Arhiva etichetelor: lactate

Lapte, iaurt, brânză, unt

Cristian Margarit Publicat în de

Despre lapte și produse lactate

lapte

Îmi plac foarte mult. De-a lungul anilor am explicat care sunt cele mai bune: de la animale care au păscut iarbă (rumegătoare), dacă se poate, fermentate, neomogenizate și nepasteurizate. Fermentate pentru că pierd din lactoză și câștigă fermenți lactici. Neomogenizate (se aplică doar la cel de vacă) pentru că spargerea globulelor de grăsime se pare că nu este sănătoasă. Nepasteurizate pentru a păstra cât mai bine calitățile alimentului de bază. Evident, aici facem un compromis, pentru că nu vrem vreo toxiinfecție. Dar se găsesc și lactate (brânză) din lapte nepasteurizat.

De când comandăm cumpărăturile pe Freshful by eMAG am testat foarte multe variante de lapte, iaurt și brânzeturi de la mici producători locali. Au apărut și prousele montane. S-a făcut un pas foarte important pentru ca acestea să ne fie accesibile, nefiind ușor de găsit în supermarketurile clasice.

Sunt lactatele potrivite pentru specia umană?

Un mit spune că „laptele de vacă este pentru viței”. Sigur, în măsura în care practic orice alt aliment are alt scop inițial decât acela de a ne folosi nouă drept hrană. Dar cum omul este un animal foarte versatil când vine vorba despre mâncare, putem mânca aproape orice este viu. Și nu numai. Sunt civilizații întregi care s-au construit și pe creșterea animalelor, cu laptele și lactatele drept alimente. E simplu: dacă te înțelegi bine cu ele, mănânci, dacă nu, nu.

Laptele

Singurul aliment făcut de natură special pentru a fi mâncat, poate alături doar de fructe. Da, este un aliment conceput pentru creștere, de aceea este și foarte util pentru copii, adolescenți, sportivi. Ca atare sau ca diverse alte produse lactate. Avem proteine, calciu, grăsimi. Și ceva zaharuri, esențiale pentru dezvoltarea creierului (galactoza). Avem și variante de lapte fără lactoză.

În special grăsimile din laptele de capră și de oaie (de pe pășunile alpine) conțin și acizi grași cu totul deosebiți, care ajută în prevenția cancerului. Pot conține și cantități rezonabile de omega 3 și acid alfa-linolenic. Dar vorbim aici despre pășunat tratițional (iarbă) nu hrănire intensivă, industrială.

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/14676141/

https://lipidworld.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12944-019-0993-8

Omogenizarea are ca singur rol evitarea separării grăsimii (în laptele de vacă), adică ridicarea „smântânii” la suprafață. Găsim însă și produse din lapte neomogenizat, dacă suntem atenți.

Iaurtul

Pentru persoanele cu intoleranță la lactoză există atât produsele lactate fermentate (iaurt, kefir) cât și variante de lapte fără lactoză. Iaurtul este un aliment nou, rezultat în urma fermentării laptelui. Fermenții lactici folosesc lactoza ca sursă de energie, rezultând galactoză și acid lactic. Acidul lactic are și rol de conservant în această situație. Fermenții lactici se pare că au beneficii și pentru sănătatea tubului digestiv, imunitate, prevenirea unor boli.

Zaharurile de pe eticheta iaurturilor nu sunt același lucru cu zahărul adăugat. Pe etichetă vom găsi o cantitate de zaharuri egală cu lactoza inițială (din laptele dulce), chiar și la un iaurt în care nu s-a adăugat nimic.

Proteina adăugată în iaurt (de exemplu în variantele de „iaurt grecesc”) este, în ultimii ani, proteină din zer (deci tot din lapte), cu o valoare biologică ridicată și nenumărate beneficii pentru sănătate. Aste este absolut în regulă să fie într-un iaurt și chiar de dorit.

Brânza

Deși există mai multe metode pentru a o produce, brânza este rezultatul coagulării unor proteine din lapte (cazeina). Ea reține și grăsime, precum și o cantitate mică de lactoză. Avem nenumărate variante, de la brânză proaspătă cu conținut redus de grăsime până la brânzeturi maturate și diverse specialități cu mucegaiuri nobile.
Atenție totuși la aportul de calorii, este un aliment care ne păcălește ușor și putem mânca în exces fără să ne dăm seama.

Urda

Din motive de sărăcie a vocabularului este definită ca „un tip de brânză” deși ea nu este brânză. Este proteina din zerul rămas după coagularea cazeinei (brânzei). De obicei conține lactoză, dar se poate găsi și în varianta maturată/sărată, unde se mai regăsește doar într-o cantitate foarte mică. Poate fi mâncată ca un desert (sau masă pentru recuperare a sportivilor) în combinație cu stafide sau banane. Sau putem merge spre varianta sărată, cu verdeață și ardei.

Smântâna

Poate fi și ea fermentată sau dulce. Din ce am discutat cu diverși chefi bucătari, folosirea smântânii de gătit este un lucru absolut contraindicat pentru cine se respectă, ca profesionist. Și își respectă clienții. Este o scurtătură pentru a da cremozitate și aromă.
Evident, vor fi rețete unde este necesară, însă nu este cazul să abuzăm, fiind și o sursă de lactoză generatoare de disconfort intestinal.

Untul

Este grăsimea din lapte, extrasă prin centrifugare. În trecut acest proces era realizat după fermentația lactică, acum untul este făcut direct din laptele dulce (pasteurizat). Este de preferat untul de capră (bogat în trigliceride cu lanț mediu) sau untul de la vacile care au păscut iarbă (grass fed). Personal nu consider untul ca fiind o variantă mai sănătoasă pentru prăjit. Nici chiar „untul clarifiat”
(ghee). Ca orice sursă densă de calorii ar trebui să apară excepțional în dieta noastră, nu ca regulă sau recomandare generală. Vrem să mâncăm grăsimile în matricea lor alimentară: iaurt, brânză.

Lapte vegetal

Laptele vegetal nu este lapte, dar poate fi un înlocuitor util la persoanele alergice, vegani sau care țin post. “Brânza vegetală” se apropie mai mult, din punct de vedere nutrițional, de varianta adevărată. Ca pentru orice alt aliment, citim cu atenție etichetele, pentru că se pot strecura și aditivi sau ingrediente nedorite.

Magneziul

Laptele nu este o sursă bună de magneziu. Dar este o sursă bună de calciu. Deci echilibrarea unei diete bogate în lactate trebuie făcută cu alimente bogate în magneziu, mai ales la vârsta adultă.

Lactate degresate sau cu grăsime?

Cristian Margarit Publicat în de

lactate degresate

Lactate degresate sau cu grăsime?

Pentru cine mănâncă lactate există această întrebare: degresate sau cu grăsime. E ușor azi să se sară cu un clișeu “degresatele sunt rele” așa cum era acum câțiva ani ușor cu celălalt clișeu “grăsimea e rea”. Hai să vedem cum judecăm corect și cum alegem în funție de cine suntem noi, ce obiective avem și ce ne place. Dar să alegem în cunoștință de cauză, nu după clișee.

Nu discutăm despre ceilalți nutrienți, oportunitatea consumului de lapte, pasteurizare, omogenizare, opioizi, cazeina și celelalte.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5122229/

Grăsimea

Fiecare sursă de grăsime vine cu un mix de trigliceride și acizi grași. Diferă în funcție de specia de plantă sau animal, de modalitatea de creștere sau furajare, de diverși factori climatici. De exemplu, grăsimea din laptele de capră are mai multe trigliceride cu lanț mediu (mai bune pentru sănătate), iar dacă au mâncat iarbă au și acid rumenic (CLA, mai pe înțelesul nostru), cu multe beneficii.

Deși “saturatele” au fost multă vreme puse la zid, se recunoaște azi că nu erau ele de vină pentru bolile cardiovasculare și “colesterol”. Din contră. Crește “colesterolul bun”.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29229955

Ba chiar ar fi corelată și cu o incidență mai mică a diabetului, în special iaurtul.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25832335

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25833975

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24695891

Grăsimea poate să dea o senzație de sațietate mai bună și reduce impactul glicemic și insulinic al laptelui. Dar vine cu niște calorii. 9 pe gram, după cum bine știm.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26511614

Pe de altă parte, dacă o brânză fără grăsime (practic proteină pură, sub forma de cazeină) te satură și se încadrează în planul tău nutrițional, nu văd vreo problemă. Personal sufăr dacă o mănânc, dar de la asta și până la a postula că îi face rău oricui, oricât și oricând e o cale destul de lungă.

Mai mult, se poate înlocui grăsimea animală cu o grăsime vegetală, ca în “crema Budwig”, făcută din brânză degresată și ulei de semințe de in.

Grăsimea poate stoca anumiți contaminanți, cum ar fi pesticidele sau poluanți din mediu.

Vitaminele liposolubile

Se vorbește de vitaminele liposolubile (A, D, E, K) și cum ar lipsi ele din lactatele degresate. Da, ar lipsi, daca ar fi acolo în primul rand. Dar nu prea sunt. Deci nu e o mare pierdere.

Deci:

Lactate degresate

Avantaje: asimilare rapidă (iaurt sau lapte, util pentru sportivi, de exemplu), mai puține calorii. Mai puține reziduuri de pesticide și alte chimicale cu potențial dăunător.

Dezavantaje: mai puține calorii, sațietate mai mică, fără vitaminele liposolubile.

Zahărul

O altă poveste care circulă despre lactatele degresate este că “conțin o grămadă de zahăr”. În primul rând trebuie să facem diferență între “zahăr” și “zaharuri”. Zahărul adăugat este una, “zaharurile” (aici lactoză, galactoză, acid lactic”) sunt alta. Cel puțin la noi în țară nu am văzut zahăr adăugat în laptele degresat, Da, îl putem întâlni în iaurturile cu fructe sau diverse brânzeturi, dar va fi trecut pe etichetă.

Cred că acum fiecare poate alege în funcție de cum vrea. Nu există o variantă mai bună, la modul general, ci doar variante individuale și în funcție de moment.

Calul de dar nu se cauta la AGE

Cristian Margarit Publicat în de 4

Dupa cum se stie, nu sunt un fan al lactatelor industriale. Avand in vedere ca pana sa avem iaurturi din lapte crud si branza de capra pe toate drumurile multi dintre noi se descurca cu ce exista pe piata voi face o evaluare a unui cadou primit astazi de la Lactag.

Vreau sa felicit initiativa celor de la Lactag, reprezentati de Andreea Burlacu, persoana care a scris de mana un mesaj suficient de lung incat sa arate ca ii pasa si ca vrea sa comunice. Am primit sticla de Sana (foarte buna la gust), un iaurt Natur, o smantana de 20% (fermentata si ea, deci un aspect pozitiv) si o cutie de “branzica Fagaras”. Le multumesc foarte mult pentru produse si gentuta frigorifica, consider ca asta e calea de urmat pentru ca noi toti sa avem o alimentatie sanatoasa: o colaborare si comunicare intre producatori si consumatori.

Produsele ar merita mai multe informatii scrise pe eticheta, ex. ca sunt active (daca se poate obtine si o evaluare a numarului de probiotice vii), fermentate, eventual detalii despre zona de unde este colectat laptele (presupunand ca macar o parte din el este de provenienta locala si aduce venituri populatiei rurale). Mi-a placut ca pareau sa fie fermentate natural si sa contina culturi lactice active (in special sana, iaurtul si smantana).

Pe scurt: vreau materii prime locale, produse ecologic si sustenabil, vreau procesari minimale (ma sperie pasteurizarea la temperatura inalta), vreau alimente vii, vreau ambalaje ecologice si sanatoase. Vreau transparenta si mai multe informatii pe eticheta despre toate astea.

PS: era bine ca pachetul sa fie insotit si de o carte de vizita si o modalitate de contact, ca poate le mai ziceam niste ponturi pe care sa nu le citeasca si concurenta la mine pe blog.

Despre lapte si lactate

Cristian Margarit Publicat în de  

Astazi, de la 20.00 la Activ FM si in direct pe getfit.ro (video streaming Vidyo oferit de GPSS) discutam despre lapte si lactate.
Puteti pune intrebari pe pagina de facebook GetFIT, pe yahoo messenger getfit.radio, in zona de comentarii de sub fereastra de streaming sau la nr. de telefon 0734 22 02 02.

Iata si cateva articole pe aceasta tema:

Despre lapte si produse lactate

Lapte crud 

Lactate degresate

Lapte fara lactoza

Despre unt

Despre branza si rosii cu branza

Branza de capra si branza de burduf 

Ferma de lapte

Alte tipuri de “lapte”

Zilele trecute am avut si un obisnuit scandal media, de data asta cu tema “laptele praf”. Ministrul agriculturii a avut curajul sa spuna ca prefera laptele “natural, de la producator”. A fost imediat lovit din toate partile, cu exceptia producatorilor de lapte. Deci producatorul si ministrul vor binele, ramane restul listei (procesatori, autoritati de control, nutritionisti manjiti) sa determinam ce vor pentru noi 🙂

Lactate degresate

Cristian Margarit Publicat în de

Lactate degresate

0,1% grasime. Lactatele degresate au fost promovate in vremea cand se credea ca dietele fara grasimi sunt sanatoase. Dupa niste ani, specialistii in nutritie, lumea medicala dar si oamenii obisnuiti si-au dat seama ca o dieta fara grasimi este o mare prostie. Evident, industria laptelui isi freca mainile de bucurie: vindea un produs inferior (din care erau scoase grasimile valoroase) la acelasi pret cu produsul initial, dar avea si untul sau grasimea ramase pe care le vindea separat.

De ce au fost privite rau grasimile din lapte?

Ca urmare a ipotezei lipidelor, colesterolul si grasimile saturate au fost considerate responsabile pentru  bolile cardiovasculare. Intre timp impoteza s-a dovedit eronata, dar deja raul fusese facut: o intreaga industrie a produselor “fara grasimi” facea ravagii printre oamenii care incercau sa aiba grija de propria sanatate sau isi propuneau sa slabeasca. De asemenea, o judecata simplista (perpetuata chiar pana in zilele noastre de cel putin o nutritionista celebra de la noi) spunea ca grasimile au 9kcalorii pe gram, deci daca scapam de ele vom scapa de multe calorii si dieta  va duce la slabire.

Abia dupa ce multi oameni au renuntat la grasimi si s-au ferit de ele pentru perioade mai lungi de timp, aceste filosofii ieftine si-au aratat coltii: tulburari hormonale,  depresie, obezitate. Deci exact inversul a ceea ce se dorise. Cercetatorii s-au prins ca pentru degenerarea vaselor de sange nu erau vinovate grasimile saturate si colesterolul in sine ci grasimile oxidate si doar un anumit tip de colesterol… culmea, grasimile care oxideaza cel mai usor sunt chiar cele care s-a crezut ca sunt benefice: uleiurile din plante, in special cele polinesaturate (PUFA), cum ar fi cele din uleiul de masline.  Pentru cei zapaciti  de dieta mediteraneeana din carti e bine de mentionat faptul ca o dieta mediteraneeana adevarata contine multi omega 3, cu efect protector asupra vaselor de sange, omega 3 (din peste) care contracareaza efectele nocive ale omega 6 din uleiul mentionat si atat de bine marketat.

Valoare nutritiva

Grasimile din lapte sunt foarte valoroase, mai ales ca au in ele si vitamine extrem de importante: A, D, K. Evident, vacile ar fi trebuit sa pasca iarba pentru asta. Grasimea din lapte poate avea si un continut rezonabil de vitamina E, foarte importanta pentru rolul antioxidant, atunci cand este in forma naturala.

Un alt aspect important este ca grasimile sunt foarte satioase, deci iti vor taia pofta de mancare, ele actionand atat la nivelul stomacului cat si la nivelul creierului si sistemului hormonal, reducand apetitul si dand o stare de bine. Pentru barbati, un aport suficient de grasimi saturate si colesterol din almentatie asigura un nivel de testosteron ridicat, mai ales pentru cei care vor sa aiba putina grasime pe burta, un apetit sexual crescut, energie fizica si mentala ridicata.

Din pacate, lactatele grase pot fi asociate doar cu alimente cu un continut scazut de carbohidrati, cum ar fi legumele, in nici un ca cu paine, zahar, orez, paste, cartofi sau alte surse de amidon/glucoza/fructoza.

Evident, cantitatea de energie din lactatele grase (in special cele fermentate: smantana, branzeturi speciale) este mare, deci ele trebuie consumate cu masura. Avand in vedere ca intr-o zi, pentru un om “mediu”, pot fi 100-150g de branza fermentata, grasa, poti face efortul de a manca una obtinuta de la animale care au pascut iarba si la care s-a folosit cheag natural. Daca este facuta si din lapte crud, atunci este si mai sanatoasa. Trebuie mentionat ca laptele crud poate ascunde si diversi agenti patogeni (boli), de aceea produsele din lapte crud trebuie evitate de cei cu probleme ale sistemului imunitar, femei insarcinate sau care alapteaza etc.

Lactatele

Cristian Margarit Publicat în de 12

Dieta fitness- lactatele
Articol aparut in Good Food, noiembrie 2008.

Laptelele a fost introdus in alimentatia omului de cel mult 10.000 de ani, iar pe scara larga de si mai putin timp (aparitia omului este estimata intre 200.000 si 5.000.000 de ani). Pasteurizarea laptelui reduce cantitatile de germeni patogeni din lapte dar omoara in acelasi timp enzimele, vitaminele si alti factori bioactivi din lapte.
In mod traditional a fost folosit in special prelucrat, sub forma de iaurt( si diverse variante de fermentare: kefir, sana, labneh), branzeturi(cu cheag natural) sau urda(obtinuta din zer). Urda(zerul) contine proteine mai usor de digerat si cu valoare biologica mai buna decat cele din branza.
Iaurtul este considerat un aliment probiotic(sustine flora intestinala benefica) si este, in general, bine tolerat, aducand numeroase beneficii. Este important ca iaurtul sa aiba fermenti activi si un continut cat mai mic(de preferinta nul) de elemente straine(zahar, fructe, amidon, gelatina, conservanti, arome etc.).
Laptele si produsele lactate sunt in ultimii ani surse importante de proteine, grasimi, calciu in dieta noastra. Totusi, din cauza industrializarii si metodelor moderne de crestere a plantelor si animalelor in produsele finite putem gasi diverse toxine, metale grele, antibiotice, hormoni al caror efect asupra sanatatii se poate arata daunator in timp. De asemenea, industira laptelui are un impact negativ asupra mediului.

Proteinele din lapte

Laptele de vaca are un profil al proteinelor diferit de laptele uman. Acest lucru face ca pentru o mare parte din populatia globului sa fie mai potrivite produse cum ar fi iaurtul si urda(obtinuta din zer) si mai putin branza. Aportul de proteine animale(fie ele din carne, peste, lactate sau oua) trebuie echilibrat de un aport de proteine vegetale(mazare, fasole, linte, naut, nuci, alune, seminte). Totusi, laptele de soia este foarte diferit din punct de vedere nutritional de laptele de bovine sau ovine si deci nu pot fi substituite.

Zaharul din lapte

Lactoza, zaharul din lapte, este foarte asemanatoare cu zaharul “de masa”. Diferenta este ca lactoza are nevoie de o enzima diferita pentru a fi digerata(lactaza), enzima care ne lipseste multora dupa ce se incheie perioada de alaptare sau crestere. Efectele sunt balonari, indigestii, crampe, diaree. Produsele fermentate(iaurt, branzeturi maturate) elimina partial aceasta problema, deci sunt mai indicate decat produsele “dulci” sau “proaspete”.

Grasimea din lapte

Smantana, branzeturile grase si untul contin cantitati mari de grasime din lapte si au un continut caloric ridicat. Consumul lor trebuie urmarit atent pentru a evita ingrasarea. Totusi, este de preferat unul atat pentru prepararea alimentelor cat si pentru prajit(mai ales cand se foloseste o cantitate mica de grasime), el fiind rezistent la temperaturi mai mari decat uleiurile obisnuite.

Calciul

In alimentatia omului raportul ideal de calciu/magneziu este de 3:1(1:1 dupa unele studii). In laptele de vaca acest raport este de cel putin 12:1(fata de 3:1 cat este in laptele uman), ceea ce inseamna o cantitate mult prea mare de calciu. Echilibrarea dietei se poate face si prin cresterea consumului de alimente bogate in magneziu: spanac, dovleac(si semintele de dovleac), broccoli, telina, seminte de in, somon.

Cand e cazul sa incerci o dieta fara lactate?

Urmatoarele afectiuni au fost legate de-a lungul timpului de consumul excesiv de produse lactate: astmn, acnee, artrita, boli degenerative, boli inflamatorii, boli autoimune, retentie de apa, celulita(cosmetica), ADHD, hiperglicemie, hipercolesterolemie, dislipidemii, sinuzita, balonari, obezitate, infertilitate, ciclu menstrual neregulat, depresie, iritabilitate, nivel energetic scazut, migrene, alergii diverse, eczeme, osteoporoza, cancer(ovar, prostata). Daca ai astfel de simptome sau afectiuni incearca cel putin 8 saptamani o dieta fara lactate. Este foarte posibil sa ai o surpriza placuta.

Totusi, daca laptele si produsele care contin lapte(cum ar fi si ciocolata, inghetata, prajiturile) nu pot lipsi din meniul tau, te poti ajuta de enzime digestive pentru digestia completa a laptelui.

Branza de burduf

Cristian Margarit Publicat în de 15

Sa nu se supere pe mine fanii lactatelor: iata ce se regaseste in dieta mea; cu exceptia branzei proaspete.
Iaurtul are efect probiotic, smantanta fermentata e o sursa rapida de grasimi iar branza de burduf o sursa de grasimi si proteine. Aleg branzeturile maturate, in care prin procese enzimatie carbohidratii si proteinele sunt tranformate in forme mai usor de digerat si de folosit de catre corpul uman.

O sa incerc sa folosesc si branza proaspata intr-o crema cu ulei si condimente, daca tot am primit-o.

Incerc sa tin consumul de lactate la minim si sa aleg sortimente cat mai diverse, de preferinta de capra, oaie, bivolita. Atentie la etichete, in multe produse de acest tip intalnim si lapte de vaca, lapte praf etc.
Cea mai mare parte din iaurturile cu fructe sunt pline si de zahar, coloranti, conservanti deci trebuie evitate.
Trebuie sa fim atenti si la continutul de sare, care, in general, nu este trecut pe etichete.

Un reprezentant al firmei Covalact ne-a spus ca e printre putinele branze de burduf de pe piata facuta dupa metoda traditionala, in mat de oaie.

Am mai gasit si alte branzeturi, care pareau de buna calitate de asemenea, de la Olympus, facute in Grecia:

Baietii de la Olympus erau si ei in tema cu punctele noastre de interes si ne-au oferit informatii pe gustul nostru.

Branza

Cristian Margarit Publicat în de 15

O folosim cu totii ca sursa de proteine si calciu. Sau cel putin asa am fost invatati.
In functie de tipul de branza, proportiile de nutrienti sunt diferite:
proteine 15-30%
grasimi 1-50%
carbohidrati 1-5%

cascaval.JPG

Beneficiile consumului de branza sunt mult-cunoscute: proteine cu asimilare lenta, calciu, fosfor, CLA, vitamina D, vitamina K, ofera o senzatie de satietate mare…

Totusi, avem si parti negative:

1. Branza exista in alimentatia omului de aproximativ 4000 de ani. Intra deci in categoriile de alimente pentru care corpul nostru nu a fost conceput, din punct de vedere genetic. Faptul ca ne putem hrani cu ea nu inseamna neaparat ca este si cea mai buna alegere. Este doar un compromis.

2. Branza contine substante cu efect inflamator. Se stie in ziua de azi ca ele sunt factori importanti in aparitia si evolutia uneii serii intregi de afectiuni. Multi oameni constata si o secretie sporita de mucus. Branza de vaca elibereaza prin digestie si opioizi (caseo-morfine), cu implicatii in somnolenta, lipsa de energie dar si dependenta de acest aliment pe care o manifesta unele persoane.

3. Industrializarea a dus la prezenta in produsul finit a antibioticelor, hormonilor artificiali si a multor contaminanti chimici si biologici. Se stie de exemplu ca unii producatori adauga chiar margarina (grasime vegetala hidrogenata) in branzeturi. Cititi cu atentie etichetele si cumparati din surse sigure.
Branzeturile fermentate sau maturate au un continut mai mic de lactoza si intervine hidroliza proteinelor, facandu-le mai usor digerabile si mai putin alergenice.
Din pacate, producatorii maximieaza profitul prin scurtarea drumului de la ugerul vacii la farfuria ta.
De asemenea, branza fabricata cu cheag natural (proces enzimatic) este mult mai bogata nutritiv decat branza fabricata prin coagularea cu chimicale a caseinei.

4. Branzeturile fermentate (ca multe alte alimente fermentate sau marinate/murate) contin tiramina, o substanta chimica responsabila pentru cresterea tensiunii arteriale. Ea actioneaza prin substituirea noradrenalinei. Efectul este mai pronuntat la persoanele care iau inhibitori de monoaminooxidaza (MAOI- continuti in diverse medicamente antidepresive,de exemplu).

Exista ipoteze care pun tiramina printre cauzele migrenelor. De asemenea, in branzeturile fermentate se pot regasi si alte substante cu efecte controversate asupra sanatatii, deci mare grija la cantitati si asocierea cu surse bogate de carbohidrati (daca vorbim de branzeturi grase).

Deci, consumati branza cu rezerva, nu va bazati pe produsele lactate ca principala sursa de proteine, calciu sau energie.
Alegeti branzeturi fermentate si cat mai naturale (eventual branza de capra si oaie), fara adaosuri. Incercati sa nu o asociati cu alte alimente la aceesi masa, pentru a permite sistemului digestiv sa lucreze la un nivel optim.