Arhiva etichetelor: calitate

Vizită la depozitul Freshful by eMAG

Cristian Margarit Publicat în de

freshful

Vizită la centrul logistic Freshful

Pentru că folosesc Freshful by eMAG pentru comenzi de mâncare, în special ingrediente, am făcut o vizită la centrul lor logistic de lângă București (depozitul de unde se fac livrările). Acolo sunt oamenii (aproximativ 120 de persoane la depozit și 150 de livratori) care muncesc pentru ca noi să ne putem folosi timpul în scopuri mai utile decât să umblăm prin magazine.

Plus că având depozitul propriu, primesc exact ce comand, fără telefoane ulterioare de la “pick”-eri că lipsesc produse și dacă vreau altceva în schimb.

Am fost primit cu amabilitate de către specialista lor în siguranță alimentară și iată cum a fost și ce am aflat. La nivel personal m-a impresionat atmosfera de lucru plăcută, oamenii zâmbeau și se salutau între ei. Îmi place ca alimentele mele să fie încărcate cu această energie pozitivă. Rece este doar depozitul. Oamenii sunt calzi.

Prospețimea

Un punct important în decizia mea de a comanda de la Freshful este prospețimea. Am scris despre “lanțul de frig” și calitate, deci am verificat personal. Sistemul folosit este de tip “FEFO” (derivat din FIFO- first in- first out), nu trece prea mult timp în depozit peste ele. Așa se mențin gustoase, fără conservanți sau “chimicale”.

Zilnic se fac peste 100 de recepții de marfă de la furnzori și în jur de 2000 de livrări către clienți.

Alimentele (legume, fructe, lactate, carne, ouă etc.) vin cu mașini frigorifice de la furnizori și sunt primite direct în zona de recepție, care este și ea tot “rece”. Adică un depozit frigorific. Apoi sunt mutate în depozitul principal. La plecare la fel, zona de “consolidare” a comenzilor este și ea cu temperatură controlată.

Urmează ca pungile noastre să ajungă imediat în mașinile cu care vor fi livrate. Da, mașini “frigorifice” și ele, avand trei compartimente cu temperatura controlată. Produsele congelate au, la fel, traseul lor, la -18 grade în depozit și apoi în compartimentul special din mașini. Astfel înghețata ajunge la noi… înghețată.

Foarte interesant mi s-a părut că legumele proaspete (pătrunjel, leuștean, ceapă verde etc.) erau stropite cu apă, fiind astfel mai proaspete decât ce găsim în piețe.

Pentru produsele non-alimentare și pentru cele care nu au nevoie de temperatură controlată există zone separate.

Verificarea calității

Verificarea calității se face în mai multe puncte: la recepția produselor, la aranjarea lor în depozit și apoi la includerea lor în comenzile noastre. Am găsit inclusiv salatele mele preferate de la Eisberg, aici în varianta bio.

Mici producători locali

Foarte multe dintre alimente sunt de la mici producători români, locali, în special legumele. Recomand gama “Din Grădină”, legume chiar “din grădină”, din jud. Dâmbovița. Mulți oameni pretind că vor roșii, “ca pe vremuri”, nu din plastic, coapte la bec. Iată că se pot comanda și ajung la noi acasă.

Banca pentru alimente

Produsele care se apropie de termenul de valabilitate, dar încă bune, sunt trimise către “Banca pentru alimente” și ajung la oameni care au nevoie de ele. Un lucru extraordinar pentru reducerea risipei alimentare, dar și pentru ajutorarea celor care au nevoie.

Preocuparea pentru mediu

Freshful are un program de recuperare a pungilor de carton folosite, de reducere a risipei alimentare (inclusiv prin secțiunea “Save Me” din aplicație) și chiar mașini electrice. Din ce am aflat, planul este să instaleze și panouri solare pentru încărcarea acestor mașini, deci pentru a ține la minim impactul asupra mediului, pe lângă selectarea furnizorilor care sunt apropiați de București.

Vizita la fabrica Colon Help

Cristian Margarit Publicat în de  

Am fost acum ceva timp intr-o vizita si la fabrica Zenyth Pharmaceuticals din Piatra Neamt (unde se produce Colon Help). Ca si despre alte firme/suplimente de succes, circula foarte multe mituri, pe care imi propun sa le desfiintam.

Istoricul Colon Help si linia de produse

Toata lumea cunoaste detoxifiantul “Colon Help”, un mix de seminte de in, psilium si alte ingrediente (plante si argila), care a fost copiat si ras-copiat, un produs la un pret decent avand ca termen de comparatie produsele straine similare (cele mai multe chiar mai slabe dpdv al continutului). Fac precizarea ca produsul are si ingrediente/tehnologii speciale, imposibil de imitat prin cumpararea “ingredientelor ieftine separat” si amestecul acasa.

Linia a fost extinsa cu un alt produs foarte bun (ceai, din pacate mai greu de administrat): Liver Help, un produs pentru slabit (Silhouette Help), un produs pentru copii denumit neinspirat Colon Help Junior (foarte bun si acesta).

Au completat apoi gama cu doua versiuni de Colon Help: Probiotic Forte (cu probiotice, care completeaza efectul prebiotic al produsului) si Detox + un supliment cu efect laxativ. Vitamina C naturala este un alt produs interesant, despre care v-am scris.

Fabrica si noile tehnologii

Zona de productie este certificata ISO si procedurile chiar se respecta. Am vizitat o noua sectie a fabricii, totul in regula, curatenie, proceduri, specialisti cu care am ce discuta, la nivel de amanunt, oameni foarte bine pregatiti si cu experienta practica solida. La nivel de materii prime si testari sunt in top, am vazut cu ochii mei furnizorii si buletinele de analiza.

Propuneri de produse noi si dezvoltare pe viitor

Am aflat si despre cateva produse noi, la standarde internationale atat ca selectie a ingredientelor cat si calitatii. Este posibil sa avem chiar o linie comuna de produse, daca toata lucrurile merg bine.

Per total primeste o nota foarte buna si ma bucur ca primesc astfel de invitatii de la producatori, pentru ca pot vorbi apoi despre produse cu incredere.

Despre lapte si lactate

Cristian Margarit Publicat în de  

Astazi, de la 20.00 la Activ FM si in direct pe getfit.ro (video streaming Vidyo oferit de GPSS) discutam despre lapte si lactate.
Puteti pune intrebari pe pagina de facebook GetFIT, pe yahoo messenger getfit.radio, in zona de comentarii de sub fereastra de streaming sau la nr. de telefon 0734 22 02 02.

Iata si cateva articole pe aceasta tema:

Despre lapte si produse lactate

Lapte crud 

Lactate degresate

Lapte fara lactoza

Despre unt

Despre branza si rosii cu branza

Branza de capra si branza de burduf 

Ferma de lapte

Alte tipuri de “lapte”

Zilele trecute am avut si un obisnuit scandal media, de data asta cu tema “laptele praf”. Ministrul agriculturii a avut curajul sa spuna ca prefera laptele “natural, de la producator”. A fost imediat lovit din toate partile, cu exceptia producatorilor de lapte. Deci producatorul si ministrul vor binele, ramane restul listei (procesatori, autoritati de control, nutritionisti manjiti) sa determinam ce vor pentru noi 🙂

Cum alegem fructe si legume din piata?

Cristian Margarit Publicat în de 6

usa

Se spune ca piata ar fi o alternativa la raioanele cu fructe si legume de la supermarket. Iluzia alegerii functioneaza si aici: in general avem in fata aceleasi produse. De multe ori “taranii” din piata sunt tot intermediari, oameni care cumpara fructe si legume de import din “en-gros” si le vand pe taraba. Apoi, taranii adevarati, care cultiva in gradina, la tara, au deprins de multi ani arta “otravurilor” si a “azotului”, astfel incat risti sa cumperi alimente care pot fi mai bogate in factori nutritivi dar mult mai contaminate cu pesticide, ingrasaminte chimice si alte nenorociri.

Dar exista si programe pentru sprijinirea taranilor, in care se controleaza pamantul, apa, legumele, se ofera consultanta de la specialisti in horticultura, Programul Gusturi Romanesti de la Gospodari al Mega Image.

Magazinele bio ar fi o varianta buna de compromis, asta daca ar avea suficiente produse proaspete, la un pret decent. Dar in magazinele bio gasim trei sferturi junk (zahar, fainoase, soia si alte procesate) si cand vezi legume sau fructe proaspete iti pui serios intrebarea daca sunt sau nu “bio”.

Producem fructe si legume pe cont propriu?

Gradinaritul este munca grea, iar cum prea putini dintre noi suntem dispusi sa stam aplecati si sa ne murdarim de pamant, trecem la urmatoarea alegere: piata. Trebuie sa fim constienti ca orice produs ajunge pe o taraba are in spate interese financiare in primul rand. Acele costuri trebuie acoperite (transport, chirie), vanzatorul platit, ingrasaminte si pesticide cumparate, folii pentru “solar” si cate si mai cate. Deci un producator nu si-ar permite sa lase omizile sa-i manance jumatate din mere sau gandacul de colorado sa-i termine cartofii inainte de a apuca sa-i recolteze. Pana la urma, cate persoane ar manca mere viermanoase, rosii “batute”. Si este clar ca “taranul” nu are cu ce sa dozeze cantitatile de chimicale, nefiind controlat de nimeni.

Insa faptul ca taranii folosesc si chimicale ar trebui sa fie un motiv sa-i ajutam sa foloseasca metode mai curate, nu sa cumparam din import. Ne trebuie solutii reale, nu lamentari si capcane corporatiste, specialisti manjiti si cozi de topor. Educatie, informare, boicotarea falsilor “tarani” din piete, acceptarea disponibilitatii sezoniere, a calitatii variabile si a preturilor mai mari ale produselor naturale.

De ce sa mancam fructe si legume din import?

Importul de fructe si legume are si el un loc binemeritat: putem manca in orice anotimp ce ne place si chiar beneficia de valoarea nutritionala a unor bunatati care nu cresc in tara noastra. Ramane de vazut cat ocupa acestea in bugetul nostru, asta daca legea se respecta si pe etichete gasim si tara reala de provenienta.

Sezonalitatea

Ideal este sa mancam legume proaspete, de sezon, crescute in pamant curat, la soare. Unele se pot pastra ca atare: morcovi, telina, sfecla, cartofi, varza, dovleac. Altele se conserva: murate, fierte, congelate. Cand nu am aceaste optiuni incerc sa mananc alte alimente, curate si sa completez cu strictul necesar de legume si fructe de import. De multe ori le prefer pe cele congelate, mai ales in sezonul rece.

Fructele romanesti

Merele, perele, gutuile, prunele, caisele, ciresele sunt fructe traditionale. Ar fi de preferat cele abia culese din pom, cu vierme, semn ca nu au fost folosite pesticide. Totusi, prezenta viermelui poate fi cauzata si de folosirea gresita a pesticidelor, adica si merele cu viermi pot avea pesticide in ele. Sunt de preferat fructele cat mai mici si colorate, care au un raport mai bun de nutrienti esentiali/calorii. In acelasi timp, exista pesticide care sunt eliminate din fruct intre momentul tratamentului si momentul culegerii.

O categorie aparte o reprezinta fructele de padure, incluzand aici si catina, macese, coarne, afine, coacaze, mure, zmeura, care pot fi conservate prin congelare dupa ce au fost spalate si portionate.  Cu cat sunt mai bine coapte cu atat sunt mai bogate in nutrienti, dar si mai perisabile, trebuind consumate imediat. Trebuie sa fie tari si colorate uniform, altfel riscam sa le cumparam deja stricate (intrate in putrefactie sau mucegaite).

Fructele “legume”

Dovlecii pot fi cumparati toamna si pastrati mai multe luni daca sunt in stare buna in momentul initial (fara semne de lovituri). Pot fi consumati fierti, in supe, copti. Coada trebuie sa fie tare, densa, semn ca sunt bine copti (continut mai mare de nutrienti).

Castravetii trebuie sa fie cat mai mici, verzi, cruzi, tari, aceste caracteristici garantand prospetimea si gustul deosebit. Pot fi conservati prin fermentatie lactica (muraturi in saramura), astfel pastrand mare parte din calitatile nutritive.

Rosiile ar fi ideal sa fie cumparate dupa ce s-au copt bine la soare si apoi conservate sub forma de bulion sau suc.

Vinetele trebuie sa fie mici, dar puternic colorate (coapte) si dense (pline). Sunt de evitat rosiile de import, mai bine suc sau bulion facut din cele autohtone, coapte la soare, vara.

Fructele de import

Sunt de preferat cele exotice, care nu cresc la noi, pentru ca cele care cresc la noi ar trebui cumparate din surse locale. Citricele (lamai, portocale, mandarine, grapefruit, pomelo) ocupa un rol foarte important, mai ales iarna, pentru aportul de vitamina C si flavonoizi. Ele trebuie sa aiba coaja subtire, sa fie tari si dense (grele), semne de prospetime. Grija mare la tara de provenienta (trebuie sa fie cat mai apropiata de noi).

Ananasul trebuie sa fie tare la pipait si greu, semn ca este proaspat. El contine enzime proteolitice si ajuta atat digestia cat si refacera dupa antrenamente. Bananele sunt culese toate crude, deci este de preferat sa le coacem noi, acasa, in conditii cunoscute. Trebuie sa fie tari, fara pete negre pe coaja sau in dreptul cozii. Toate sunt tratate cu fungicide/pesticide, asa ca aveti grija mare cand le mancati, nu puneti mana de pe coaja pe alte alimente.

Rodiile trebuie sa fie cat mai coapte atunci cand le cumparam (culoare rosie a cojii) si mici. Procesul de coacere poate continua si in frigider, fiind un fruct foarte valoros pentru barbati, prin continutul de substante care protejeaza prostata.

Oleaginoasele

Avocado este un fruct special, oleaginos, cu un continut mare de grasimi sanatoase, fibre, magneziu. Avantajul sau este ca nu retine foarte multe pesticide. Se cumpara crud, tare, urmand a-l coace pe cont propriu, intr-o punga de carton, cu mere si/sau banane. Daca interiorul are zone maro inchis, atunci trebuie aruncat. Mai rar se gasesc variante “readty to eat”, cu coaja maronie si incretita. Consisenta sa optima este cea a untului moale, adica il poti manca cu lingurita, direct din coaja.

Tot la oleaginoase de import sanatoase adaugam maslinele si nuca de cocos.

Legumele

Si aici sunt de preferat legumele romanesti, proaspete, eventual cumparate in sezon, din surse sigure si conservate in mod traditional.

Broccoli trebuie sa fie cat mai mici (culese devreme), cu cat mai putina parte lemnoasa. Tulpina trebuie sa fie tare iar inflorescenta cat mai verde. Pe masura ce planta creste anumite substante utile dor se dilueaza, nu vor fi intr-o cantitate mai mare. Exista in Bucuresti surse de broccoli crescut in gradina/sera, fara chimicale: cautati, verificati, cumparati. Conopida este relativ similara, cu mentiunea ca un miros puternic arata ca prospetimea nu este cea potrivita. E bine sa cumparati capatanile cu frunze, care protejeaza inflorescenta delicata.

Spanacul, patrunjelul, mararul (si alte frunze) trebuie sa fie crocante si de verde-inchis, fara pete inchise la culoare sau decolorari. Varza trebuie sa fie cat mai densa, fara miros, cotorul umed, nu uscat sau crapat.

Radacinoasele

Radacinoasele (morcov, telina, sfecla rosie) trebuie sa fie tari, de dimensiuni cat mai mici, intens colorate. Frunzele trebuie sa fie verzi si ferme, ele fiind comestibile (da, chiar si cele de morcov sau sfecla rosie). Cartofii trebuie sa fie curati, fara pete verzi sau semne de incoltire. Daca sunt din sursa sigura e foarte hranitoare si coaja. Toate pot fi conservate peste iarna la temperatura scazuta si ferite de umiditate (inclusiv lazi cu nisip in cazul morcovilor).

Usturoiul trebuie sa fie mic, dens, cu aroma puternica atunci cand este strivit. Cel adevarat poate fi pastrat pe funie, o perioada lunga de timp. Cel umflat cu apa, de import, se va usca si nu are nici gustul nici beneficiile nutritionale dorite. Ceapa trebuie sa aiba exteriorul fin, fara urme de lovituri sau umezeala. Mirosul trebuie sa fie neutru (deci fara miros specific cand sunt intregi), altfel este un semn ca sunt pe cale sa se altereze. Ghimbirul trebuie sa fie tare iar coaja sa cat mai uniforma. Alegem variantele mai mici, nu cele umflate peste masura cu ingrasaminte chimice.

Exista o diversitate mare de legume de import insa accentul trebuie sa cada pe alimentele autohtone, produse cat mai natural. Bineinteles ca asta poate insemna un efort suplimentar la cumparare dar va fi un plus pentru sanatatea noastra si a economiei romanesti.

Dar “taranii” trebuie sa se adapteze, sa invete. Sa stea mai putin la birt cand pompierii le desfunda santurile. Sa fie mai corecti si ei cu noi.

Rezultate la York Test

Cristian Margarit Publicat în de 6

Din fericire pentru mine rezultatul testului de intoleranta alimentara, York Test, a fost negativ: corpul meu se intelege bine cu toate alimentele.

Pentru Andreea testul a venit ca o manusa: alimente despre care ştiam deja ca nu ii fac bine au aparut “cu rosu”, iar altele, pe care le suspectam, dar pe care nu le scosesem inca definitiv, au aparut cu “galben” (intoleranta moderata). Acesta este un avantaj al YorkTest-ului: alimentele sunt prezentate in trei categorii (sub forma unui “semafor”): rosu (cele care trebuie eliminate o perioada mai lunga de timp), galben (cele care trebuie eliminate o perioada mai scurta de timp sau care trebuie consumate doar ocazional) si verde, cele pe care le poti manca fara grija. Mai multe despre experienta Andreei, pe site-ul nostru pentru parinti inteligenti: www.bebster.ro

York Test-ul se face foarte simplu, prin recoltarea catorva picaturi de sange din deget, seamana foarte mult cu un test de glicemie. Recoltarea o poti face si pe cont propriu, acasa (ai toate instructiunle de folosire incluse in kit). Dupa ce primesti rezultatele ai o consultanta nutritionala inclusa in pachet.

Deci testul functioneaza si il recomand tuturor celor care au probleme de sanatate de cauze necunoscute. Aceste test ne scuteste de luni sau poate chiar ani de incercari si teste de eliminare a diferitelor alimente “suspecte”, prin posibilitatea de a lua masuri imediat: eliminarea, pentru o perioada de timp, a alimentelor nepotrivite. Mai multe despre York Test gasiti pe site-ul  York Test

Combustibil si caramizi

Cristian Margarit Publicat în de 5

Un mic dejun hiper-proteic, din cand in cand am si zile cand mananc mai multe proteine decat de obicei. Da, doar din cand in cand, pentru ca de la o vreme am reusit sa accept ca abuzul si excesul de proteine in stil culturistic este daunator pentru sanatate pe termen mediu si lung. Pe langa sursele de proteine (pastrama de oaie, carnati de tara uscati, muschi de porc si somon marinat) am si obisnuitul fresh de legume (morcov, telina, sfecla rosie, ghimbir, patrunjel).

Precum degustatorii de vinuri stateam cu un prieten zilele trecute si testam mostrele de suplimente noi venite de la FIBO, care mai de care cu reclame pompoase, termeni pseudostiintifici sau minciuni sfruntate pe etichete. Dupa gustul bun din primele secunde ramaneam cu un alt gust. De metal. Da, cand mananci curat o perioada mai lunga de timp incepi sa percepi gustul chimicalelor din alimnete sau suplimente. Acelasi caz cu un cunoscut baton nutritiv care acum imi lasa un “aftertaste” de benzina. Lista de aditivi chimici (arome, indulcitori) de pe etichete parca nu se mai termina. Stai si te intrebi cum un astfel de produs poate fi util pentru tine.

Am vazut sportivi care fac un act de bravura din faptul ca mananca junk food si totusi arata bine. Da, e multa munca, se compenseaza cu suplimente, genetic, rezultate acumulate in timp (si, in “unele” cazuri, bomboane). Dar aceasta mancare proasta isi va arata efectele negative pe termen lung. De caramizile si combustibilul de acum nu depind doar brandul si abdomenul ci si anii de viata care vor urma. Daca ai caramizi proaste si combustibil semi-toxic, procesul de imbatranire se accelereaza si predispozitia pentru boli degenerative creste. Bineinteles ca poti trai si doar cu paine si apa sau poti slabi mancand doar cartofi prajiti sau prajituri. Asta nu inseamna ca e si bine.

Dieta gresita cred ca este principala cauza a carierelor scurte in sportul de performanta romanesc. In special cei cu genetic bun prefera sa manance porcarii crezand ca daca nu se ingrasa sau pot trage tare la antrenamente acest lucru va tine la nesfarsit.

Pe mine ma intereseaza sa fiu sanatos pe termen lung, nu sa ating vreun barem de masa musculara sau body-fat (nu particip la nicio competitie), in consecinta aleg pentru mine cele mai sanatoase alimente, reducand la minim chimicalele, proteinele moarte si alte asemenea produse cu care unii se lauda ca se hranesc, ba chiar ii mai indeamna si pe altii.

Suplimente din plante

Cristian Margarit Publicat în de 4


Corpul fizic e compus din substante chimice care se regasec atat in lumea animala dar si in lumea plantelor. Putem gasi in plante atat otravuri cat si medicamente. Ba mai mult, otravurile pot deveni medicamente si medicamentele pot deveni otravuri. Planta contine si substante inerte, care nu influenteaza in mod semnificativ functionarea organismului.

Continutul in substante utile este determinat de soiul plantei, de pamantul in care creste, de conditii(unele isi dezvolta potentialul curativ in conditii speciale- stress, caldura, umiditate), de momentul recoltarii, de procesare, extragere, conservare. Partile unei plante(frunze, fructe, seminte, radacini) pot furniza diferiti compusi.

De unde stim ce efect au plantele?
Folosirea plantelor a fost prima forma de medicina(dupa folosirea alimentelor drept medicamente). Deci observatiile facute timp de mii de ani si transmise mai departe aduc pana la noi aceste metode de tratament sau imbunatatire a sanatatii si vietii. Este esential ca aceste observatii au fost facute in anumite zone ale globului(unde plantele respective cresteau in mod natural) si pe anumite populatii(exista totusi si diferente genetice intre oameni). Deci un ceai tibetan care ajuta o persoana din Asia e posibil sa nu aiba acelasi efect daca va fi cultivat in Baragan si baut de un roman.

Exista metode standardizate pentru izolarea anumitor compusi activi din plante si apoi de testare a acestora, in mod stiintific. Aceste procese si teste costa foarte mult. Pentru unele plante este nevoie de extractia in mod traditional, pentru altele sunt mai eficiente procesele de inalta finete asigurate de tehnologia moderna. Chiar si cele mai banale extracte din plante sau suplimente sunt rezultatul unei industrii. Pentru ca un astfel de produs sa ajunga disponibil pe piata si tu sa-l cumperi exista un intreg lant de la cultivatori la cei de la care il cumperi, intr-un final. Sa nu ne imaginam ca un produs chinezesc din plante a fost produs la o manastire budista de calugari care tin post de 10 ani si au cules radacinile din muntii unde mana omului nu a pus niciodata piciorul. Din contra. S-au produs in mod industrial tone sau zeci de tone. Apoi materia prima a fost procesata, rezultand mai multe categorii de produs finit(in functie de calitate, cantitatile de substante active etc.) si deseuri. Din punct de vedere legal, astfel de reziduuri pot fi vandute sub numele plantei din care provin, chiar daca o mare parte din ce era util ajunge in alta parte. De multe ori ele sunt chiar “contaminate” intentionat cu chimicale(vezi cazul amfetaminei din pastilele chinezesti pentru slabit).

Atunci cand suplimentul pe care il ai in fata are in el un extract standardizat poti sa fii sigur ca acest lucru va fi scris pe eticheta. Daca nu scrie pe eticheta tipul de extract(standardizat) si concentratia de substante active inseamna ca ai in fata doar deseurile de care am scris mai sus. E posibil totui sa fie scris pe eticheta si sa nu fie “inauntru”, dar este imposibil de verificat si trebuie sa mergi pe mana producatorului. Daca ai incredere in modul de lucru cumperi, daca ti se pare ca o firma fantoma nu si-ar fi permis sa foloseasca ingredientele afisate pe eticheta mai bine faci economie decat sa arunci banii pe paie tocate.

Exista o discutie si despre cantitatile de subtante active si eficienta lor. Multe produse au cantitati infime, care nu pot da efecte vizibile reale la doza recomandata pe eticheta. De exemplu, cand la coenzima Q10 ai nevoie de 600mg pe zi(in anumite cazuri) gasim pe piata produse care contin 10mg. Deci de 60 de ori mai putin. Deci ar trebui sa iei 60 de capsule pe zi. La fel si in situatia unor suplimente pentru articulatii foarte cunoscute. Ce sa mai vorbim despre cele pentru potenta care contin intr-un plic doar o infima parte din ce poti cumpara la acelasi pret intr-un supliment adevarat.

In Romania notificarea suplimentelor nutritive si extractelor din plante se face pe baza unor hartii. Nu se testeaza aproape nimic si importatorii/producatorii pot scrie orice pe acele “documente”(a se citi “falsuri ordinare”) pentru ca nu se poate verifica veridicitatea informatiilor. Cine sa verifice un producator de peste mari si tari care poate sa dispara peste noapte, dupa ce da un tun?

Intr-o discutie avuta cu partenerul de la Now Foods care intarzia sa trimita documentatia pentru cateva suplimente l-am intrebat de ce dureaza atat de mult. Mi-a raspuns simplu: “pentru ca noi chiar facem aceste teste, nu le scoatem doar din calculator sau le inventam”, cum fac majoritatea producatorilor si importatorilor de suplimente. Asta raspunde si la intrebarea “de ce unele sunt atat de scumpe?”… pentru ca ele chiar contin ce scrie pe eticheta.

Discutia infocata despre “interzicerea musetelului” are legatura si cu necesitatea de a opri importurile de produse fantoma din tari in care ti se scrie pe documentele de provenienta fix ceea ce vrei, daca platesti. Pentru mine e clar ca autorizarea suplimentelor nutritive trebuie sa urmeze reguli mult mai stricte, chiar cu riscul reducerii gamei prezente pe piata si a cresterii preturilor.

Calitatea informatiilor si audienta

Cristian Margarit Publicat în de 3


Multi dintre voi ati sperat ca prin prezentele mele la TV(mai ales in emisiuni cu audienta mare) se vor putea transmite informatii de calitate catre telespectatori, apropiind cat mai multi semeni de-ai nostri de modul de viata sanatos. Acelasi lucru l-am sperat si eu. Exista o categorie destul de larga de oameni care isi dau seama ca trebuie prezentate si modele pozitive, ca trebuie promovate bunul simt, logica, argumentele valabile si informatiile utile.

Are Dan Capatos un interviu foarte bun pe tema asta: a incercat la “Un show pacatos” sa aiba teme serioase si personaje decente dar nu se facea audienta… asa ca lumea prefera scandal, femei in fundul gol si tate de plastic. Intr-un cuvant: junk media. Ca si junk food-ul, acest tip de media ieftin(usor de facut) dar toxic(poluare intelectuala) exista pentru ca se vinde. Daca deschizi televizorul stii ca asta vei primi. Exceptiile sunt rare si pe cale de disparitie. Promovarea imposturii si incompetentei este generalizata. Compromisul este total: pentru bani toata lumea face orice.

In conditiile crizei nu isi permite nimeni sa faca “educatie”, pentru ca educatia costa iar beneficiile nu se vad in buzunarul cuiva anume, ba chiar din contra, omul educat alege inteligent si nu mai cumpara orice rahat. Totusi… “omul” vrea doar sa uite de realitate si de propriile probleme, preferand sa isi ocupe creierul cu mizerie in loc sa mearga pe drumul autoperfectionarii, cultivarii si preluarii contrulului asupra propriei vieti.

Tim Ferriss spune sa ne uitam la TV doar la “fiction”, fara sa ne expunem la stiri sau alte nenorociri. Am incercat… dar prefer sa imi petrec timpul achizitionand informatie utila, nu aberatii.

De multe ori lucrez la diverse review-uri si articole in domeniul nutritiei si fitness-ului. Apoi imi dau seama ca sunt atat de putini oameni care promoveaza modul de viata sanatos incat daca ii mai criticam si pe astia se alege praful de tot. Si ma intreb… de ce nu sunt in stare sa profit de ignoranta oamenilor si mi se pare o cale mai buna sa pun informatie reala in piata?

Calitate vs. Cantitate

Cristian Margarit Publicat în de

Cantitatile de mancare pe care le consumam sunt importante. Cantitatea totala de energie estimata (caloriile din alimente) este si ea un punct de reper de care e bine sa tinem cont, macar orientativ. Cantitatile de nutrienti si proportiile lor s-au dovedit a fi instrumente utile in atingerea unor obiective, cum ar fi slabirea, cresterea colesterolului “bun”, cresterea in masa musculara etc. Pretul alimentelor este si el foarte important. Dar ambele sunt subordonate calitatii. Calitatea alimentelor trebuie sa fie pe primul loc. Ea se reflecta direct in starea noastra de sanatate fizica si mentala, atat pe moment, cat si pe viitor.

Effective plan

(imagine cumparata de pe istockphoto.com)

Totusi, din ce in ce mai des vad oameni(fete in special) care folosesc diverse site-uri “de dieta”, calculand obsesiv grame, calorii si alti parametri pentru alimentele de proasta calitate sau chiar junk-food-ul pe care il mananca. Trecand peste faptul ca marja de eroare a valorilor folosite in acele tabele este prea mare si face tot calcului inutil, mai apare un fenomen pervers: in loc sa folosesti acele minute/zeci de minute pierdute cu “calculatorul de calorii” ai putea sa te documentezi despre dieta sau chiar sa iti cauti, cumperi, prepari alimente sanatoase si de calitate.

Chiar daca am crescut la tara, in adolescenta si chiar mai tarziu, am uitat si am neglijat importanta alimentelor produse natural. Cand eram mic mi se parea ca rudele mele sunt fraierii satului pentru ca legumele de la noi din curte erau mici, pipernicite si ca trebuia sa adunam cu mana gandacii de colorado in timp ce la alti sateni frunzele atarnau sub greutatea “prafurilor” iar pepenii cresteau precum vrejul fermecat ajutati fiind de “azot”.

Unii oameni rezista mai bine la junk food, chimicale, prajeli, zahar. Totusi, pentru o alta categorie, chiar si o dieta “normala” (alimente de supermarket si feluri de mancare “traditionale”) inseamna ingrasare, balonari, tulburari hormonale, insomnii, depresie, imunitate scazuta, stare generala proasta. Am pus “traditionale” in ghilimele pentru ca multe feluri de mancare considerate acum traditionale sunt doar niste pacaleli pline de furaje pentru animale, concepute in perioade cand saracia era la ea acasa in tara noastra si trebuia totusi sa mancam ceva sa ne umplem matele si sa ne ducem zilele.

Primul pas cand vrei sa treci la o dieta sanatoasa este sa faci o lista cu alimente. Cu alimentele sanatoase. Sunt pe acest blog si pe site-urile mele mai multe astfel de liste, chiar cu fiecare grupa alimentara explicata. Aceasta lista este o intersectie a stiintei nutritiei, a filosofiei personale de viata(de exemplu eliminarea produselor de origine animala la vegani) a industriei alimentare si a comertului. Bugetul ramane a fi stabilit ulterior. Deocamdata nu stii cat costa alimentele sanatoase. Unele ar putea fi mai ieftine decat crezi, altele mai scumpe.

Cantitativ, in medie, se mananca prea mult. Grasimea acumulata este un indicator al surplusului de calorii mancate de noi, ca societate. Mancam prea mult pentru ca avem la dispozitie multa mancare, de proasta calitate. Mancare ce nu te satura, ci te face sa vrei mai mult. Mai mult junk. Mai multe calorii “goale”.  Se si arunca foarte multa mancare. Tocmai pentru ca mancarea nu are nici o valoare. Portiile si cantitatile din ce in ce mai mari sunt un semn ca este foarte ieftin de produs. In pretul “de raft” sau “de meniu” al alimentelor doar o foarte mica parte sunt costuri reale, de productie. Restul sunt bani pe care ii iau intermediarii si procesatorii. Dar mancarea nu este atat de ieftina si pentru cel care o mananca. Ai costurile directe (cat platesti pentru mancare) si costurile indirecte (cat vei plati pe ingrijirea medicala si cat pierzi prin faptul ca te buhaiesti si ai o stare psihica proasta).

Teoretic, agricultura moderna, industria alimentara si comertul cu alimente ar trebui sa-ti aduca in farfurie alimente mai sanatoase, mai sigure(fara contaminanti sau boli), mai proaspete si mai ieftine. In realitate agricultura, industria alimentara si comertul iti aduc, de cele mai multe ori, alimente nesanatoase, moarte, pline de chimicale, vechi(unele au termen de garantie cativa ani), scumpe(fa un calcul cat din venitul tau se duce pe mancare).  Sa iti procuri mancare sanatoasa, curata, proaspata si ieftina pare un obstacol de netrecut. Sau cel putin asa crezi acum. Pentru ca agricultura, industria alimentara si comertul au un singur scop: PROFITUL. O parte din acest profit este apoi folosit pentru propaganda, ca tu sa stai cu degetul in fund si sa astepti sa mananci branza din lapte praf, cereale cu zahar si carne din soia. Fie ca vorbim de impiedicarea productiei pe cont propriu sau de invadarea pietei cu produse alimentare de proasta calitate, esti lasat sa crezi ca doar alimentele procesate sunt o optiune viabila.

Revenind la ce ai de facut: ai o lista. Stii cam ce ar trebui sa mananci, stii cam cum trebuie preparate pentru a le pune in valoare calitatile nutritive.  Acum trebuie sa intri in posesia lor. Poti lasa pe altii sa decida pentru tine cum le produc, cum le prepara(restaurante, procesatori de alimente) si, in final, ce mananci. Poti avea incredere oarba in altii sau te poti informa despre cum ajunge acea mancare la tine in farfurie. Poti crede in reclame frumoase sau poti citi despre ce inseamna agricultura intensiva, industria alimentara si procesarea alimentelor. Stiu, vrei “o sursa sigura de mancare de la tara”. Toti vrem. Insa nu are nimeni cum sa-ti “garanteze” nimic, pentru ca agricultura nu este o fabrica de suruburi. Poti sa mai iei un ou stricat, o rosie mucegaita… asta e, asa e natural. Vrei sa arate toate la fel si sa nu se strice daca le lasi in dulap o luna? Pai atunci ia-ti alimente chimizate, modificate genetic si iradiate. Dar nu te mai plange ca ai hormonii dati peste cap sau ca nu slabesti asa cum ai vrea.

Sunt intrebat de multe ori “ce fac daca am de ales intre junk food sau sa nu mananc nimic?”. Inainte as fi spus sa alegi cel mai sanatos junk (ce paradox murdar, nu?) sau sa decizi in functie de alti factori: date personale, dieta, obiective, buget, de cand nu ai mancat, cand estimezi ca vei manca alimente sanatoase etc. Cu cat trece timpul ajung la alta concluzie: mai bine nu mai mananc nimic decat sa mananc mancare de calitate scazuta. Iti faci bine de doua ori: in primul rand ca nu mai bagi in tine toate chimicalele, toxinele si furajele pentru animale. Oricum nu mori daca sari peste o masa, nu se intampla nimic. O sa-ti fie foame cateva ore. Chiar si un om “slab” (dar sanatos) are rezerve pentru cel putin cateva saptamani daca nu ar manca nimic. Apoi, foamea si frustrarea ca nu poti manca o transformi in motivatie de a te organiza si a-ti procura alimente de calitate. Ramane sa decizi pentru tine daca alimentele de calitate sunt cele pe care ti le  baga pe gat altii sau cele pe care le produci, cauti, alegi, prepari pe cont propriu.

Sushi

Cristian Margarit Publicat în de

Nici nu am inceput bine postul ca imi aduc aminte de ce am mancat duminica la Zen Sushi.

tunasalad

Ton marinat in sos de soia, cu verdeata, absolut delicios.

beefteryaki

Beef teryaki… ce sa mai zic… perfecta.

In acel moment inca nu ma hotarasem sa tin post… ma uimeste ipocrizia unora care au mancat junk food jumatate din viata, apoi se feresc ca nu cumva cutitul cu care a fost taiata carnea sa atinga legumele… am pe lista si niste restaurante unde se mancanca doar “de post”, abia astept sa mananc niste mancare, ca azi doar cu seminte umflate, alune si salata nu pot spune ca am reusit sa-mi potolesc foamea.