerat la maxim si orice efect negativ minimalizat. Eu nu cred in “antioxidantii” din cafea, prefer sa-i iau din fructele de padure si din plante speciale. Ma gandesc mai degraba la acrilamida (acea substanta cancerigena mai cunoscuta din cartofii prajiti) si la opioizii care maresc sansele pentru alte dependente.

Exista si alternative la cafea: odihna, dozarea efortului, hidratare, nootropice sau surse alternative de cofeina si alcaloizi inruditi (ceai verde, guarana etc.). Cei mai multi oameni care au renuntat la cafea spun ca au mult mai multa energie decat inainte (cand erau bautori), evident, dupa perioada de sevraj si refacere (care poate dura cateva saptamani).

Tutunul

Deja a fost pus la zid in lumea civilizata, insa la noi inca vei fi afumat cam prin orice bar sau chiar restaurant. Gradul de dependenta este maxim (la nivel cu heroina), insa efectele negative apar mult mai lent, canerul avand chiar o intarziere de 20-30 de ani, timp in care ti se pare ca totul merge relativ bine, cu exceptia faptului ca iti scade rezistenta la efort. Nicotina este un excitant cu efect vasoconstrictor, afectand in mod direct inima si vasele de sange, reducand fluxul de oxigen si nutrienti catre creier. Dar se poate, din ce in ce mai multi oameni se lasa de fumat, prin diverse metode. Este o decizie pe care o poti lua in orice moment si corpul se va curata, incet, incet.

Broccoli (in special germenii) te protejeaza impotriva cancerului de plamani.

Alcoolul

Paradoxal, alcoolul este sursa preferata de energie pentru corpul nostru, dar care, cand este in exces, il distruge din interior. Din fericire avem capacitatea sa procesam in siguranta o anumita cantitate (probabil o adaptare pentru consumul de fructe fermentate), 20-30g de alcool pe zi. Alcoolul opreste arderea grasimilor si folosirea altor surse de energie (carbohidrati), de unde si senzatia de mahmureala. Deshidrateaza si afecteaza echilibrul hormonal in mod radical.

Berea produce faimoasa burta iar hameiul, impotenta. La berea pasteurizata si filtrata (cam toata berea de pe piata) continutul de “vitamine” este practic nul. Unii vor sa crezi ca acest lichid ar fi “aliment” (paine lichida), insa daca vrei o bautura fermentata din cereale, care sa contina intr-adevar “beuri”, incearca borsul.

Vinul se spune ca este benefic in doze mici, “paharul de vin rosu de la tara, la masa” care devine sticla sau sticle de posirca. Calitatea trebuie sa fie inaintea cantitatii. Dintre toate este raul cel mai mic si poate chiar acceptabil (daca cineva poate sa ramana la un pahar pe zi).

“Bauturile spirtoase” isi pierd orice urma de beneficiu, fiind otrava in stare pura. Singura lor utilitate ramane extragerea de substante active, in special din plante, extracte care pot avea efecte pozitive, un exemplu fiind bitterul. Din fericire acum exista si metode mai curate de extractie, alcoolul rafinat ramanand doar pentru scopuri hedonistice. Iar daca bei alcool, macar da-i corpului tau si vitaminele de care are nevoie (B-50), pe langa protectorul hepatic (Liver Detox), absolut obligatoriu.

Dincolo de sanatate, mai sunt cateva intrebari in legatura cu “placerea” de a te otravi: costurile financiare, expunerea celor din jur (in special copii si tineri), halena fetida (mirosul neplacut al respiratiei). Si, daca asta nu ar fi destul, aceste vicii merg mana in mana, reusind sa se ajute unele pe altele si chiar sa-ti dea pretextele; “nu merge cafeaua de dimineata fara tigara” si “a zis un umflat platit de producator ca e aliment”.

Paradoxul francez: fondue, raclette, tartiflette

Cristian Margarit Publicat în de  

Care e povestea cu “paradoxul francez”?

“Paradoxul francez” a aparut atunci cand modul de alimentatie al “francezilor” nu era concordant cu teoria lipidelor. Se incerca (de catre americani) punerea problemelor cardiovasculare pe seama grasimilor si impunerea unor recomandari care sa creasca aportul de cereale.

Cam ce mananca francezii?

Mananca de toate. Si, mai ales, mananca putin. Sau mancau, atunci. Iata si cateva specialitati:

Niste branza topita cu sunca, paine si cartofi, sa ne mai incalzim, ca tot devin diminetile din ce in ce mai racoroase. Aceste feluri de mancare sunt originare din Alpi (desi, ca la multe alte preparate, originea este intens dezbatuta). Ele ne pun in fata “bombe” calorice intr-o forma delicoasa, usor de mancat si care ne dau energie si caldura pentru sezonul rece.

Tartiflette- un deliciu de arome si o explozie de calorii din cartofi, smantana, sunca, branza.

Fondue- branza topita (la caldura, pe loc, nu cu chimicale), paine alba (asemanator cu raclette, unde adaugam iar cartofi si sunca).

paradoxul francez

Aparent, aceste feluri de mancare sunt foarte daunatoare sanatatii. Cu toate, astea, cei care le consumau in mod traditional erau practic lipsiti de boli cardiovasculare, obezitate si alte placeri ale vietii oraseanului din sexolul XXI.

Intre timp, “saturatele” incep sa fie scoase de sub acuzare:

http://bjsm.bmj.com/content/51/15/1111

Vinul rosu si “siesta”

Pentru a completa “paradoxul francez”, pe langa amidon, sunca si branza grasa (plina de grasimi saturate si colesterol) trebuie adaugat proverbialul pahar de vin rosu. Chiar daca in vinul rosu se gaseste destul de putin resveratrol, astfel incat o capsula de Resveratrol de 50mg echivaleaza cu 10-20 de litri de vin.

Alte studii arata ca punctul comun in asa-zisa “dieta mediteraneeana” sau justificarea pentru paradoxul francez nu ar fi nici vinul, nici pestele, nici salatele. Ci somnul de la pranz. Adica un mod de viata mai relaxat, cu suficienta odihna. Cerealele integrale nu ar fi putut fi o parte a ecuatiei pentru ca oamenii din aceste zone mananca oricum preponderent faina alba, sub diverse forme. Nicidecum “cereale integrale”.

Cum controlezi daunele?

In zilele cand am parte de mancare foarte densa in calorii incerc sa reduc restul alimentelor si sa impart portiile mele cu ceilalti, astfel incat, la finalul zilei sa fiu chiar pe deficit caloric, la asta contribuind si obiceiul cel mai bun al turistului: mersul pe jos in ritm rapid.

Evident, combinatia se consuma pe propriul risc, neexistand nicio garantie ca vreunul dintre noi va trai fericit si fara boli de inima daca face din asta un obicei.

Samburesti, Aqua Carpatica, Jean Valvis

Cristian Margarit Publicat în de  

La cat vin beau eu cred ca acest stoc o sa ma tina pana la urmatoarea eclipsa totala de soare. Nici nu stiam ca exista atatea variante de vin de la Samburesti, Valvis(2002- un an grozav pe dealurile insorite ale Olteniei… daca as fi stiut…), Samburel, Feteasca… va trebui de acum sa invat despre ele, pentru ca am descoperit utilitatea lor sociala(resveratrolul si polifenolii din samburii de struguri mi le iau din suplimente in care o capsula echivaleaza cu cateva zeci bune de litri de vin rosu).

Eu tocmai descoperisem apa minerala(natural carbogazoasa) si plata(dar minerala) Borsec la “sticla de sticla”, pe la Metro si Real(unde au doar carbogazoasa). Dupa ce o descoperisem si ma bucurasem de ea m-am trezit ca nu am ce face cu sticlele goale. Pe ele nu scrie nimic in acest sens, o idee, cat de mica- sa le sparg, sa le returnez, sa pun suc de rosii in ele, sa le stochez? Da, romanul nu recicleaza si o firma nu isi permite sa fie deschizatoare de drumuri pentru ca banii nu se vor intoarce niciodata. Cat despre Aqua Carpatica, deja aveam un bax in portbagajul masinii(car tot timpul apa dupa mine in caz ca mi se face sete pe drum). Daca stiam nu il mai cumparam.

Un prieten imi spune sa fiu atent cu grecii atunci cand fac daruri. Totusi, ce s-ar putea ascunde in aceste sticle de vin si in cele doua baxuri de Aqua Carpatica(marketata drept cea mai pura apa din lume). Asta vara in Creta, la supermarket am gasit apa romaneasca… deci acest grec face daruri si grecilor, pe langa faptul ca exporta apa din Romania(stiti, exportul, acea activitate trambitata de economisti drept solutie la deficitul balantei comerciale si chiar pentru bunastarea unei natii).

Deci acum voi avea pentru vizitatori apa gratis(cel putin pentru urmatorii  12 care prefera apa plata si 12 “minerala”). Vinul cu certitudine ascunde multa voie buna si relaxare, mai ales ca il voi putea asocia cu toate tipurile de peste si carne pe care imi place sa le prepar.

Multumesc pe aceasta cale domnului Jean Valvis, care cred ca va face multe lucruri marete. Un om de afaceri cu un discurs public pertinent, care stie sa-si faca foarte bine treaba.

Invit si alte persoane/producatori din domeniul alimentar sa imi trimita mostre/produse spre testare, revewi-urile vor fi obiective, cu tenta pozitiva. Daca se poate: somon salbatic proaspat(ma multumsc si cu alti pesti oceanici: hering, cod, sardine, macrou), carne de vanat, oua de la gaini crescute pe pamant, lactate fermentate din lapte crud de capra si oaie, nuci, alune, seminte crude, fructe de padure proaspat culese din padure, legume din agricultura ecologica, fructe coapte in copaci, nestropite. In extremis accept si meniuri de la restaurante cu livrare la domiciliu. Masini de gatit, storcatoare de fructe, desicatoare, germinatoare sunt si ele binevenite. Eu tin strict ce mananc/folosesc, restul este donat(inclusiv o parte din sticlele de vin din imagine sunt deja la cei care au cu adevarat nevoie de ele). Adresa: Str. Cuza Voda nr. 58, Sector 4, Bucuresti(Get Fit Shop), intre 12.00 si 20.00 de luni pana vineri este cineva acolo.

PS: pentru persoana care s-a ocupat de PR: pentru mine “blogger” e un fel de jignire. Bloagarii vad ca sunt unii care scriu despre nimic, isi sufla unii altora in trompete si vand publicitate la cateva sute de vizitatori pe zi. Eu am vreo 10 ani in transee si la baioneta, fara bani de la CSR, ba chiar sapat din toate partile. Multumesc mult pentru intelegere.

PPS: mesajul este pozitiv, dar am eu acest stil ironic de care nu mai pot scapa.