↓
 

Cristian Margarit

Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport

Cristian Margarit
Citeste in primul rand aici! Cine este Cristi Margarit? Cristian Margarit Blog de viata sanatoasa, nutritie si sport
Antet Mobil
 
 
  • Cine este Cristi Margarit?
  • Consultanta
  • 7Minutes
  • Amintiri
  • Biz
  • Ce mancam?
  • Citadin
  • Dieta
  • GetFIT Challenge
  • GetFIT Radio Show
  • GetFIT Video
  • Good Food
  • Jurnalul meu
  • Parerea mea despre…
  • Prezentari
  • Prieteni
  • Recomandari
    • AGH
  • Sanatate
  • Sex
  • Sport
  • Steroizi si doping
  • Suplimente
  • Tips&Tricks
  • Turism culinar
  • Unde mancam?
RSS-icon
Acasa » zahar

Arhiva etichetelor: zahar

Navigare articole

1 2 3 >>

Dieta fără zahăr

Cristian Margarit Publicat în 10 noiembrie, 2023 de CristiM10 noiembrie, 2023

fără zahăr

Dieta fără zahăr

Vedem oameni în jurul nostru care prezintă câteva zile de dietă fără zahăr ca pe o mare realizare. Dintr-un anumit punct de vedere chiar este. Dar dieta naturală a omului a fost, sute de mii de ani, fără zahăr, doar zaharuri naturale. Chiar și astăzi, vânătorii și culegătorii (puțini, câți a mai lăsat „lumea civilizată” în viață) apreciază în mod deosebit mierea, de exemplu.

Facem diferențierea dintre zahăr (sucroză = glucoză + fructoză) și zaharuri atunci când citim etichetele. Încercăm să găsim dacă produsul are zahăr adăugat și în ce cantitate. Pentru că până la 20-30g pe zi, la o persoană activă nu este o problemă. Iar majoritatea alimentelor pe care le găsim în magazine (ingrediente de bază) nu au zahăr adăugat. Mă refer aici desigur la alimente precum legume, fructe, nuci, semințe, carne, ouă ori lactate.

Acum este mai ușor să verificăm asta pentru că majoritatea etichetelor se găsesc deja pe site-urile hypermarket-urilor online. Eu când comand de pe Freshful by eMAG îmi iau câteva minute în plus și mă informez.

Este mai dificil să facem asta în magazine, când alți cumpărători ne suflă în ceafă sau când trebuie să alergăm printre rafturi pentru a găsi ce avem nevoie. Pe site sau în aplicație au chiar o categorie specială de Produse fără zahăr (click pentru mai multe detalii).

Mai ales pentru persoanele cu diete speciale (diabet, keto, low-carb) este mult mai ușor de găsit și câte un „înlocuitor” atunci când avem poftă de ceva dulce, dar vrem să ținem zahărul la minim.

De ce se pune zahăr în anumite produse?

Zahărul a apărut ca o nevoie, în primul rând pentru plăcerea celor care și-l permiteau. Apoi pentru că este o sursă de energie foarte concentrată și ușor de transportat, în timpul epocii coloniale.

Are un gust inegalabil și dă rețetelor o textură și o savoare cu totul deosebită, aceasta este calitatea lui. Putem găsi variante de îndulcitori calorici sau non calorici însă ele sunt un compromis. Și pot fi un compromis bun, pentru că excesul de zahăr din alimentație este una dintre problemele majore ale umanității. Și una dintre cauzele bolilor „omului modern”, de la diabet și obezitate, la cancer și de la cariile dentare, la bolile cardiovasculare.

Zahăr adăugat

Când evaluăm un produs și încercăm să aflăm dacă are zahăr adăugat, nu ne ferim de zaharurile prezente în mod natural în alimente. Pentru că inclusiv în iaurt avem lactoza din lapte (galactoză și glucoză) care apare pe etichetă drept „zaharuri”. Dacă un iaurt cu fructe are zahăr adăugat, acesta apare în plus față de sursele naturale (laptele și fructele).

La fel se poate întâmpla și pentru porumbul dulce la conservă, de exemplu. Unele conserve pot avea și zahăr adăugat, însă acesta este într-o cantitate prea mică pentru a ne afecta sănătatea.

Putem avea diverse combinații de glucoză și fructoză în alimentele procesate, trebuie să fim atenți inclusiv la siropuri (siropul de porumb, de exemplu). Iar siropul de agave, de arțar sau mierea au o compoziție foarte asemănătoare și practic nimic benefic în plus. Teoretic au, mai ales față de zahărul alb, însă diferențele sunt infime, iar la cantitățile pe care ne permitem să le consumăm, acestea nu prea contează.

Ce alegem?

Dacă avem de ales, alegem fără zahăr, iată câteva exemple:

Ciocolata fără zahăr poate avea o cantitate mai mare de cacao (până la 90%) sau poate să fie îndulcită cu înlocuitori de zahăr. Nu are neapărat mai puține calorii, dar indicele glicemic și impactul asupra glicemiei și insulinei vor fi minime. Astfel nu se întrerupe un proces de ardere a grăsimilor. Desigur, trebuie să fim atenți la cantitate, ca pentru orice aliment.

Au apărut și game de iaurturi fără zahăr adăugat (cum este Activia) sau chiar variante de budincă proteică, cu îndulcitori.

Gemuri și dulcețuri fără zahăr putem găsi inclusiv de la mici producători români. Aici avem, sub formă concentrată, cantitatea de zaharuri din fructe (în principal fructoza, dar nu numai). Avantajul pentru fruct este că mai conține și o oarecare cantitate de vitamine, minerale, fibre, antioxidanți, fitonutrienți.

Fulgii de porumb fără zahăr sunt cei pe care îi prefer și eu, aș vrea chiar să fie sărați, pentru că îi mănânc cu iaurt. Dar și fulgii de ovăz sunt buni, pot fi incluși în combinații cu lapte, cacao, fructe, nuci, pentru o variantă mai sănătoasă a „cerealelor de dimineață”.

Îndulcitori

Din punctul meu de vedere, este mai sigur pentru sănătate să avem zahăr în aliment decât îndulcitori artificiali. Poate suna ciudat, dar prefer să dau organismului ceva ce poate recunoaște și folosi decât substanțe de sinteză despre care aflăm peste câțiva ani că erau dăunătoare. Cu condiția să suplimentăm efortul fizic, sportul, munca.

Totuși, consumul ocazional de îndulcitori artificiali poate să ne ajute la menținerea dietei, la satisfacerea unei pofte, fără riscuri reale. Avem aici două variante de batoane, foarte utile ca gustare sau mâncare de urgență, inclusiv după antrenament.

Din fericire există și îndulcitori naturali, non-calorici sau cu puține calorii, cum sunt eritritolul, xilitolul, stevia, care sunt siguri și nu au contraindicații. Îi găsim incluși în diverse „dulciuri fără zahăr”, pentru cei mai pofticioși dintre noi.

Publicat în Ce mancam? | Etichete batoane, cereale, fara, produse, zahar

Limonadă cu xilitol

Cristian Margarit Publicat în 8 septembrie, 2020 de CristiM8 septembrie, 2020

Limonadă cu xilitol

Trăim frumos ultimele zile de vară, chiar dacă în calendar e toamnă. Deci ne hidratăm bine în continuare, cu limonadă, rece, bogată în vitamina C. Pentru îndulcire mergem pe un zahăr din nucă de cocos (cu indice glicemic mai mic) și xilitol, pentru a reduce aportul caloric. Xilitolul este interesant pentru că, pe lângă efectul de îndulcire, are și un efect antibacterian, în special pe ORL. Adică previne problemele dentare dar și pe cele ale gâtului și urechii, un lucru util în această perioadă. Click pe imagine pentru a comanda xilitol de calitate (nu orice produs de pe piață are puritate maximă).

xilitol

Reduce nivelul de streptococ la nivelui dinților și gingiilor (ajută la prevenirea plăcii bacteriene).

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5320817/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6723878/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3128359/

zahăr cocos

Zahărul de cocos are și el beneficiile lui, iar acum la suplimente.ro putem găsi o variantă bio, pentru cei mai exigenți dintre noi.

Deci am profitat de noile produse sănătoase și de mașina de făcut cuburi de gheață de la Heinner (click pe imagine pentru detalii), rezultând o limonadă excelentă.

mașină de cuburi de gheață

Publicat în Ce mancam? | Etichete limonada, xilitol, zahar

Zahăr

Cristian Margarit Publicat în 18 martie, 2019 de CristiM18 martie, 2019

zahăr

Ce înseamnă zahăr?

Zahăr înseamă calorii goale, sucroza (zaharoza) fiind un dizaharid format din glucoză și fructoză. Deci când spunem “zahăr” spunem glucoză+fructoză. Pentru că asimilarea este foarte ușoară și rapidă, nu avem o mare diferență față de situația când le ingerăm separat. Aduce 4kcalorii pe gram și nimic altceva.

Excesul

Excesul poate cauza foarte multe probleme: de la îngrășare și lipsă de energie până la inflamație cronică, diabet și cancer. Totuși, nu de la o linguriță de zahăr în cafea sau de la cantitatea conținută într-o lingură de ketchup.

Sigur că suntem diferiți și atunci tolerăm în mod diferit, ca indivizi, această agresiune. Daunele pot fi reduse prin asocierea cu fibre (cum vine în fructe), asocierea condimentelor (turmeric, scorțișoară) și a unor suplimente naturale (acid alfa-lipoic, pycnogenol, vitamina C).

zahăr

Sportul (mișcarea), cu antrenamente intense, care să dezvolte masa musculară, reprezintă cea mai bună soluție împotriva consumului de zahăr. Îl arde pe cel existent, golește rezervele, face mușchii mai sensibili la insulină și mărește capacitatea de stocare, astfel încât un eventual exces va avea efecte negative semnificativ diminuate.

Alternative la zahăr

Alternative false: zahăr brun, miere, sirop de arțar, sirop de agave, sirop de glucoză-fructoză etc. Sunt practic identice cu zahărul, diferențele (proporția de glucoză-fructoză) nefiind semnificative, dacă ne referim la efectele dăunătoare ale excesului. Zahărul de cocos sau de trestie este tot zahăr.

Sigur că putem “înlocui zahărul” cu unele dintre acestea, dar, la cantitățile pe care ni le permitem zilnic oricum nu este vreo diferență reală. Mierea este practic lipsită de alți nutrienți, în pofida miturilor care tot sun perpetuate (nu are “vitamine și mineale”).

Alternative reale

Îndulcitorii (non)calorici: xilitol, eritritol, stevia pot înlocui zahărul în diverse rețete. Click pe imagine pentru a cumăra un xilitol de calitate, la reducere.

Xylitol

Fructele sunt dulci și au un aport de zaharuri, dar mai vin și cu ceva fibre, vitamine (vitamina C, în special), minerale (în cantități mici). Zahărul în sine nu este diferit, sunt aceleași molecule, doar că din surse diferite.

Totul ține de cantități

Corpul nostru știe ce să facă cu zahărul: îl arde pentru energie (dacă este nevoie) sau îl duce spre depozite. Deși neolipogeneza (sinteza de grăsmi) este un fenomen mai rar întâlnit și cu o cale metabolică mai complexă, este totuși posibil dacă excesul de zahăr este semnificativ. Fructoza este folosită ca bază pentru sinteza acizilor grași iar glucoza dă semnalul (prin insulină).

Dacă rezervele de energie sunt pline (glicogen hepatic și muscular), evident că zahărul va fi în plus și dăunează. Altfel, la sportivi sau persoane cu un consum energetic mare, el va fi folosit ca sursă de energie rapidă, inclusiv pentru refacerea după antrenament sau pentru efortul care urmează.

OMS spune că un adult poate consuma câteva zeci de grame de zahăr pe zi. Asta adunat din toate alimentele. La sedentarii care nu au consum și care în rest au cantități mari de carbohidrați în dietă (amidonul ajunge tot glucoză) trebuie evitat, pe cât posibil. Asocierea cu cantități semnificative de grăsimi este cea mai dăunătoare (ca în majoritatea dulciurilor). Chiar și dulciurile “vegane” (caju+curmale, de exemplu) induc același fenomen.

Zahărul îngrașă oricând și oricum?

Toate relele se întâmplă atunci când este exces caloric. Dar chiar și dacă avem o proporție mare de zahăr într-o dietă hipocalorică (exemplul extrem: mănânci 100g de zahăr și nimic altceva într-o zi) problema rămâne cu deficitul de nutrienți esențiali. Ideal este să avem alimente care să furnizeze în primul rând nutrienții esențiali (proteine, grăsimi, vitamine, minerale, oligoelemente).

Zahărul la copii

Copiii trebuie feriți cât se poate de mult. Cu cât iau cunoștință cu acest drog mai târziu, cu atât mai bine. Da, vor ajunge să mănânce, dar importantă este educația din primii ani de viață. Copiii au nevoie de o dietă diversă și densă nutritiv, nu de zahăr. Această dietă este de preferat să aibă carbohidrați complecși dar și fructe, ca surse de zaharuri.

Publicat în Dieta | Etichete copii, dulciuri, zahar

Iaurt degresat sau cu grăsime?

Cristian Margarit Publicat în 19 iunie, 2018 de CristiM20 iunie, 2018

iaurt degresat

Ce alegem, iaurt degresat sau cu grăsime?

E mai sănătos un iaurt degresat decât unul cu toată grăsimea în el? Circulă tot felul de articole și mituri despre lactate. Sunt mai bune degresate sau cu grăsime? Depinde. De cine vrea să le mănânce, de obiective, de cât mănâncă, de restul dietei. Despre grăsimile saturate și riscul de boli cardiovasculare s-a lămurit. Nu e nicio diferență, după cum arată acest studiu.

https://rd.springer.com/article/10.1007/s10654-017-0243-1

Hai să vedem celelalte elemente.

Caloriile din grăsime

Un iaurt degresat va avea mai puține calorii, pentru că nu mai are grăsime, aducătoare de 9kcalorii pe gram. Aici este un avantaj clar. Dar trebuie să ținem cont de punctul următor. Se practică și o altă variantă: se folosesc lactate degresate (iaurt, brânză) și se adaugă o sursă de grăsimi vegetale, cum ar fi nucile, semințele, alunele sau uleiurile.

Sațietatea

Iaurtul este un aliment ușor asimilabil și insulinogenic, foarte util după antrenament. Dar pentru o sațietate optimă ar trebui asociat cu ceva. O sursă de fibre (tărâțe de ovăz, psilium), o sursă de proteine. Trebuie să ne auto-evaluăm starea de sațietate raportă la caloriile cu care a venit alimentul. Cel cu mai multă grăsime te va sătura mai bine, dar vine și cu mai multe calorii.

Colesterolul

Nu este colesterol aproape deloc într-un iaurt degresat, deci ar fi un avantaj pentru cei care încearcă să rezolve o astfel de problemă. Deși colesterolul alimentar (din mâncare) nu prea contează în ecuație, totuși, o reducere a aportului alimentar are un mic impact și asupra nivelului din sânge.

Zahărul

Apar două confuzii: între zahăr și “zaharuri” este prima. Zahărul (aka “zaharoză aka “sucroză) este unul dintre zaharuri. Lactoza (din lapte) este altul. Pe ambalaje este scrisă lactoza, deși procesul de fermentație o transformă. Da, zahărul adăugat este altceva, dar îl poți găsi separat pe lista de ingrediente, nu în tabelul cu conținutul nutrițional.

A doua confuzie este între Europa și America. Da, în SUA se pune zahăr în multe lucruri. Inclusiv în iaurtul normal, nu doar în cel degresat. La noi nu am văzut așa ceva. Deci mare atenție ce traduceri luați drept sursă de informare.

Un iaurt fără grăsime, dar cu ceva zahăr adăugat poate fi foarte utile după antrenament, la cei care vor să crească în greutate sau care fac antrenamente lungi și dese.

Vitamina D

Laptele are oricum o cantitate neglijabilă de vitamina D. Așa că lipsa grăsimii (lângă care s-ar asimila) nu consider ca mai reprezintă un factor. Dacă vrei vitamina D caută alimente bogate (sunt prea rare, de tip ficat de cod), stai la soare sau ia un supliment cu o doză rezonabilă.

vitamina d

Alți nutrienți

Există pe piață iaurturi cu mai multă grăsime și/sau cu mai multe proteine. Acum, depinde de ce ai nevoie, dacă vrei să ții caloriile sub control, mergi pe varianta cu mai puțină grăsime și mai multe proteine. Dacă vrei să acumulezi kilograme atunci îl alegi pe cel cu cele mai multe calorii (grăsime), nu iaurt degresat.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete degresat, grasime, iaurt, zahar

Diferența dintre zahăr și zaharuri

Cristian Margarit Publicat în 8 februarie, 2018 de CristiM8 februarie, 2018  

zahar

Ce înseamnă zahăr?

Zahărul (sucroza) este un dizaharid, format din două molecule: glucoză și fructoză. În tubul digestiv este separat rapid în părțile componente, care se asimilează și au drumuri metabolice separate. Se poate găsi în miere, sirop de arțar, sirop de agave (predomină fructoza), sirop de porumb, fructe, legume (rădăcina de sfeclă) sau alte plante (trestia de zahăr). În general se găsește însoțit și de alți carbohidrați, în diverse proporții.

Zahărul alb este o substanță practic pură, extrasă (rafinată) în general din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr. Alte surse dau rezultate similare, nu are importanta sursa în sine ci faptul că este extras, purificat. Nu există diferență semnificativă între ele în dieta.

Ce înseamnă “zaharuri”?

Acest termen se referă la carbohidrații (glucidele) simpli: fructoză, glucoză, galactoză, riboză etc. (monozaharide). Se pot include aici și dizaharidele: sucroză (zahăr= glucoză+fructoză), lactoză (=glucoză+galactoză), maltoză (glucoză+glucoză). Exista și alte molecule compuse, cu un număr mai mare de “zaharuri” legate între ele.

Deci nu mai confundăm “zahăr” (sucroza) cu “zaharuri” (care sunt prezente în mod natural în diverse surse alimentare) atunci când citim eticheta produselor.

Ce face corpul cu zahărul?

Depinde. Dacă are nevoie de energie îl foloseste în acest scop. Adică îl arde. Pentru că se asimilează rapid atunci când este în formă pură, se pune problema efectelor asupra pancreasului (insulinogenic) și ficatului. Alți factori implicați în ecuație sunt nivelul rezervelor din corp (glucoză, glicogen), consumul imediat (masa musculară). Deci contează foarte mult starea fizică și ce alte alimente se mănâncă. Geneticul reprezinta un element esențial pentru modul în care fiecare dintre noi poate face față unui eventual exces de zahăr.

Dacă găsește suficiente rezerve de energie atunci există posibilitatea ca efectul combinat al glucozei și fructozei să ducă la diverse tulburări, de la diabet și obezitate până la depresie și cancer.. Chiar și glucoza însăși poate genera daune asupra vaselor de sânge și asupra neuronilor atunci când nivelul este prea mare.

Aceste molecule sunt surse de energie esențiale în condiții normale pentru diverse țesuturi. Chiar și in cetoza indusă alimentar (dieta keto) este nevoie de câteva zeci de grame de glucoză pe zi pentru funcționarea creierului.

O linguriță de zahăr are aproximativ 5g. 20 de kcalorii. OMS spune ca ne permitem să mâncăm 20-30g de zahăr rafinat pe zi.

Cât zahăr e în diverse alimente?

Aproape 100% în zahărul alb. Dar și fructele au pana la 20% o combinație de zahăr (sucroză), fructoză, glucoză. Este în ele natural, nu îl adaugă nimeni. Sursele de carbohidrați complecși (amidon), cum ar fi porumbul, pot avea și o oarecare cantitate de zaharuri (carbohidrați simpli). Chiar și frunzele pot conține o cantitate mică. Unele nuci sau semințe chiar o cantitate semnificativă (caju).

Dacă vorbim despre monozaharide (fructoza sau glucoza din fructe), ele se asimilează chiar mai ușor decât zahărul alb. Totul ține acum de ceilalți nutrienți sau componente alimentare care le însoțesc: fibre, proteine, grăsimi, apă.

Ce este amidonul?

Amidonul este un polimer al glucozei. Adică mai multe molecule de glucoză sunt legate unele de altele, urmând a fi digerate și “livrate” în sânge mai lent sau mai rapid. Deci amidonul e tot glucoză. Cartofii, cerealele, rădăcinoasele, pseudocerealele, leguminoasele, nucile și semințele, toate pot conține amidon. Omul obișnuit are în dietă sute de grame de carbohidrați pe zi, deci nu lingurița de zahăr din cafeaua de dimineată e problema.

Concluzii

Zahărul rafinat este o substanță pracitc pură, faptul ca e “procesat” e absolut irelevant. El poate fi folosit ca sursă de energie, nu are un efect negativ intrinsec asupra sănătații. Diferența o face contextul: sursa (alte componente alimentare de care este însoțit sau nu), cantitatea, celelalte alimente (restul dietei), nivelul rezervelor de energie, nivelul masei musculare și de efort fizic, geneticul.

Deci zahăr= sucroză (poate fi rafinat sau poate veni din alimente, în mod natural) iar “zaharuri” se referă la o întreagă familie de carbohidrați simpli, care sunt evidențiați pe etichetele alimentelor, provenind în mare parte din sursa naturală, cum ar fi în fructe, de exemplu.

 

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete dulce, zahar, zaharuri | Lasă un răspuns

Bere – 4 droguri intr-unul singur

Cristian Margarit Publicat în 6 aprilie, 2017 de CristiM6 aprilie, 2017

Probabil ca berea are si beneficii, dar are cine sa vi le prezinte, sunt mult discutate in diverse advertoriale. Dau o bere cui ghiceste ce e in paharul din imagine.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27118108

Si eu mai beau cate o bere, din cand in cand, mai ales vara. Dar daca se poate, fara alcool. In anumite clasificari este chiar considerata aliment, pentru ca da, este oricum mai hranitoare decat celelalte bauturi alcoolice. Dar hai sa vedem cum de sunt “4 droguri intr-unul singur”.

Alcoolul

Nu mai are nevoie de nicio prezentare. Cu beneficii mai mult teoretice, poate sa duca rapid la dependenta si diverse probleme de sanatate, inclusiv cancer. Vine cu 7kcalorii pe gram si da rezistenta la insulina pentru cateva zile. Sigur, conteaza si cantitatea, in bere fiind intr-o concentratie relativ mica. Predispozitia genetica pentru alcoolism este si ea un factor important.

http://lpi.oregonstate.edu/mic/food-beverages/alcoholic-beverages

“Zaharul”

Ma refer aici la carbohidratii simpli (glucoza) care provin din malt, pe langa maltoza (digerata si ea tot in glucoza). Pot sa dea un raspuns insulinic si contribuie la totalul caloriilor. Raspunsul insulinic este legat si de starea de placere si deci, dependenta poate fi considerata un efect indirect. Hipoglicemia care urmeaza poate sa “ceara” mancare suplimentara. Dar dupa un antrenament merge.

http://chemistry.elmhurst.edu/vchembook/546maltose.html

Glutamatul

Maltul contine o cantitate oarecare de glutamat (da, ca in “monoglutamatul de sodiu”), care modifica si el chimia cerebrala si poate sa dea dependenta. Asta daca nu suntem deja dependenti, avand in vedere ca il gasim in foarte multe alimente. Este gustul “savuros”, umami, care te face sa iti placa berea chiar daca e amara.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21271723
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27529496

Hameiul

Planta medicinala cu beneficii reale (in special pentru relaxare si ca antiinflamator), este si el, pana la urma, un drog. Are si efect pro-estrogenic, fiind inclus in bere abia de cateva sute de ani, de catre calugarii dornici sa isi inhibe “poftele trupesti”.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18308492
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22849837

Dar daca vrem o bautura fermentata, din cereale, in loc de bere, ar fi poate mai bine sa ne indreptam atentia catre bors, obtinut prin fermentatie lactica, din materii prime asemanatoare.

Si totusi, berea fiind o bautura a veseliei, acest articol trebuie luat tot intr-o nota vesela. Ca doar o bere nu a omorat pe nimeni.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete alcool, bere, hamei, zahar

Înghețată

Cristian Margarit Publicat în 8 iulie, 2014 de CristiM30 iunie, 2020  

I scream, you scream, we scream for ICE CREAM?

inghetata

Înghețata mult dorită de unii vara sau chiar și iarna. Ne-am delectat și noi aici (poza de mai sus) cu niste dondurma, înghetată turcească, din lapte de capră și salep.

Ce conține înghețata?

Este un aliment rece (în general în zona de zero grade), un amestec de lapte (sau smântână dulce și alte componente lactate), zahăr (sau indulcitori), ou (lecitină din galbenus poate emulsiona grăsimile), fructe, nuci/semințe, gelifianți, arome, coloranți etc. Chiar și atunci când cumpărăm înghețata “proaspată”, e bine să căutăm lista de ingrediente. Vânzătorii sunt obligați prin lege să o afișeze.

Răcorește?

Doar pe moment, pentru că, mai ales atunci când este deja cald, orice aliment rece va induce termogeneza, producerea de căldură. Deci după câteva secunde în care senzația răcoritoare este predominantă urmează caldura și transpirația.

Îngrașă?

Înghețata are un conținut caloric mare (în funcție de ingrediente) care nu poate fi compensat de faptul că este rece. Chiar dacă vom pierde căldură atunci când corpul o aduce aproape de 37 de grade. Mare parte din această căldură era oricum căldura reziduală a metabolismului. Deci se producea oricum. Pe lângă caloriile propriu-zise, componentele din înghețată (în special zahărul, dar și lactoza) vor transmite creierului și un semnal de a depune grăsimi. Interesantă este o functie a glucomananului, ingredient care se găsește în înghețata turcească (dondurma) și care ajută la menținerea greutății, încetinind asimilarea zahărului și oferind o senzație de sațietate crescută.

Ce alternative avem?

În primul rând trebuie să mâncăm o înghețată de calitate, cu ingrediente naturale.  Chiar dacă are calorii, măcar sunt “curate” și chiar dacă sunt depuse vor putea fi arse mai târziu fără riscuri mari, generate de chimicalele folosite ca aditivi. Diversele varietăți zonale (italiană, de exemplu) pot avea mai puține calorii (mai puțină grăsime, mai puțin zahăr adăugat peste de cel din fructe).

Dacă o facem acasă, xilitolul este un îndulcitor natural (se găsește și în fructe). Deși are o putere de îndulcire mai mică decât zahărul, este sănătos. Ajută la sănătatea cavității bucale (prevenirea cariilor) și chiar în prevenția infecțiilor ORL (otitelor). Spre deosebire de alți polioli (sorbitol, maltitol), xilitolul nu dă probleme digestive (balonări etc.).
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11163479

inghetata de casa

Iată o rețetă de înghețată de dietă (click pentru detalii).

inghetata de casa

Sau o înghețată cu afine (click pentru detalii).

Putem apoi să mergem spre a pune în blender diverse amestecuri congelate de iaurt,  lapte vegetal (chiar dacă nu e “lapte”), fructe/sucuri de fructe, ouă, miere/îndulcitori (xilitol), izolate proteice (în special proteină din zer), cacao, cocos, curmale, avocado, nuci/semințe (chia, în special). Dacă folosim un iaurt, e de preferat unul cremos (eventual și cu un continut crescut de proteine, tip “grecesc”).

Proteina din zer este usor asimilabilă, ajută imunitatea, refacerea musculară și este ideală după antrenament.

Chiar spirulina, clorela, maca, lecitina și alte ingrediente “pour les connaisseurs”. Unii le-ar spune smoothie-uri, dar atunci pierdem iluzia că mâncăm înghețată.

Ce mai găsim pe piață?

În magazine găsim însă o gamă uriașă de produse reci, aparent asemănătoare cu înghețata, dar cu ingrediente foarte diverse, de la simpla apă cu zahăr (plus arome și coloranți) până la variante de înghețată cu îndulcitori artificiali, vândute din dozatoare, fără a prezenta clienților lista completă de ingrediente (care poate conține și alți aditivi toxici), expunând copiii la riscuri grave pentru sănătate.

Deci mare atenție, înainte să cumpărați și să mâncați o înghețată, căutați informații despre acel produs și alegeți calitatea, chiar dacă e mai scumpă.

Publicat în Ce mancam? | Etichete calorii, inghetata, ingrasa, zahar | Lasă un răspuns

Aditivii din iaurt

Cristian Margarit Publicat în 10 iunie, 2014 de CristiM10 iunie, 2014  

Voi continua seria articolelor scrise pe baza informatiilor obtinute in vizita la fabrica Danone cu un subiect foarte sensibil. Aditivii din iaurt. “Porcariile” puse in “ceva”-ul din care se face iaurtul, ca sa merg pe filonul conspirationist. Dupa cum am spus, la Danone chiar se foloseste lapte, este adus de la ferma cu cisternele si transformat in iaurt in fabrica respectiva cu ajutorul unor fermenti produsi de cateva companii foarte mari si vechi din domeniu. Deci iaurtul e facut din lapte, dar, da, se pot adauga in el si diverse alte ingrediente. Cea mai mare parte insa nu le-am regasit in produsele Danone si nu se regasesc nici in produsele altor firme, fiind pur si simplu mituri urbane.

In primul rand trebuie sa ne uitam cu atentie la etichete si sa discutam concret despre fiecare produs in parte. Unora le este usor sa arunce pe internet liste de aditivi, insinuand ca s-ar gasi in “iaurt”. Care iaurt? De la ce producator? Din ce gama? Ce produs anume? Exista mii de produse pe piata si chiar sute de la o singura firma. Discutiile generale nu au rost. Cateodata nici macar nu este numit aditivul ci “criticul” spune doar “prafuri” sau “baga porcarii”. In urma vizitei facute  ne este clar ca iaurtul este facut din lapte, colectat de la ferme. Sa credem ca sunt in produse dar nu sunt pe etichete mi se pare totusi o exagerare prea mare.

Laptele praf si proteinele din lapte

Metodele moderne de obtinere a laptelui praf presupun folosirea laptelui degresat, deci riscul de prezenta a grasimilor oxidate in produsul finit este eliminat. Este posibil sa faci iaurt din lapte praf, dar hai sa ne gandim cat de mult ar costa fata de folosirea laptelui proaspat.

Proteinele din lapte, folosite ca supliment in industria fitness-ului de zeci de ani, au ajutat milioane de oameni sa arate mai bine si sa fie mai sanatosi. Putem gasi proteine din lapte (sau alte componente, cum ar fi lactoza) in multe alte produse alimentare, inclusiv in branzeturi, produse de patiserie, produse din carne, formule pentru copii etc. Proteinele din lapte sunt proteine cu molecula mica, care raman in zer dupa separarea casului si pe care, in mod traditional, le consumam sub forma de urda.

Proteinele adaugate in iaurtul Oikos, de exemplu, sunt proteine din zer (valoare biologica maxima), cele pe care le apreciem atat de mult pentru beneficiile in digestie, imunitate, crestere in masa musculara si refacere dupa antrenament. Mai mult, suplimentele cu proteina de zer sunt de cateva ori mai scumpe.

Chiar si asa, cantitatile adaugate in iaurturi pentru atingerea nivelului optim de proteine sunt nesemnificative in economia unei nutritii diverse si sanatoase. Din ce etichete am citit nu am mai vazut laptele praf ca ingredient la Danone. Se pare ca a fost eliminat din toate produsele.

Gelatina

Din punctul meu de vedere o proteina nedreptatita in trecut (se considera ca are valoare biologica redusa). Aduce aminoacizi utili pentru refacerea pielii, parului, unghiilor, articulatiilor. Este chiar folosita ca supliment nutritiv sau componenta a unor tratamente injectabile. O gasim in piftie, supe si carne, peste, fructe de mare. Este cea mai “curata” proteina, care nu contine contaminanti sau substante biologic active (hormoni, radicali liberi etc.). Cu toate astea, gelatina nu mai exista in produsele Danone. Deci, desi e buna, nu este folosita, din motive comerciale (este un produs de origine animala, deci produsele nu ar mai fi cumparate de lacto-vegetarieni, de exemplu) si de imagine. Eu unul as vrea sa fie gelatina in iaurt, m-ar scuti de a o lua separat. Noi folosim gelatina acasa in diverse alimente sanatoase pe care le preparam in casa, inclusiv budinci, dulciuri, jeleuri, creme etc.

Amidonul

Este una dintre formele de stocare a energiei folosita de plante (similar cu glicogenul animal), un polimer al glucozei (mai multe molecule de glucoza legate intre ele). Il gasim in special in radacini (morcov, tapioca), tuberculi (cartofi), rizomi, seminte (cereale), banane verzi (plantain). Desi controversat, aportul in alimentatia oamenilor este predominant, ca sursa de energie. La un aport zilnic mediu alimentar de cateva sute de grame, 1-2 grame in plus dintr-un iaurt chiar nu vad cum ar prezenta o problema. Nici teoria cu “se aduna” nu se aplica, pentru ca ar trebui sa aduni 100 de iaurturi intr-o zi. Intr-un covrig ai poate amidonul din 20 iaurturi (aproximativ).

In ultimii ani amidonul rece (cum am gasi in cartofii fierti si apoi raciti) este considerat chiar un factor prebiotic (hrana pentru probiotice, bacteriile prietenoase). De asemenea, fiind o molecula complexa indicele glicemic este relativ redus. As fi mai degraba ingrijorat in legatura cu excesul de fructoza usor asimilabila provenita din “sucuri”. Dar ca si in cazul celorlalte ingrediente, in gama de produse sunt destule fara amidon. Iaurturile albe nu contin nimic altceva decat lapte, ferment si, eventual, proteine din lapte.

Colorantul rosu extras din insecte (carmin sau cosenila)

Mult zgomot pentru nimic. Nu este folosit astazi in niciun iaurt Danone. Daca avem bunul simt sa citim eticheta inainte de a vorbi, gasim extractul de sfecla rosie, sau antociani (extrasi din varza rosie sau din struguri rosii) drept colorant.

Totusi, exista ipoteze conform careia omul ar trebui sa urmeze o alimentatie insectivora, considerata naturala de unii antropologi. In multe zone ale lumii se consuma insecte, sursa foarte buna de proteine, cu aport scazut de grasimi. Exista si intregi categorii de medicamente extrase din insecte, nemaivorbind de miere sau propolis. Deci chiar daca am avea “cosenila” in mancare… unde este problema? Doar la cei care tin post? Oricum nu au voie lactate, cremwursti sau salata de icre. La veganii care mananca insectele ascunse prin cirese /nuci/seminte/boabe/cereale/fructe/legume? Ipocrizie? Da. Ignoranta? Da. Dezinformare in scop de audienta si scandal? Desigur.

Zaharul adaugat in iaurturi

Se adauga pentru ca asta se vinde; este foarte simplu sa alegi un alt produs, chiar de la Danone, care sa nu contina zahar adaugat. Orice om care crede ca are un cuvant de spus va arunca direct replica “da’ de ce nu pun mai putin?” sau chiar “da’ de ce nu fac fara zahar?”. Ba da, exista nenumarate sortimente fara zahar si chiar s-a reusit reducerea cantitatilor din cele in care se foloseste zahar. Dar exista o limitare: preferinta consumatorilor. Un psiholog sau un economist iti poate spune imediat ce se intampla “la raft”. Orice om care gandeste o poate face. Acele produse “cu mai putin zahar” vor pierde in fata celor care au mai mult zahar. Este alegerea pe care o face consumatorul. Cumparatorul. Clientul. Omul. Firma pune pe piata ce se vinde. Firma are si produse fara zahar, firma face si educatie, pe banii ei. Alegerea insa este de cealalta parte. Daca insa comparam cantitatea de zaharuri dintr-un iaurt cu fructe (maxim 13,5% la Danone, inclusiv lactoza din lapte si fructoza din fructele adaugate in iaurturile cu fructe) cu cea dintr-o prajitura (40%), batoane de cereale (20%) sau din ciocolata (50%), ne vom da seama ca daca vrem desert cel mai potrivit e un iaurt.

Ca si in cazul amidonului, daca ar fi sa ne raportam la consumul zilnic mediu, dintr-un iaurt iei o cantitate foarte mica. Pentru cei care fac sport sau vor sa isi mentina nivelul energetic printr-o gustare sanatoasa e chiar util. Cei mai multi sportivi cumpara suplimente care contin dextroza pura, in acest scop.

Potentiatorii de aroma

Sperietura mare este in legatura cu monoglutamatul de sodiu. Insa aceeasi oameni care promoveaza panica vor fi regasiti mancand produse din soia, tomate sau altele care contin glutamatul. Este de facut o discutie separata insa iaurturile Danone nu il contin. Poate de la alte marci.

Aracetul, urina de vaca si altele asemenea

Pentru nivelul unui producator major la nivel global astfel de subiecte sunt absolut ridicole si nu cred ca merita mentionate. Laptele este verificat (fiecare cisterna) inca de la intrarea in fabrica, atat sub aspect microbiologic si al reziduurilor de antibiotice, cat si al continutului nutritional si de alti potentiali contaminanti (aflatoxina).

In articolul urmator voi scrie despre conservarea iaurtului si termenul de valabilitate.

Publicat în Parerea mea despre... | Etichete aditivi, amidon, danone, iaurt, lapte, praf, zahar | Lasă un răspuns

Despre fumat, metodele reale de a scapa de grasime, dieta lui Dumnezeu, zahar si rudele sale

Cristian Margarit Publicat în 19 februarie, 2014 de CristiM22 februarie, 2014  

De la 20.00, in direct la Activ FM despre relatia dintre fumat si slabire, despre dieta lui Dumnezeu, despre metodele reale de a scapa de grasime, despre zahar si rudele sale.

Puteti suna in direct sau trimite SMS la 0734 22 02 02 pentru a pune intrebari in legatura cu subiectele abordate.

Fumatul si slabirea

Dieta lui Dumnezeu

Cum pleaca grasimea din corp?

Zaharul si rudele sale

Publicat în GetFIT Radio Show | Etichete Dieta, Dumnezeu, fumat, slabire, zahar | Lasă un răspuns

Despre zahar si inlocuitori

Cristian Margarit Publicat în 10 septembrie, 2013 de CristiM10 septembrie, 2013  

De la 10.30 la Kanal D, in emisiunea “Draga mea prietena” discutam despre zahar, rudele si inlocuitorii sai: stevia, xilitol, eritritol.

Daca vreti sa discutam si in mod direct, va astept la seminariile de nutritie (Sibiu, 21 septembrie; Bucuresti 28, 29 septembrie, 20 , 25 Octombrie).

Despre zahar si rudele sale citeste aici.

Despre gustul dulce.

Despre dependenta de dulciuri.

Despre miere.

Cum mananci dulciuri fara sa te ingrasi?

Eu prefer indulcitoriul care imi aduce si alte beneficii pentru sanatate, Xilitol, dar produsul de calitate garantata de la Now Foods, nu orice produs de pe piata. Fiind un compus care se gaseste si in natura, el este denumit “natural”, dar este foarte important ca procesul de productie sa respecte standarde inalte de puritate. Am incercat si alte produse de pe piata (mai ieftine) si am avut efecte secundare nedorite: arsuri stomacale, diaree, disconfort general. Folosind cantitati mici prefer calitatea. Un alt indulcitor care castiga teren este eritritol.

Pe www.suplimente.ro gasiti o gama intreaga de indulcitori si inlocuitori pentru zahar.

Publicat în GetFIT Video | Etichete eritritol, fructoza, stevia, xilitol, xylitol, zahar | Lasă un răspuns

Navigare articole

1 2 3 >>

Eisberg, salate

psiholog, psihoterapeut, cabinet

Cristian Margarit
Supliment, articulatii, dureroase

Categorii

  • 7Minutes (7)
  • Amintiri (14)
  • Biz (204)
  • Ce mancam? (332)
  • Citadin (166)
  • Dieta (445)
  • GetFIT Challenge (2)
  • GetFIT Radio Show (119)
  • GetFIT Video (49)
  • Good Food (16)
  • Jurnalul meu (142)
  • Parerea mea despre… (184)
  • Prezentari (69)
  • Prieteni (49)
  • Recomandari (101)
    • AGH (8)
  • Sanatate (210)
  • Sex (35)
  • Sport (101)
  • Steroizi si doping (10)
  • Suplimente (130)
  • Tips&Tricks (105)
  • Turism culinar (5)
  • Umami (8)
  • Unde mancam? (20)

Arhive

Visit GetFIT ro's profile on Pinterest.

Etichete

alimente (115) bine (31) bucuresti (32) calorii (46) cancer (31) carne (52) cereale (25) copii (27) cristian (114) culturism (38) Dieta (265) eisberg (62) face (29) fasole (34) fit (38) fitness (64) fructe (57) get (34) grasimi (27) iaurt (26) iceberg (32) ingrasa (30) lapte (30) legume (57) mancare (83) margarit (161) miscarea (29) nutritie (101) nutritive (49) paine (27) peste (28) post (36) proteine (32) reteta (63) retete (70) romania (27) salata (149) Sanatate (51) seminar (58) slabire (143) sport (112) suplimente (140) ulei (25) vara (28) zahar (25)
Suplimente Online, GetFIT, shop, GetfitShop
 
GetFit, sport, mișcare, fitness
©2025 - Cristian Margarit
↑