Fructe de mare

Sunt animale marine (în afara peștilor): scoici (midii, vongole, stridii, Saint Jaques), creveți, homari, caracatiță, calamari, melci, crabi. Deci nevertebrate, organisme simple. Sunt din ce în ce mai consumate și la noi, datorită globalizării și îmbunătățirii liniilor de aprovizionare. O parte pot fi găsite și în Marea Neagră, dar cele mai apreciate sunt cele din Mediterana sau din oceane. Pot fi pescuite (de captură) sau de crescătorie.

Sunt de preferat cele proaspete (de exemplu, creveții “gri”) și de captură. La acestea este importantă zona (FAO) de unde au fost pescuite (se poate verifica pe etichetă). Dar și cele congelate pot fi de calitate, mai ales că sunt mult mai accesibile pentru noi (ca preț, în primul rând).

Beneficii

Fructele de mare (crustacee, moluște, cefalopode etc.) sunt bogate în proteine ușor asimilabile, colagen, omega 3, fosfolipide, minerale (în special iod, zinc, seleniu), vitamine (în special A, D), substanțe cu efect antiinflamator și diverși antioxidanți.

Au beneficii inclusiv pentru fertilitatea feminină și masculină.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6276709/

Putem spune că sunt o mâncare ideală, inclusiv pentru creier și sistemul nervos. Faptul că sunt, în general, nevertebrate (nu au nici oase, în afara exoscheletului) le face ușor de mâncat chiar și în stare crudă.

Aceste beneficii sunt cu atât mai importante pentru cei care nu consumă carne, pentru că vorbim despre o valoare nutrițională similară sau chiar superioară.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4776937/

Riscuri

Având un metabolism simplu, pot reține mai ușor diverși poluanți din apă, de aceea este foarte important să știm de unde sunt pescuite sau cum sunt crescute. Deci să avem o sursă sigură, cunoscută.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7700650/

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/35259617/

De asemenea, timpul de transport poate aduce probleme legate de alterare sau contaminarea cu diverși agenți patogeni. Mare atenție și la cele congelate, să nu fie recongelate și să conțină cantități mari de aditivi chimici (conservanți). Unele pot dezvolta inclusiv histamină, periculoasă pentru persoanele sensibile.

Creveții au și o cantitate mare de colesterol iar toate, ca regulă generală sunt generatoare de acid uric, deci contraindicate celor cu predispoziție la gută. Există și persoane alergice la crustacee, deci vor fi evitate complet.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33527847/

Metode de preparare

Cu cât putem ține temperaturile de gătit mai jos, cu atât mai bine. Deci unele pot fi consumate crude, marinate, apoi gătite la bur, fierte (opărite sau în supe), la cuptor. Pe grătar trebuie să avem grijă să le protejăm, pentru că sunt foarte sensibile. Deci vom folosi o temperatură cât mai mică pentru frigere și vom prefera plita, nu grătarul “deschis”, cu fum. Prăjirea în aluat (pane) este contraindicată, fiind cea mai nesănătoasă metodă de preparare.

Recomandari de rețete

Având, în general, puține calorii, sunt utile și în regimurile de slăbire, dar și în orice dietă sănătoasă. Deși în anumite culturi sunt admise în post, religia ortodoxă din România nu permite consumul acestora, chiar dacă se consideră că nu au sânge.

Cel mai bine se combină cu salate și legume, dar și orez, paste, chiar mămăligă. Lămâia le însoțește de cele mai multe ori.

Click pe imagini pentru rețete!

Fructe de mare la grătar

Salată cu creveți și avocado

Vongole cu orez și fasole roșie

Caracatiță pe pat de cartofi copți

Fasole cu fructe de mare

Creveți cu orez

Midii