rss

Posts Tagged ‘lactate’

Lactate degresate

November 9th, 2009

0,1% grasime. Lactatele degresate au fost promovate in vremea cand se credea ca dietele fara grasimi sunt sanatoase. Dupa niste ani, specialistii in nutritie, lumea medicala dar si oamenii obisnuiti si-au dat seama ca o dieta fara grasimi este o mare prostie. Evident, industria laptelui isi freca mainile de bucurie: vindea un produs inferior(din care erau scoase grasimile valoroase) la acelasi pret cu produsul initial, dar avea si untul sau grasimea ramase pe care le vindea separat.

De ce au fost privite rau grasimile din lapte?  Ca urmare a ipotezei lipidelor, colesterolul si grasimile saturate au fost considerate responsabile pentru  bolile cardiovasculare. Intre timp impoteza s-a dovedit eronata, dar deja raul fusese facut: o intreaga industrie a produselor “fara grasimi” facea ravagii printre oamenii care incercau sa aiba grija de propria sanatate sau isi propuneau sa slabeasca. De asemenea, o judecata simplista(perpetuata chiar pana in zilele noastre de cel putin o nutritionista celebra de la noi) spunea ca grasimile au 9kcalorii pe gram, deci daca scapam de ele vom scapa de multe calorii si dieta  va duce la slabire.

Abia dupa ce multi oameni au renuntat la grasimi si s-au ferit de ele pentru perioade mai lungi de timp, aceste filosofii ieftine si-au aratat coltii: tulburari hormonale,  depresie, obezitate. Deci exact inversul a ceea ce se dorise. Cercetatorii s-au prins ca pentru degenerarea vaselor de sange nu erau vinovate grasimile saturate si colesterolul in sine ci grasimile oxidate si doar un anumit tip de colesterol… culmea, grasimile care oxideaza cel mai usor sunt chiar cele care s-a crezut ca sunt benefice: uleiurile din plante, in special cele polinesaturate(PUFA), cum ar fi cele din uleiul de masline.  Pentru cei zapaciti  de dieta mediteraneeana din carti e bine de mentionat faptul ca o dieta mediteraneeana adevarata contine multi omega 3, cu efect protector asupra vaselor de sange, omega 3(din peste) care contracareaza efectele nocive ale omega 6 din uleiul mentionat si atat de bine marketat.

Grasimile din lapte sunt foarte valoroase, mai ales ca au in ele si vitamine extrem de importante: A, D, K. Evident, vacile ar fi trebuit sa pasca iarba pentru asta. Grasimea din lapte poate avea si un continut rezonabil de vitamina E, foarte importanta pentru rolul antioxidant, atunci cand este in forma naturala.

Un alt aspect important este ca grasimile sunt foarte satioase, deci iti vor taia pofta de mancare, ele actionand atat la nivelul stomacului cat si la nivelul creierului si sistemului hormonal, reducand apetitul si dand o stare de bine. Pentru barbati, un aport suficient de grasimi saturate si colesterol din almentatie asigura un nivel de testosteron ridicat, mai ales pentru cei care vor sa aiba putina grasime pe burta, un apetit sexual crescut, energie fizica si mentala ridicata.

Din pacate, lactatele grase pot fi asociate doar cu alimente cu un continut scazut de carbohidrati, cum ar fi legumele, in nici un ca cu paine, zahar, orez, paste, cartofi sau alte surse de amidon/glucoza/fructoza.

Evident, cantitatea de energie din lactatele grase(in special cele fermentate: smantana, branzeturi speciale) este mare, deci ele trebuie consumate cu masura. Avand in vedere ca intr-o zi, pentru un om “mediu”, pot fi 100-150g de branza fermentata, grasa, poti face efortul de a manca una obtinuta de la animale care au pascut iarba si la care s-a folosit cheag natural. Daca este facuta si din lapte crud, atunci este si mai sanatoasa. Trebuie mentionat ca laptele crud poate ascunde si diversi agenti patogeni(boli), de aceea produsele din lapte crud trebuie evitate de cei cu probleme ale sistemului imunitar, femei insarcinate sau care alapteaza etc.

Lactatele

November 25th, 2008

Dieta fitness- lactatele
Articol aparut in Good Food, noiembrie 2008.

Laptelele a fost introdus in alimentatia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scara larga de si mai putin timp (aparitia omului este estimata intre 200.000 si 5.000.000 de ani). Pasteurizarea laptelui reduce cantitatile de germeni patogeni din lapte dar omoara in acelasi timp enzimele, vitaminele si alti factori bioactivi din lapte.
In mod traditional a fost folosit in special prelucrat, sub forma de iaurt( si diverse variante de fermentare: kefir, sana, labneh), branzeturi(cu cheag natural) sau urda(obtinuta din zer). Urda(zerul) contine proteine mai usor de digerat si cu valoare biologica mai buna decat cele din branza.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic(sustine flora intestinala benefica) si este, in general, bine tolerat, aducand numeroase beneficii. Este important ca iaurtul sa aiba fermenti activi si un continut cat mai mic(de preferinta nul) de elemente straine(zahar, fructe, amidon, gelatina, conservanti, arome etc.).
Laptele si produsele lactate sunt in ultimii ani surse importante de proteine, grasimi, calciu in dieta noastra. Totusi, din cauza industrializarii si metodelor moderne de crestere a plantelor si animalelor in produsele finite putem gasi diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al caror efect asupra sanatatii se poate arata daunator in timp. De asemenea, industira laptelui are un impact negativ asupra mediului.

Proteinele din lapte
Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin branza. Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie echilibrat de un aport de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele de soia este foarte diferit din punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi substituite.

Zaharul din lapte
Lactoza, zaharul din lapte, este foarte asemanatoare cu zaharul “de masa”. Diferenta este ca lactoza are nevoie de o enzima diferita pentru a fi digerata(lactaza), enzima care ne lipseste multora dupa ce se incheie perioada de alaptare sau crestere. Efectele sunt balonari, indigestii, crampe, diaree. Produsele fermentate(iaurt, branzeturi maturate) elimina partial aceasta problema, deci sunt mai indicate decat produsele “dulci” sau “proaspete”.

Grasimea din lapte
Smantana, branzeturile grase si untul contin cantitati mari de grasime din lapte si au un continut caloric ridicat. Consumul lor trebuie urmarit atent pentru a evita ingrasarea. Totusi, este de preferat unul atat pentru prepararea alimentelor cat si pentru prajit(mai ales cand se foloseste o cantitate mica de grasime), el fiind rezistent la temperaturi mai mari decat uleiurile obisnuite.

Calciul
In alimentatia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1(1:1 dupa unele studii). In laptele de vaca acest raport este de cel putin 12:1(fata de 3:1 cat este in laptele uman), ceea ce inseamna o cantitate mult prea mare de calciu. Echilibrarea dietei se poate face si prin cresterea consumului de alimente bogate in magneziu: spanac, dovleac(si semintele de dovleac), broccoli, telina, seminte de in, somon.

Cand e cazul sa incerci o dieta fara lactate?
Urmatoarele afectiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astmn, acnee, artrita, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retentie de apa, celulita(cosmetica), ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzita, balonari, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scazut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoza, cancer(ovar, prostata). Daca ai astfel de simptome sau afectiuni incearca cel putin 8 saptamani o dieta fara lactate. Este foarte posibil sa ai o surpriza placuta.

Totusi, daca laptele si produsele care contin lapte(cum ar fi si ciocolata, inghetata, prajiturile) nu pot lipsi din meniul tau, te poti ajuta de enzime digestive pentru digestia completa a laptelui.

Branza de burduf

October 27th, 2008

Sa nu se supere pe mine fanii lactatelor: iata ce se regaseste in dieta mea; cu exceptia branzei proaspete.
Iaurtul are efect probiotic, smantanta fermentata e o sursa rapida de grasimi iar branza de burduf o sursa de grasimi si proteine. Aleg branzeturile maturate, in care prin procese enzimatie carbohidratii si proteinele sunt tranformate in forme mai usor de digerat si de folosit de catre corpul uman.

O sa incerc sa folosesc si branza proaspata intr-o crema cu ulei si condimente, daca tot am primit-o.

Incerc sa tin consumul de lactate la minim si sa aleg sortimente cat mai diverse, de preferinta de capra, oaie, bivolita. Atentie la etichete, in multe produse de acest tip intalnim si lapte de vaca, lapte praf etc.
Cea mai mare parte din iaurturile cu fructe sunt pline si de zahar, coloranti, conservanti deci trebuie evitate.
Trebuie sa fim atenti si la continutul de sare, care, in general, nu este trecut pe etichete.

Un reprezentant al firmei Covalact ne-a spus ca e printre putinele branze de burduf de pe piata facuta dupa metoda traditionala, in mat de oaie.

Am mai gasit si alte branzeturi, care pareau de buna calitate de asemenea, de la Olympus, facute in Grecia:

Baietii de la Olympus erau si ei in tema cu punctele noastre de interes si ne-au oferit informatii pe gustul nostru.

Branza

February 12th, 2008

O folosim cu totii ca sursa de proteine si calciu. Sau cel putin asa am fost invatati.
In functie de tipul de branza, proportiile de nutrienti sunt diferite:
proteine 15-30%
grasimi 1-50%
carbohidrati 1-5%

cascaval.JPG

Beneficiile consumului de branza sunt mult-trambitate: proteine, calciu, ofera o senzatie de satietate mare…

Totusi, avem si parti negative: Mai mult…

Daca iti place blogul poti face o donatie
Theme by WP-design